Home Informatii utile ZILELE ANDREI ŞAGUNA

ZILELE ANDREI ŞAGUNA

 

ZILELE ANDREI ŞAGUNA

 

Personalitatea marelui ierarh-cărturar Andrei Şaguna, acest „Mesia al Transilvaniei” secolului al XlX-lea, a avut o influenţă benefică şi asupra românilor din Arcul intra­carpatic. Şi nici nu se putea altfel. Cu recunoscutele sale calităţi de ierarh, om politic şi „manager” de excepţie, a inclus printre priorităţile pastoraţiei sale sprijinirea încercaţi­lor săi credincioşi din fostele scaune secuieşti, conştientizând situaţia deosebită în care se găseau aceştia: „Ştim cu toţii, Iubiţilor – spune mitropolitul Andrei Şaguna, într-o circulară din anul 1870 – între ce împrejurări critice au trăit confraţii noştri din ţinutul Secuimii şi trăiesc încă şi până în ziua de astăzi. Cu toţii simţim dăunătoarele urme ce le-au lăsat influienţele timpului de mai înainte asupra creştinilor noştri din Secuime. Nicăieri nu este atât de ameninţată naţionalitatea şi confesiunea noastră ca acolo. Să prevenim deci, Iubiţilor, pericolul acesta ce ne ameninţă cu perderea unui membru în­semnat din trupul bisericii şi naţiunii noastre, dând bucuroşi filerul nostru fraţilor care doresc înaintarea bisericii şi şcolii lor, dar le lipsesc mijloacele”.

Pornind de la o foarte bună cunoaştere a realităţilor din zonă, mitropolitul Andrei Şaguna şi-a conceput acţiunile de sprijinire a românilor din secuime, ca parte inte­grantă a strategiei sale, pe termen mediu şi lung, de propăşire a românilor ardeleni, prin asigurarea cadrului instituţional, de organizare comunitară – bisericesc şi laic şi a suportului material şi financiar necesar prezervării şi afirmării identităţii ortodoxe şi româneşti, în condiţiile istorice ale acelor timpuri. Parafrazând cunoscutul proverb chinezesc, mitropolitul Şaguna nu le-a dat credincioşilor săi numai „peşte”, dar i-a învăţat, în primul rând „să pescuiască”. Şi nu a fost uşor, deoarece trebuia luptat cu vechi deprinderi şi comodităţi, cu atitudini şi comportamente tradiţionaliste devenite anacronice faţă de cerinţele timpului respectiv.

Cu toate interdicţiile regimului comunist, personalitatea mitropolitul Andrei Şaguna, a rămas prezentă în mentalul colectiv al românilor din Arcul intracarpatic. Şi astfel mitropolitul Andrei Şaguna a devenit patronul spiritual al asociaţiei neguver­namentale, ce urma să devină simbol pentru strădaniile lor de a-şi prezerva şi afirma identitatea, într-un areal multietnic şi pluriconfesional în care, după decembrie 1989, odată cu câştigarea drepturilor şi libertăţilor pentru toţi cetăţenii, s-au reactivat şi de­mersurile autonomiste şi separatiste.

În acest context, Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna” s-a constituit în 14 martie 1992 şi a fost recunoscută ca persoană juridică prin sentinţa civilă nr. 21/PJ din 20 aprilie 1992 a Judecătoriei Sf. Gheorghe. În hrisovul de întemeiere a Ligii, stă scris: „Întâmplatu-s-a astăzi, în prima sâmbăta a postului mare, în sâmbăta lui Pavel, din anul Domnului 1992 martie 14, în sfânta catedrală cu hramul Sfântul Nicolae din municipiul Sf. Gheorghe, când dreptcredincioşi ai bisericii române, cu gândul curat al unirii în credinţă, pentru izbânda năzuinţelor de propăşire a fiinţei naţionale,.. .în aceste ceasuri de cumpănă şi nelinişte, crezând în dreapta rânduială, au convenit în mod liber să constituie Liga cultural-creştină „Andrei Şaguna”.

Potrivit statutului, scopul Ligii „este acela de a crea, prin toate mijloacele legale, cadrul favorabil pentru promovarea prin credinţă şi cultură, a unităţii şi solidarităţii populaţiei româneşti din judeţul Covasna, indiferent de convingerea şi apartenenţa po­litică, contribuind la păstrarea identităţii şi a valorilor culturale, ştiinţifice şi materiale româneşti”. Dintre obiectivele sale generoase enumerăm câteva: continuarea demer­surilor pe lângă autorităţile centrale de stat pentru asigurarea cadrului legislativ, insti­tuţional şi logistic care să asigure păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, culturale, lingvistice şi confesionale a românilor din această parte de ţară; elaborarea şi aplicarea unui program de autoorganizare şi a unei strategii identitare a comunităţilor locale, în vederea protejării şi menţinerii identităţii naţionale a românilor din această zonă; monitorizarea cazurilor de nerespectare şi încălcare pe motiv de apartenenţă naţională sau confesională a drepturilor şi intereselor legitime ale persoanelor şi comunităţilor româneşti şi sesizarea despre acestea a autorităţilor în drept pentru restabilirea nor-malităţii şi legitimităţii; identificarea şi utilizarea unor modalităţi adecvate şi eficiente de informare a opiniei publice interne şi internaţionale despre realităţile convieţuirii în zona noastră, pentru contracararea şi anihilarea dezinformărilor, falsificărilor şi a campaniei de manipulare prin clişee, prejudecăţi, confuzii şi jumătăţi de adevăr; mo­nitorizarea presei de limbă maghiară şi prezentarea în publicaţiile de limbă română a articolelor care prezintă deformat şi răuvoitor problemele convieţuirii interetnice, a istoriei şi culturii româneşti, în vederea cunoaşterii şi contracarării unor astfel de ten­dinţe; întărirea solidarităţii naţionale prin stabilirea unor relaţii de colaborare şi sprijin între localităţi, parohii, şcoli, instituţii şi asociaţii culturale din întreaga ţară şi din toate zonele lumii unde trăiesc comunităţi de români; stimularea dialogului interetnic pen­tru normalizarea convieţuirii, eliminarea exclusivismului şi intoleranţei, a clişeelor şi suspiciunilor nefondate şi răuvoitoare ş.a.

Ca o demnă continuatoare a Astrei în ţinuturile Covasnei, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, prin seriozitatea, perseverenţa, demnitatea şi fermitatea demersului său a reuşit, să se înscrie în rândul organizaţiilor nonguvernamentale viabile şi efi­ciente din ţară, ca o reprezentantă de seamă a societăţii civile, a aspiraţiilor populaţiei româneşti din zonă, desfăşurând o largă paletă de activităţi de substanţă şi ţinută, prin care s-a urmărit să sensibilizeze, să atragă şi să implice opinia publică, pe membrii şi simpatizanţii săi, cât şi instituţiile şi autorităţile locale şi centrale ale statului, instituţii şi personalităţi de marcă ale vieţii cultural-ştiinţifice, laice şi bisericeşti din ţară, în soluţionarea problematicii complexe a vieţii spirituale româneşti din această parte de ţară”.

Prezenţa, misiunea şi semnificaţia Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, în arealul sud-est-transilvan, au fost reliefate, la doar câţiva ani de la înfiinţarea sa, de mai multe personalităţi laice şi religioase. Astfel, vrednicul de pomenire mitropolitul Antonie Plămădeală – preşedintele de onoare al Ligii, în 1995, spunea: „După mai mult de 120 de ani de la trecerea la cele veşnice, prezenţa mitropolitului Andrei Şaguna în viaţa Transilvaniei este tot atât de vie ca şi în timpul vieţii lui. El a ştiut să fie al vremii sale, dar a rămas şi al tuturor timpurilor, pentru că a fost redeşteptătorul şi creatorulunor instituţii fundamentale şi durabile în Transilvania Liga, care în chip fericit şi inspirat îi poartă numele şi îi continuă opera în zona Covasnei, este şi trebuie să fie Testamentul său permanent lăsat spre împlinire întru apărarea unităţii româneşti şi a credinţei ortodoxe a românilor. Fie ca spiritul şagunian să inspire şi astăzi iubire pentru glia străbună, pentru păstrarea valorilor trecutului nostru şi să însufleţească permanent strădania de apărare şi transmitere către viitorime a acestor adevăruri”

La rândul său, Prea Sfinţitul Ioan Selejan, ierarhul trimis de providenţă să continue, în forme actualizate, opera lui Andrei Şaguna, în ţinuturile Covasnei şi Harghitei, remarca: „S-a aprins în urmă cu trei ani o nouă candelă de spiritualitate şi cultură a neamului românesc pe aceste binecuvântate de Dumnezeu plaiuri. Ea poartă numele mitropolitului Andrei Şaguna”, mare şi rar bărbat al naţiei române, personalitate care a marcat profund istoria noastră aproape un sfert de veac. Prin iniţiativa unui grup de intelectuali români de azi, care au pus bazele Ligii care-i poartă numele, se pare că acest mare bărbat al naţiunii române continuă să-şi pună mai departe amprenta benefică asupra culturii şi spiritualităţii româneşti ortodoxe pe aceste meleaguri tran­silvane. Acţiunile culturale întreprinse de Ligă, în colaborare cu instituţii fundamen­tale ale statului, au pus în lumină importante valori ale culturii noastre. Cu această „candelă şaguniană” sperăm să se poată intra în cele mai ascunse tainiţe ale spaţiului şi sufletului românesc, scoţând astfel la lumină ceea ce am avut mai sfânt aici, la poalele Carpaţilor”.

Dintre izbânzile Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, prin importanţa şi con­secinţele lor pentru generaţiile viitoare, se cuvine să menţionăm, contribuţia la înfi­inţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. Referindu-se la acest aspect, în 25 septembrie 1994, cu ocazia întronizării în scaunul arhieresc a P.S. Ioan Selejan, vrednicul de pomenire mitropolitul Antonie Plămădeală a ţinut să menţioneze: „Daţi-mi voie, de asemenea, să mulţumesc celor două importante organizaţii locale – „Miron Cristea” şi „Andrei Şaguna”- cu care împreună, tot aşa şi cu unii domni mi­niştri, am putut să ctitorim această sfântă Episcopie”.

La împlinirea a 15 ani de la înfiinţarea noi eparhii, semnele biruinţei din aceşti ani, sunt vizibile la tot pasul, altele urmând a fi scoase la iveală în viitor. Multe din roadele a ceea ce astăzi se seamănă într-o lucrare providenţială ce priveşte noua eparhie, vor fi culese de generaţiile viitoare. Dacă până la apariţia Episcopiei comunitatea româ­nească din zonă era percepută ca fiind fărâmiţată, abandonată, timorată, începând cu urcarea în scaunul vlădicesc a P.S. Ioan Selejan, românii din această parte de ţară au un întâistătător în jurul căruia îşi rânduiesc viaţa religioasă, culturală şi civică. În aceşti ani, Episcopia şi-a câştigat un binemeritat prestigiu. Dovada acestui fapt o constituie preţuirea de care se bucură P.S. Ioan din partea reprezentanţilor autorităţilor locale şi centrale de stat – parlamentari, miniştri şi alţi demnitari de stat, prefecţi, primari, oameni de cultură şi ştiinţă din ţară şi din afara hotarelor ei.

Din întreaga activitate a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, desfăşurată de la înfiinţarea sa, vom reda doar aspectele referitoare la ridicarea statuii mitropolitu­lui Andrei Şaguna, editarea Buletinului Ligii şi organizarea anuală a Zilelor „Andrei Şaguna”.

Din iniţiativa Ligii, în municipiul Sfântu Gheorghe, în preajma a două ctitorii şagu-niene, biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe”, înălţată în 1790 şi restaurată în anul 1870 şi clădirea în care a funcţionat şcoala confesională ortodoxă- construită în anul 1799 şi refăcută din temelii, tot în 1870, a fost ridicată statuia mitropolitului Andrei Şaguna. Au fost depăşite numeroase obstacole, s-au întreprins nenumărate demersuri, şi astfel după doi ani de zile, proiectul a fost finalizat cu bine.

În înscrisul semnat de mitropolitul Antonie Plămădeală şi av. Ioan Solomon, pre­şedintele Ligii, aşezat la temelia crucii ce a sfinţit locul unde s-a ridicat monumentul mitropolitului Andrei Şaguna, printre altele, stă scris: „Aşezatu-s-a acest înscris în păstrarea memoriei pământului strămoşesc, în ziua de 4 iulie 1993, în dumineca a 4-a după Rusalii, pe locul în care, în gândul cinstirii preacurate a înainte mergătorilor noş­tri ctitori se va înălţa statuia Mitropolitului Ardealului Andreiu- baron de ŞAGUNA. Cu îndreptăţite nădejdii că fapta noastră de suflet va rămâne zăgaz împotriva uitării conştiinţei de neam a celor prezenţi şi viitori, că monumentul şi pilda Mitropolitului Andrei Şaguna va semăna în noi puterea de a alunga pizma, dezbinarea şi reaua cre­dinţă – rugăm pe bunul Dumnezeu să binecuvânteze acest loc şi pe toţi cei care, după puterile lor, şi-au adus prinosul la înfăptuirea acestui gând, acum când se împlinesc 100 de ani de la trecerea lui la cele veşnice”.

Impunătoarea statuie a fost realizată cu sprijinul Ministerului Culturii, cu sprijinul unor personalităţi, din rândul cărora menţionăm pe Mircea Tomuş, Vida Geza, Petre Străchinaru, fiind opera sculptorului Paul Vasilescu. Dezvelirea sa a avut loc în ziua de 23 septembrie 1995, în prezenţa reprezentanţilor autorităţilor publice locale şi cen­trale, a unui numeros public şi a Prea Sfinţitului Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei. Cu acest prilej, avocatul Ioan Solomon, preşedintele Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, a spus: ” Fie ca spiritul tutelar al marelui ierarh, întruchipat în bronzul şi stânca acestui monument, ce va rămâne înălţat pentru vecie aici, lângă sfânta biserică pe care a ctitorit-o şi prima şcoală românească, datând de la 1799 – trei monumente de istorie şi spiritualitate ce conturează, iată, perimetrul unui sublim câmp de forţă spiri­tuală – să ne fie călăuză, izvor de energie şi pildă în strădania noastră, a tuturor celor ce vieţuim pe aceste ţinuturi, indiferent de limbă, îi înălţăm rugă lui Dumnezeu, de a păşi în mileniul trei în pace şi bună învoire, luptând împotriva vitregiilor şi răului din noi înşine şi din afara noastră, cu armele culturii şi credinţei străbune, ce se regăsesc atât de inspirat în simbolistica acestui monument” .

La Editura Eurocarpatica din Sf. Gheorghe, au apărut patru numere din publicaţia Buletinului Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” – tribună a societăţii civile româ­neşti din judeţele Covasna şi Harghita: nr. 1/1998, nr. II/2002, nr. III/2006, nr. IV/2009. Cele patru numere din publicaţia amintită, reprezintă o oportunitate de a introducere în circuitul public, sub forma unei baze de date, reprezentând o „tribună a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”, informaţii despre activitatea ştiinţi­fică, culturală, socială şi civică desfăşurată, în perioada 1992 -2008, de către asociaţiile, ligile şi fundaţiile culturale româneşti membre ale Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna şi de către unele dintre asociaţiile partenere ale acestora.

Dimensiunea ştiinţifică şi culturală a publicaţiei este evidenţiată de studiile şi artico­lele publicate, majoritatea având ca temă problematica identităţii românilor din Arcul intracarpatic, în istorie şi în contemporaneitate şi convieţuirea lor cu concetăţenii ma­ghiari. Având în vedere profilul publicaţiei şi importanţa sa documentară, în paginile Buletinului, s-a acordat spaţiul corespunzător prezentării „iniţiativelor, demersurilor şi acţiunilor” întreprinse de asociaţiile culturale româneşti, majoritatea sub egida Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, pentru păstrarea şi afirmarea identităţii culturale, confesionale şi lingvistice într-un mediu multietnic şi pluricon-fesional, eliminarea unor discriminări care vizau românii numeric minoritari în cele două judeţe şi pentru stoparea unor proiecte autonomiste şi separatiste promovate de unii lideri ai maghiarilor din zonă. Capitolul dedicat programelor principalelor ma­nifestări ştiinţifice şi culturale, organizate de asociaţiilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, a fost extins prin publicarea unor rapoarte şi informări despre activitatea unor instituţii şi asociaţii partenere care au fost active, în ultimii ani, în spaţiul public local, regional şi naţional.

În capitolul dedicat personalităţilor comunităţii româneşti din Arcul intracarpa­tic este publicat un eseu despre personalitatea Preasfinţitului Părinte Episcop Ioan Selejan – păstorul sufletesc şi liderul incontestabil al românilor din judeţele Covasna şi Harghita. Aşa după cum am evidenţiat în nenumărate ocazii, un rol providenţial pentru dăinuirea credinţei ortodoxe şi a românităţii în această parte de ţară, l-a avut înfiinţarea, acum 15 ani, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi întronizarea în scaunul arhieresc a Preasfinţitului Părinte Episcop Ioan Selejan. Pe lângă bine­cuvântatul rol de păstor sufletesc al încercaţilor săi credincioşi, şi neodihna punerii temeliei unui cadru instituţional şi juridic de largă perspectivă, pe lângă revigorarea vieţii bisericeşti în toate parohiile, construcţia şi reconstrucţia bisericilor – multe aflate într-o avansată stare de degradare, a aşezămintelor monahale, încadrarea parohiilor cu preoţi şi salarizarea personalului clerical şi neclerical, Părintele Episcop Ioan este cu­noscut şi recunoscut pentru rodnica Sa păstorire întru Slava lui Dumnezeu şi în slujba Neamului românesc. Este menţionată implicarea Sfinţiei Sale în viaţa publică la nivel naţional, regional şi local; bogata agendă a participării la manifestări internaţionale, numeroasele întâlniri cu personalităţi din ţară şi străinătate, dar şi ipostazele inedite de factor de echilibru geostrategic, sfetnic al principalilor conducători ai ţării, promotor al păcii interetnice şi interconfesionale, manager, constructor, ctitorul unor instituţii de cultură şi spiritualitate românească, sprijinitorul şi finanţatorul unor instituţii şi proiecte economice, culturale, şcolare şi sociale, mijlocitorul relaţiilor cu reprezentanţii administraţiei centrale la cel mai înalt nivel, iniţiatorul unor parteneriate cu instituţiile administraţiei publice locale, ocrotitorul sărmanilor şi multe altele.

Din cuprinsul publicaţiei, nu lipsesc nici ecourile din mass-media ale principalelor evenimente, proiecte şi manifestări ştiinţifice, culturale şi civice organizate de aso­ciaţiile şi instituţiile culturale româneşti din localităţile aflate la izvoarele Oltului şi Mureşului, articole preluate din publicaţiile locale şi regionale, redacţia Buletinului aducându-le mulţumiri pentru interesul manifestat faţă de activitatea asociaţiilor ştiin­ţifice, cultural- creştine şi civice româneşti din Arcul intracarpatic şi pentru contribuţia adusă la cunoaşterea activităţii acestora, de către importante categorii de public din cele două judeţe, din întreaga ţară şi nu numai.

Prin structura şi conţinutul său, Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” (nr. I/1998, nr. II/2002, nr. III/2006 şi nr. 4/2009) şi-a propus „să reprezinte o cronică fidelă a românităţii din această parte de ţară, cu puţinele sale izbânzi, dar mai ales cu numeroasele provocări, frământări, neîmpliniri şi speranţe”.

Din iniţiativa Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, începând din vara anului 1993, la Sf. Gheorghe şi în alte localităţi ale judeţului Covasna, anual se desfăşoară o suită de manifestări de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă, sub genericul „Zilele Andrei Şaguna”. După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cu binecuvântarea P.S. Ioan, manifestările au continuat an de an, în organizarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, Centrului de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrului de Cultură Arcuş, Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita, a Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, cu sprijinul financiar al Consiliului Local Sf. Gheorghe, Consiliului Judeţean Covasna şi a altor sponsori din judeţul Covasna.

Programul acestor manifestări cuprinde de regulă organizarea unor simpozioane, dezbateri, expoziţii documentare, evocări ale unor personalităţi ale culturii şi spiritua­lităţii româneşti, manifestări organizate la Sfântu Gheorghe şi în alte localităţi din jude­ţul Covasna, întâlniri literare şi lansări de carte organizate la Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci. De fiecare dată, manifestările încep la statuia Mitropolitului Andrei Şaguna, Sf. Gheorghe, cu oficierea unui Te-deum, urmat de evocări şi depuneri de coroane şi jerbe de flori în memoria marelui ierarh, patronul spiritual al Ligii şi se termină cu festivalul folcloric „Nedeia Sânpetrului”, serbare câmpenească anuală, care are loc în Poiana Nedeii (km 4 spre Vâlcele), cu participarea unor artişti profesionişti şi formaţii folclorice româneşti de prestigiu din judeţele Covasna, Harghita, Braşov şi din alte localităţi din ţară, iar atunci când au fost resurse finaciare, din Basarabia, Bucovina, Ungaria şi Serbia.

Despre continuitatea, dar şi diversitatea conţinutului manifestărilor organizate, în cele XVIII ediţii ale Zilelor „Andrei Şaguna”, cel mai bine vorbesc programul acestor ediţii, pe care le prezentăm sintetic.

EDIŢIA I, 3 – 4 IULIE 1993

 

3 iulie 1993: Casa de Cultură a Sindicatelor din Sf. Gheorghe; Simpozionul „Andrei Şaguna – Personalitate emblematică a Spiritualităţii Româneşti „; au prezen­tat comunicări: IPS Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Sibiu, prof. dr. Ion Hangiu şi prof. Virgiliu Z. Teodorescu, din Bucureşti, prof. Ştefan Suciu şi prof. Ioan Popescu – Topolog, din Braşov, pr. Gheorghe Răţulea, prof. Dan Baicu şi Ioan Lăcătuşu, din Sf. Gheorghe; spectacol artistic susţinut de Corul Liceului «Andrei Şaguna», din Braşov, Teatrul « Andrei Mureşanu », din Sf. Gheorghe şi îndrăgitul rapsod Tudor Gheorghe.

Duminică, 4 iulie 1993 : Biserica Sfântu Gheorghe din Deal: participarea la Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de ÎPS Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, împreună cu un sobor de preoţi din Sf. Gheorghe, Braşov şi Sibiu; dezvelirea Plăcii Memoriale pe clădirea Primei Şcoli Româneşti din Sf. Gheorghe; sfinţirea locului pe care se va ridica statuia Mitropolitului Andrei Şaguna.

EDIŢIA A II-A, 2 – 3 IULIE 1994

 

2 iulie 1994: Simpozionul « Biserica strămoşească în viaţa comunităţilor româneşti din sud-estul Transilvaniei » (au prezentat comunicări: pr. Gheorghe Răţulea, pr. Constantin Gane, pr. Emil Pop, pr. Corneliu Bujoreanu, pr. Gheorghe Radu, pr. Ioan Tămaş, prof. Dan Baicu, Ioan Lăcătuşu); expoziţia de icoane pe sticlă a părintelui Nicolae Călugăr, din Odorheiu Secuiesc.

EDIŢIA A III-A, 1 -2 IULIE 1995

 

1 iulie 1995: Biserica Ortodoxă din Tg. Secuiesc; participare la Sfânta Liturghie Arhierească oficiată de PS Ioan şi un sobor de preoţi; dezvelirea Plăcii Memoriale pe clădirea fostei Şcoli Confesionale Ortodoxe din Tg. Secuiesc; spectacol susţinut de Asociaţia Corală « Armonia » din Oneşti şi « Ciobănaşul » din Întorsura Buzăului.

EDIŢIA A IV-A, 29 – 30 IUNIE 1996

 

29 IUNIE 1996: Expoziţia „Aspecte din istoria Bisericii Ortodoxe de pe cuprinsul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei”. Dezbaterea „Alternative ale convieţuirii interetnice”, organizată cu sprijinul Catedrei de Sociologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca; Casa de Cultură Baraolt: spectacol folcloric „Întoarcerea la Izvoare” prezentat de formaţiile folcorice din Bekescsaba şi Întorsura Buzăului.

EDIŢIA A V-A, 27 -29 IUNIE 1997

28 IUNIE 1997: Dezbarerea „Rolul instituţiilor statului în promovarea culturii ro­mâneşti în judeţele Covasna şi Harghita”.

28  IUNIE 1997: Expoziţia „Monumente istorice ce-şi aşteaptă recunoaştere”, dezbaterea „Aspecte privind starea unor monumente istorice din judeţul Covasna”, lansări şi prezentări de cărţi; Biserica ortodoxă din Vârghiş: „Evocare – 190 de ani de la zidirea sfântului locaş”.

EDIŢIA A VI-A, 3-5 IULIE 1998

3    iulie 1998: Simpozion „Miron Cristea – 130 de ani de la naşterea sa”

4    iulie 1998: Sesiune de Comunicări «Andrei Şaguna şi Revoluţia de la 1848»; lansare de carte; expoziţie documentară organizată cu sprijinul Arhivelor Naţionale ale României: «150 ani de la Revoluţia Română din Transilvania»; evocare „Andrei Şaguna şi românii ardeleni”.

EDIŢIA a VII-a 1 -4 IULIE 1999

1   iulie 1999: Evocarea „Ortodoxie şi românism în opera lui Andrei Şaguna” (a prezentat pr. Ioan Tămaş).

2   iulie 1999: – Constituirea asociaţiei cultural-ştiinţifice „Carpaţii Răsăriteni”; – lan­sarea lucrării „Romanul romanului românesc” de prof. univ. dr. Mircea Tomuş, Ed. Gramar, Bucureşti, 1999; – Concertul corului de cameră „Vox Humana”

3   iulie 1999: – Lansarea unor noi apariţii editoriale; Conferinţa Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”; masă rotundă – „Familia Cioflec în contextul vieţii intelec­tuale româneşti”, moderator P. Străchinaru

EDIŢIA a VIII -a 29 IUNIE – 3 IULIE 2000

29  iunie 2000: Biserica ortodoxă „Sf. Gheorghe”din deal – Sf. Gheorghe – prezen-
tarea cronicii bisericii întocmită de prof. Gheorghe Vasilescu, evocare prilejuită de
împlinirea a 210 ani de la zidirea bisericii.

1 iulie 2000: – Dezbatere cu tema: „Reprezentarea românilor din Covasna în struc­turile administraţiei locale şi centrale”; – Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci, Serată culturală, Lansări de carte: Gheorghe Vrabie – Miercurea-Ciuc, Viorica Crişan – Cluj Napoca, Valentina Oglindă – Chişinău.

 

EDIŢIA A IX-A, 29 IUNIE – 8 IULIE 2001

30 iunie 2001 – Expoziţie de promoţie (grafică şi pictură) a elevei Alina Stroie, absolventă a Liceului de Artă din Sf. Gheorghe, bursieră a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”; – Expoziţie de carte „Autori şi cărţi româneşti din judeţele Covasna şi Harghita”; Lansări de noi apariţii editoriale (pr. prof. Ilie Moldovan, dr. Mihai Racoviţan din Sibiu; Lily Rain, Valeria Căliman din Bucureşti; Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc); evocare, urmată de slujba de pomenire a mitropolitului Andrei Şaguna: Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci; întâlnirea redacţiei revistei Transilvania din Sibiu cu cititorii; Priorităţi ale asociaţiilor cultural-creştine. Schimb de experienţă cu Asociaţia „Dumitru Mărtinaş” din Bacău.

3 iulie 2001: Dezbaterea: „Societatea civilă românească din judeţele Covasna şi Harghita în actualul context sociopolitic”

Duminică, 8 iulie 2001: Biserica Ortodoxă din Vârghiş, Liturghie Arhirească ofi­ciată de P.S. Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei; Sfinţirea Crucii Memoriale ridicată pe locul fostei biserici ortodoxe dărâmată în toamna anului 1940; Agapă creş­tină cu participarea comunităţii ortodoxe locale.

 

EDIŢIA a X- a, 29 – 30 IUNIE 2002

29 iunie 2002: Dezbaterea: Proiectul de Statut al Forumului societăţii civile româ­neşti din judeţele Covasna şi Harghita; Expoziţie de carte: Cărţi şi publicaţii apărute la editurile Carpaţii Răsăriteni, Angvstia, Arcuş şi Eurocarpatica; lansarea volumului de poezii „Casa cu salcâmi” de Ionel Simota, poet din Miercurea-Ciuc, volum apărut la Editura Eurocarpatica; evocare Mitropolitului Andrei Şaguna urmată de slujba de pomenire a marelui ierarh; dezbaterea organizată împreună cu redacţia revistei Transilvania din Sibiu „Literatura română de rangul II” cu participarea scriitorilor Mircea Tomuş şi Mircea Braga.

EDIŢIA a XI-a, 28 – 29 IUNIE 2003

28 iunie 2003: Dezbaterea: Provocări şi priorităţi ale Societăţii civile româneşti din Covasna şi Harghita; expoziţie fotodocumentară: Patrimoniul Ecleziastic din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei; lansarea şi dezbaterea pe marginea vo­lumului „Imaginea germanului în literatura maghiară” de Johann Weidlein, apărut la Centrul de Studii Transilvane din Cluj-Napoca; traducere din limba germană de Petru Forna şi Gheorghe Olteanu; evocare Mitropolitului Andrei Şaguna (130 de ani de la trecerea în eternitate a marelui ierarh); dezbaterea „Istorie şi contemporaneitate în literatura română de azi”, organizată în colaborare cu Uniunea Scriitorilor Români, filiala Braşov.

 

 

Ediţia a XII-a, 3-4 IULIE 2004

3 iulie 2004: Expoziţie documentară dedicată Voievodului Ştefan cel Mare şi Sfânt; la Statuia Mitropolitului Andrei Şaguna, Te Deum, evocare şi depunere de coroane şi jerbe de flori; ezbaterea: Andrei Şaguna în memoria românilor; lansarea volumului Mihai Filimon, „Însemnări din taberele suferinţei”.

EDIŢIA a XIII – a, 8 – 11 SEPTEMBRIE 2005

8    septembrie 2005: Participarea la manifestările prilejuite de împlinirea a 61 de ani de la eliberarea municipiului Sf. Gheorghe de sub ocupaţia străină, organizate de Prefectura judeţului Covasna şi Garnizoana Militară Sf. Gheorghe, la Placa come­morativă de la Primăria municipiului Sf. Gheorghe (ora 12,30), Cimitirele Eroilor de la Dobolii de Jos şi Araci, Troiţa închinată Generalului Grigore Bălan de la Arcuş, Monumentul Locotenentului David Păiş de la Sf. Gheorghe şi Mormântul ostaşilor martiri de la Aita Seacă.

9    septembrie 2005: Parastas în memoria martirilor români din Ardeal; prezenta­rea cărţii „O stafie bântuie prin Ardeal”, de Ilie Şandru, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2005; Dezbaterea cu tema „Eroii de la Sfântu Gheorghe – 8 septembrie

1944″

10  septembrie 2005: Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci, Întâlnire cu redacţia revistei „Transilvania” din Sibiu şi cu scriitori braşoveni; lansarea volumelor de poezie semnate de Anthonia Amatti şi de Radu Selejan, ediţie postumă îngrijită de Ana Selejan.

EDIŢIA a XV-a, 1 -2 iulie 2006

1  iulie 2006: Festivitatea de dezvelire şi sfinţire, de către PS Ioan Selejan, a Monumentului memorial ASTRA, realizat cu sprijinul Ministerului Culturii şi Cultelor; lansări şi prezentări de carte: pr. prof. dr. Mircea Păcurariu, Sibiu; Ion Longin Popescu, Bucureşti; Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci: „La umbra nucului bătrân” despre:„Fiii de seamă ai satului Araci şi personalitatea scriitorului Romulus Cioflec” Poezia mileniului III: Cenaclu literar – Lansare şi prezentare de carte, cu participarea scriitorului Ion Popescu Topolog din Braşov şi a poeţilor Ionel Simota şi Dumitru Panaite din Miercurea-Ciuc.

EDIŢIA a XVI-a, 29 iunie – 7 iulie 2007

29    iunie 2007: Centrul de Cultură Arcuş a avut loc lansarea volumului „Români sudtransilvani în secolul al XIX-lea. Judeţul Covasna. Contribuţii documentare”, de Ana Grama Brescan.

30    iunie 2007: In memoriam Dan Ioan Telea, fost prefect al judeţului Covasna, membru de frunte al societăţii civile româneşti din judeţ.

2  iulie 2007, Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe, după Sf. Liturghie, slujbă de pomenire şi evocarea „550 de ani de la urcarea pe tron a domnitorului Ştefan cel Mare şi Sfânt”.

7 iulie 2007, la Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, sub genericul „La umbra nucului bătrân”, au avut loc mai multe lansări şi prezentări de carte semante de Mircea Tomuş din Sibiu, Maria Cobianu-Băcanu din Bucureşti, Ilie Şandru din Topliţa.

EDIŢIA a XVII-a, 21 Iunie – 6 Iulie 2008

21 iunie 2008: Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci; „La umbra nucului bătrân”: Lansări şi prezentări de carte: Revista ASTRA Braşov (întâlnire cu scriitorul Doru Munteanu şi colectivul de redacţie – prezentarea numărului din iunie 2008) şi a unor volume semnate Anthonia Amatti, Ioan Graure (ediţie îngrijită de prof. Luminiţa Cornea) şi de Ionel Simota din Miercurea-Ciuc.

27 iunie 2008: Vernisarea expoziţiilor „Tezaure ale Ortodoxiei: Cartea veche biseri­cească din secolele XVII-XIX”, realizate cu sprijinul Protopopiatului Ortodox Roman, preot protopop dr. Florin Ţuscanu şi Expoziţie documentară „Mitropolitul Andrei Şaguna în conştiinţa românească”, realizată cu sprijinul lectorului univ. Silviu Borş, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu; ilustraţii din fondurile: Bibliotecii ASTRA Sibiu, Bibliotecii Mitropoliei Ardealului Sibiu.

În cadrul Seminarului festiv „La bicentenarul naşterii Ierarhului Andrei Şaguna -sărbătoare şi cunoaştere”, ale căror lucrări au fost moderate, cu farmecul şi competenţa cunoscute, de către P.S. Ioan Selejan împreună cu cercetătoarea Ana Grama din Sibiu şi dr. Gelu Neamţu din Cluj-Napoca au fost prezentate următoarele comunicări: Andrei Şaguna şi românii macedonieni veniţi să fie ctitori de Biserică, Şcoală şi Ţară, prof. univ. dr. Horia Colan, Cluj-Napoca (membru corespondent al Academiei Române); Opera omiletică şaguniană de la 1855, preot conf. dr. Dorel Man, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Cluj-Napoca; Andrei Şaguna şi Braşovul, preot prof. dr. Vasile Olteanu, Muzeul Primei Şcoli Româneşti, Braşov; Episcopul Andrei Şaguna, promotor al tendinţelor de unitate confesională în timpul Revoluţiei de la 1848, dr. Gelu Neamţu, Institutul de Istorie „George Bariţ” al Academiei Române, Filiala Cluj-Napoca; Delegaţia românilor ardeleni la Împărat, condusă de Episcopul Andrei Şaguna, în februarie-august 1849, prof. Vasile Stancu, Şcoala Generală „Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe; Biserica Ortodoxă la 1850. Cererile credincioşilor din Petrilaca adresate episcopului Andrei Şaguna pentru revenirea la Ortodoxie, muzeograf Elena Mihu, Muzeul Judeţean de Istorie, Târgu Mureş; Însemnări autografe din agenda perso­nală a lui Andrei Şaguna despre cheltuieli dintr-o călătorie la Eleopatak, cercetător Ana Grama, Sibiu; Andrei Şaguna şi Asociaţiunea ASTRA, conf. univ. dr. Mihai Sofronie, secretar literar Asociaţiunea ASTRA, Sibiu; Organizarea protopopiatelor din „Secuime” în timpul Mitropolitului Andrei Şaguna, prof. drd. Nicoleta Ploşnea, Centrul Cultural „Miron Cristea”, Miercurea-Ciuc; Biblia lui Andrei Şaguna în evoluţia limbii române literare, prof. dr. Luminiţa Cornea, Colegiul Naţional „Mihai Viteazul”, Sf. Gheorghe; Mitropolitul Andrei Şaguna în conştiinţa românească înainte şi după trecerea la cele veş­nice, preot dr. Florin Ţuscanu, Protopopiatul Roman; dr. Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe; „Fiţi pe pace, aveţi-vă bine, nu vă sfădiţi!” (cuvinte rostite de Andrei Şaguna înainte de a muri), prof. Anca Elena Costaru, Întorsura Buzăului; Presa maghiară din Cluj despre trecerea la cele veşnice a mitropolitului Andrei Şaguna, drd. Vasile Lechinţan, Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale; Legământul lui Andrei Şaguna la „Marea trecere a mamei sale”, preot Ioan Tămaş, Vâlcele (Covasna); Spiritul Mitropolitului Andrei Şaguna – arc peste generaţii, dr. Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti; Reluarea propune­rii de canonizare a Mitropolitului Andrei Şaguna, prof. univ. dr. Aurel Papari, Fundaţia „Andrei Şaguna”, Constanţa.

În acest sens, participanţii la simpozion, cu binecuvântarea PS Ioan Selejan, au adre­sat următoarea scrisoare Prea Fericitului Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române:

„Prea Fericite Părinte Patriarh,

Cu aleasă consideraţie şi adâncă smerenie, Vă rugăm să susţineţi în faţa Sfântului Sinod respectuoasa noastră propunere ca vrednicul de pomenire mitropolit Andrei Şaguna să fie canonizat.

Reluăm, astfel, iniţiativa Fundaţiei Cultural-Ştiinţifice Aromâne „Andrei Şaguna” din Constanţa, lansată în iunie 1993, cu prilejul instituirii „Medaliei Comemorative Andrei Şaguna – 120 de ani de la trecerea în eternitate”, iniţiativă la care s-a alăturat, încă de la început, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” din Sfântu Gheorghe.

În anul 1998, cu prilejul manifestărilor închinate comemorării a 125 de ani de la strămutarea în veşnicie a restauratorului Mitropoliei Ardealului, demersurile noastre au continuat sub forma unei declaraţii în Senatul României, precum şi a două apeluri şi un memoriu către vrednicul de pomenire, Patriarh Teoctist.

În toţi aceşti ani am adăstat să ni se împlinească rugăciunile legate de patronul no­stru spiritual, despre care, cu deplin temei, Ioan Lupaş afirma: „S-a milostivit bunul Dumnezeu şi a trimis românilor ardeleni pe cel mai vrednic şi mai însemnat din toţi arhiereii Bisericii noastre ortodoxe, pe Andrei Şaguna”.

Acum, în preajma aniversării a două secole de la naşterea celui care a fost considerat ca „trimis de providenţă” pentru a fi „apostolul românilor ortodocşi din Transilvania”, acum când comemorăm 135 de ani de la mutarea în împărăţia cerească a celui care a fost simţit de contemporani ca un „Mesia al ardelenilor”, Vă adresăm, Prea fericite Părinte Patriarh, smerită şi fierbinte rugăminte, ca pioasa recunoştinţă pe care poporul român o are faţă de mitropolitul Andrei Şaguna să îmbrace forma canonizării, cu în­altul sprijin al Prea Fericirii Voastre”.

Cu fiiască supunere şi profundă recunoştinţă,

Fundaţia Cultural Ştiinţifică Aromână

„Andrei Şaguna”, prof. univ. dr. Aurel Papari, preşedinte

Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, preot prof. Sebastian Pârvu, preşedinte Universitatea „Andrei Şaguna” din Constanţa, acad. Constantin Bălăceanu Stolnici ­rector de onoare

Ediţia a XVIII-a, 23 iunie – 5 iulie 2009

23    iunie 2009: Masa rotundă „Proiecte şi programe de viitor ale Ligii Cultural-Creştine Andrei Şaguna”

24    iunie 2009: Mânăstirea „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Valea Mare; participarea la Liturghia arhierească oficiată de I.P.S Laurenţiu Streza, Mitropolitul Ardealului, şi P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi, cu ocazia hramului mânăstirii.

26 iunie – sâmbătă, 27 iunie 2009: Primul Colocviu naţional al grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei

29   iunie 2009: Biserica ortodoxă „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” Zagon; Lansarea micromonografiei Bisericii „Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavriil” din Zagon, editată de Centrul de Cultură Arcuş

30   iunie 2009: Lansarea Buletinului Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” nr. 4/2009, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2009; Dezbatere cu tema „Priorităţi şi perspective în activitatea Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna”

4 iulie 2009: Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci; „La umbra nucului bătrân”; lansări şi prezentări de carte aparţinând scriitorilor din zona Carpaţilor Răsăriteni (pr. Ioan Tămaş, Anthonia Amatti, pr. Emil Pop, prof. Valeria Pop, prof. Maria Stoica, prof. Ligia Ghinea).

***

Prin întreaga desfăşurare, cele XVIII ediţii ale Zilelor Andrei Şaguna repre-zentă o manifestare de cultură şi spiritualitate românească devenită tradiţională, care asigură cadrul necesar dezbaterii unor probleme de istorie locală şi de actualitate vi­zând preocuparea pentru prezervarea şi afirmarea culturii româneşti şi convieţuirea interetnică în Arcul intracarpatic, precum şi un bun prilej de trăire în comuniune şi revitalizarea tradiţiilor culturale româneşti din judeţul Covasna.

Evoluţia vieţii publice din arealul sud-est transilvan a impus perfecţionarea vieţii comunitare româneşti. Cu binecuvântarea şi implicarea nemijlocită a P.S. Ioan Selejan, în iniţiativa Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, în vara anului 2005, a luat fiinţă Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, federaţie constituită prin aso­cierea a 12 asociaţii şi fundaţii din cele două judeţe, care potrivit Statului, are ca scop „asigurarea coordonării şi unităţii de acţiune a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, în vederea păstrării şi dezvoltării identităţii naţionale a românilor din cele două judeţe şi asigurării unei convieţuiri interetnice normale cu ceilalţi locu­itori ai acestei zone, în interesul bunăstării generale şi a binelui public, în contextul integrării României în structurile europene”.

Sperăm că prezenţa ca preşedinte de onoare al Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna a Preasfinţiei Sale Ioan Slejan şi spiritul marelui mitropolit Andrei Şaguna vor constitui merindea sufletească şi suportul moral, pentru a putea gestiona corespunzător numeroasele provocări ce stau în calea românităţii şi ortodoxiei din Arcul intracarpatic, la începutul mileniului III.

 

 

 

Ediţia a XIX-a, 19 iunie – 4 iulie 2010

 

Sâmbătă, 19 iunie 2010

ora 1000 Statuia Mitropolitului Andrei Şaguna, Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe

Slujbă de pomenire, evocare şi depuneri de coroane în memoria marelui ierarh

ora 1100 Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă, Sf. Gheorghe

Adunarea Generală a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”

 

Joi, 24 iunie 2010

ora 1000 Mânăstirea „Naşterea Sfântului Ioan Botezătorul”, Valea Mare

Participarea la Liturghia arhierească oficiată de I.P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi, cu ocazia hramului mânăstirii

 

Vineri, 25 iunie 2010

ora 1000 Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”

Simpozionul cu tema 70 de ani de la declanşarea Marelui Refugiu Românesc, organizat împreună cu Arhivele Naţionale Covasna. Manifestare consacrată comemorării a şapte decenii de la drama prin care a trecut poporul român în vara anului 1940, prin cedarea sub imperiul forţei statelor revizioniste a Basarabiei, Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa, Ardealului de Nord-Est şi Cadrilaterului

 

Sâmbătă, 26 iunie 2010

ora 1000 Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”

Colocviu naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediţia a II-a, organizat împreună cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

 

Duminică, 27 iunie 2010

ora 1000 Parohia Ortodoxă Vâlcele

Participare la Sf. Liturghie la Biserica „Sf. Teodor Stratilat”

ora 1230 Troiţa ridicată în memoria deportaţilor şi refugiaţilor din Vâlcele, jud. Covasna

Slujba de pomenire a deportaţilor şi refugiaţilor români din anul 1940

ora 1500 Asociaţia Distroficilor Neuro-Musculari din Vâlcele

Lansări şi prezentări de cărţi apărute la editurile Eurocarpatica şi Grai Românesc

 

Marţi, 29 iunie 2010

ora 1000 Biserica ortodoxă „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” Bicfalău

Participarea la Liturghia săvârşită cu ocazia sărbătorii Sf. Apostoli Petru şi Pavel

 

Sâmbătă, 3 iulie 2010

ora 1000 Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci

„La umbra nucului bătrân”. Dezbateri, lansări şi prezentări de cărţi aparţinând scriitorilor din zona Carpaţilor Răsăriteni, manifestare organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita

a. Dezbatere pe tema „Opera literară – de la realitate la ficţiune”:

–          Sorin Teodorescu, Romulus Cioflec şi cărţile sale

–          Luminiţa Cornea, Cornel Dimovici şi „trădările” sale

b. Lansări şi prezentări de cărţi:

–          Dreptul la singurătate, de Angela Bârsan, Editura Promaris Print, Miercurea-Ciuc, 2008;

–          Cuvinte de lumină şi iubire, de pr. Ioan Tămaş, Editura Eurocarpatica, Sfântu Gheorghe, 2010;

–          Igluuri la tropice, de Anthonia Amatti, Editura Proilavia a Bibliotecii Judeţene „Panait Istrati”, Brăila, 2010

–          Identitate, de George Echim, Editura Pastel, Braşov, 2008

–          Styleme, de Ioan Suciu, Editura Aldus, Braşov, 2009

–          De ce oare, de Theodor Echim, Editura pastel, Braşov, 2010

–          Excursia literară – îndemn spre cunoaştere, de Luminiţa Cornea, Editura Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2010

Invitaţi: membri ai Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor

 

Duminică, 4 iulie 2010

 

ora 1200 Poiana Nedeii (km. 4 spre Vâlcele)

NEDEIA SÂNPETRULUI, serbare câmpenească tradiţională anuală, cu participarea unor artişti profesionişti şi formaţii folclorice din judeţele Covasna şi Harghita. Horă în poiană.

 

 

70 de ani de la declanşarea Marelui Refugiu Românesc.

 

 

În cadrul ediţiei a XVIII-a a Zilelor Andrei Şaguna, în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Arhivelor Naţionale Covasna şi a Centrului de Cultură Arcuş, vineri, 25 iunie 2010, ora 11, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sf. Gheorghe, va avea loc simpozionul cu tema 70 de ani de la declanşarea Marelui Refugiu Românesc.

Simpozionul, cu participare naţională, este consacrat comemorării a şapte decenii de la drama prin care a trecut poporul român în vara anului 1940, prin cedarea sub imperiul forţei statelor revizioniste a Basarabiei, Bucovinei de Nord, Ţinutului Herţa, Ardealului de Nord-Est şi Cadrilaterului.

La simpozion şi-au anunţat participarea peste 30 de cercetători, cadre didactice universitare, arhivişti, profesori, ziarişti şi conducători ai unor asociaţii ale refugiaţilor, expulzaţilor şi deportaţilor din teritoriile româneşti cedate în anul 1940, din ţară şi din Republica Moldova.

Lucrările simpozionului vor fi moderate de către IPS Ioan Selejan şi Dr. Alexandru Porţeanu din Bucureşti. Dintre comunicările prezentate în cadrul simpozionului menţionăm: Marele Refugiu Românesc(1940-1947) Caracterul unitar şi specificul ipostazelor sale. Situaţia refugiaţilor de atunci până azi, Dr. Alexandru Porţeanu, preşedinte, Asociaţia Foştilor Refugiaţi (1940-1947), Bucureşti; Aspecte generale şi specifice privind refugiaţii din teritoriile româneşti cedate în anul 1940, Prof. univ. Dr. Ion Giurca, Drd. Daniel Bar, Bucureşti; Confruntarea sovieto-germană pentru controlul spaţiului românesc în anii 1938-1940, Prof. univ. Dr. Gavril Preda, Universitatea de Petrol şi Gaze, Ploieşti; Acţiuni ale trupelor de jandarmi pe timpul evacuării bunurilor materiale şi culturale, a unor instituţii şi autorităţi din teritoriul cedat Ungariei, în urma Dictatului de la Viena, General de brigadă Dr. Eugen Pop, inspector şef, Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Braşov; Documente de arhivă referitoare la retragerea din Basarabia din iulie 1940, Prof. univ. Dr. Petre Ţurlea, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti; Fondurile arhivistice clujene referitoare la refugiaţii din Transilvania şi Basarabia, Drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj; Informaţii privind refugiaţii din Basarabia şi Ardealul de Nord aflate în fondurile arhivistice mureşene, Dr. Liviu Boar, Arhivele Naţionale Mureş; Refugiaţi din Basarabia şi Transilvania de Nord-Est în judeţul Bacău – anul 1940, Prof. Vilică Munteanu, Arhivele Naţionale Bacău; Solidaritatea Mehedinţului cu tragedia românilor din Ardealul de Nord, Dr. Tudor Răţoi, Arhivele Naţionale Mehedinţi; Documente referitoare la refugiaţi în fondurile deţinute de Arhivele Naţionale Covasna; valorificarea practică a acestora în perioada 2000-2009, Marius Stoica, Arhivele Naţionale Covasna; Aspecte privind refugiul românilor din zona Dejului, în perioada 1940-1944, Prof. univ. Dr. Gelu Neamţu, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca; Revista „Pro Memoria 1940-1945” – O oglindă fidelă a refugiului românesc, Prof. univ. Dr. Barbu I. Bălan, preşedinte executiv al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memora 1940-1945”, Cluj-Napoca; 70 de ani de la semnarea Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Prof. univ. Dr. Ioan Bojan, vice preşedinte al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memora 1940-1945”, Cluj-Napoca; Dictatul de la Viena şi consecinţele sale în judeţul Satu Mare, Prof. univ. Dr. Ioan Corneanu, Universitatea „Spiru Haret”, preşedinte, Asociaţia Judeţeană Satu Mare a Românilor Refugiaţi, Expulzaţi şi Deportaţi în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940; Golgota Ardealului de Nord în 22 de documente inedite, Av. Vasile Moiş, preşedinte, Asociaţia Holocaustului din Ardealul de Nord 1940-1945, Satu Mare; Muzeul Naţional al Refugiaţilor – Centrul Naţional de Studierea Istoriei Refugiului Românesc (prezentare Power Point), Vasile I. Bunea, secretar general al Federaţiei Naţionale a Românilor Persecutaţi Etnic „Pro Memora 1940-1945”, Cluj-Napoca; Manifestările populaţiei şi atitudinea autorităţilor arădene şi maghiare faţă de refugiaţii basarabeni, bucovineni şi ardeleni în anul 1940, Anca Dorina Băiţoiu, Arhivele Naţionale Arad; Aspecte din activitatea Căminului refugiaţilor ardeleni Avram Iancu din Bucureşti, 1941-1944, Prof. Nicolae Balint, Tg. Mureş; Însemnările unui martor ocular, preotul militar Pompei Oniga, cu privire la perioada 27 august – 6 septembrie 1940, Dr. Dumitru Stavarache, Bucureşti; Calvarul evacuării Basarabiei şi Bucovinei de Nord sub presiunea intrării imediate a trupelor sovietice, Prof. Vasile Stancu, Sf. Gheorghe; Expulzaţi şi refugiaţi români din fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune, în urma Dictatului de la Viena din 30 august 1940, Dr. Ioan Lăcătuşu, Arhivele Naţionale Covasna; Deportaţi şi refugiaţi din comuna Vâlcele (jud. Covasna) în urma Dictatului de la Viena, Pr. Ioan Tămaş, parohia Ortodoxă Vâlcele, Prof. Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe; Provincia Basarabia în toamna anului 1942 oglindită într-un document de arhivă, Drd. Eugeniu Criste, Arhivele Naţionale Arad; Din activitatea Asociaţiei Refugiaţilor de Război din Basarabia, Bucovina de Nord şi Ţinutul Herţei, Nicolai Ureche, preşedintele asociaţiei; România şi războaiele de imagine, Dorin Suciu, ziarist.

Cu această ocazie vor fi lansate volumele: Carol al II-lea şi Camarila Regală, de Petre Ţurlea, Editura Semne, Bucureşti, 2010; Istoria serviciilor de informaţii/contrainformaţii româneşti în perioada 1919-1945, de Dr. Alin Spânu, Casa Editorială Demiurg, Bucureşti, 2010; România trădată, de Constantin Mustaţă, Edit. Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2010; Coriolan Băran. Reprivire asupra vieţii – Memorii, Editura Vasile Goldiş, Arad, 2010, ediţie îngrijită de Eugen Criste şi Vasile Popeneagă; Ţara de sub inimă, de Anton Lixăndroiu, Editura Danubius, Bucureşti, 2008, prezintă Ilie Trăian, directorul editurii; România sat fără câini?, de Anton Lixăndroiu, Editura Danubius, Bucureşti, 2009, prezintă Ilie Trăian, directorul editurii.

 

 

 

Ediţia a XX-a, 24 iunie – 3 iulie 2011

 

 

Vineri, 24 iunie 2011

 

1000-1200 Mănăstirea „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”, Valea Mare

Participarea la Liturghia arhierească oficiată de I.P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi,  cu ocazia hramului mânăstirii

1600 – 1800  Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe

Simpozionul cu tema „Revoluţia de la 1848/1849 din Transilvania. Noi contribuţii documentare”.

Moderatori: Prof. univ. dr. Gelu Neamţu, Prof. univ. dr. Petre Ţurlea:

Programul simpozionului:

–          Prof. univ. dr.  Gelu Neamţu, Institutul de Istorie „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca, 15 martie 1848 şi românii ardeleni

–          Prof. univ. dr. Mihai Racoviţan, Sibiu, Avram Iancu – Sfântul Neamului Românesc din Ardeal

–          Prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti,  Comparaţie: români şi unguri la 1848

–          Dr. Ana Hancu,  Muzeul Judeţean Mureş, Un document  din aprilie 1849 privind politica guvernului maghiar în Transilvania

–          Elena Mihu, Tg. Mureş, George Bariţiu – Un apel  referitor la martirii revoluţiei de la 1848/1849 din Transilvania

–          Drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj, Începutul revoluţiei de la 1848 în oraşul Cluj

–          Pr. drd. Sebastian Pârvu, Sf. Gheorghe, Situaţia comunităţii româneşti din Treiscane,  în preajma revoluţiei de la 1848/1849 din Transilvania

–          Prof. Corina Sporea Bărăgan, Braşov, Locuitorii din Vama Buzăului în revoluţia de la 1848 şi lupta lor pe cale petiţionară  pentru ştergerea servituţilor feudale

 

1800   – 1830           Pauză

 

1830    – 1930      In memoriam:

– Raul Şorban (1912 – 2006), prezintă Constantin  Mustaţă

Justinian Petrescu (1941 – 2008), prezintă Vasile Lechinţan

– George  Pruteanu (1937 – 2006), prezintă  Ioan  Solomon

– Pr. Constantin Gane (1937 – 2006), prezintă   Ioan Lăcătuşu

Gheorghe Chiper (1944 – 2006), prezintă Doru Dobreanu

 

 

Sâmbăta, 25 iunie 2011

 

900 Statuia Mitropolitului Andrei Şaguna, Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe

Slujbă de pomenire, evocare şi depuneri de coroane în memoria marelui ierarh

930 Prima Şcoală Românească, Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe

Vizitarea punctului muzeal Prima Şcoală Românească din Sf. Gheorghe, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

 

Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe

Colocviu naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediţia a III-a, organizat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi  Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

 

1000  Deschiderea lucrărilor colocviului;

–          Cuvânt de binecuvântare, IPS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei

1015 – 1115 Lansări şi prezentări de cărţi:

–          Profesioniştii noştri 2. Liviu Boar la 60 de ani, coordonator Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2011;

–          Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902. Premise, deziderate, reverberaţii, volum apărut sub egida Centrului Europen de Studii Covasna-Harghita şi a Asociaţiei  Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, Bacău,  ediţie îngrijită de Vilică Munteanu şi Ioan Lăcătuşu, Editura Magic Print, Oneşti, 2011;

–          File din istoria mureşenilor.Contribuţii privind istoria românilor din ţinuturile mureşene, în perioada 1848 – 1865, Ana Hancu, Editura Nico, Tg. Mureş, 2011;

–          Inventarul tuturor bisericilor aflătoare ano1872 sub Protopresberiatul Mureşiu Oşorheiului fiind protopresbiter Parteniu Trombiţasiu de Bethlen, Elena Mihu, Gheorghe Nicolae Şincan, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2011;

–          Administraţia publică teritorială, Codrin Dumitru Munteanu, Editura „Universul Juridic”, colecţia Monografii,  Bucureşti,  2011

–          România la răscruce, Maria Cobianu-Băcanu, Editura România pur şi simplu, Bucureşti, 2011

–          Mică enciclopedie a marilor valori româneşti, coordonator Constantin Căpăţână, Cluj-Napoca, 2011;

                         

1115 – 13 45   Prezentarea unor proiecte şi teme de cercetare  privind românitatea  din sud-estul Transilvaniei:

Moderatori: IPS Ioan Selejan, Prof. univ. dr. Gelu Neamţu

–          Informare privind cercetarea interdisciplinară a  românităţii din sud-estul Transilvaniei, de la ediţia precedentă a Colocviului Naţional „I.I. Russu”, până în prezent, Dr. Ioan Lăcătuşu;

–          Un eveniment cultural de anvergură naţională: inaugurarea Primei Şcoli Româneşti din Sf. Gheorghe, a Casei Memoriale „Romulus Cioflec” din Araci şi a expoziţiei „Aşezarea preistorică Păuleni-Ciuc.Dâmbul Cetăţii” de la sediul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Dr. Valeriu Cavruc, director, dr. Adela Kovacs, muzeograf,  Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni;

–          Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita – un proiect finalizat.  Dr. Constantin Catrina, Braşov, Dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc

–          Protejarea identităţilor culturale în procesele globale prin cercetarea,conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural etnologic din mediul multietnic. Studiul de caz: Valori identitare culturale în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Interculturalitate, multiculturalitate, dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş;

–          Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic valoarea identitară a spiritualităţii româneşti, în contextul multietnic şi multicultural europen contemporan, dr.Constantin Secară, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Bucureşti;

–          Propaganda revizionistă ungară în mass-media şi contrapropaganda românească în analiza Secţiei a II-a Informaţii  (mai – iunie 1941), Dr. Alin Spânu, Centrul de Studii Euro- Atlantice, Bucureşti

–          Românii şi secuii (din Evul Mediu până la 1918). Un volum de studii şi articole în curs de editare, Drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj, Dr. Ioan Lăcătuşu, Arhivele Naţionale Covasna;

–          Expoziţie documentară. “Asimilare şi purificare etnică în Covasna, Harghita şi Mureş, de-a lungul secolelor”, Drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj, Dr. Ioan Lăcătuşu, Arhivele Naţionale Covasna;

–          Filantropie bisericească, aspecte locale şi generale, forme instituţionalizate, Pr. prof. Dr. Florin Bengean, Tg. Mureş;

–          Catalogul documentelor referitoare la români şi la convieţuirea lor cu secuii şi maghiarii existente în Arhivele Naţionale Covasna (1335-1918), Dr. Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe;

–          Biserica Ortodoxă Română din răsăritul Transilvaniei în perioada comunistă, Prof.  drd. Costel Cristian Lazăr, Topliţa;

–          Şcoala satului de munte în zona Topliţei,  la mijlocul sec XX – o reconstituire expoziţională si imagistică a Muzeului de Etnografie Topliţa pentru publicul şcolar,   Prof. Zorel Suciu, Muzeul Etnografic, Topilţa;

–          Reţelele de socializare, prin internet, în sprijinul solidarităţii cu românii din Arcul Intracarpatic, a românilor din diaspora,  Cezar Lupu, Germania.

1345 – 1400 Pauză

 

1400 – 1500 Înmânarea premiilor I.I. Russu

–          Pr. prof. univ. dr. Constantin Voicu, Sibiu, Laudaţio de pr. drd. Sebastian Pârvu

–          Prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Bucureşti, Laudaţio de prof. Vasile Stancu

–          Prof. univ. dr.  Mihai Racoviţan, Sibiu, Laudaţio de drd. Vasile Lechinţan

–          Dr. Liviu Boar, Tg. Mureş, Laudaţio de dr. Ioan Lăcătuşu

–          Prof. dr. Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe, Laudaţio  de dr. Constantin Catrina

 

1500 – 1600 Continuarea lucrărilor colocviului: dezbateri  privind cercetările şi proiectele referitoare  românitatea din  sud-estul Transilvaniei

 

 

 

Sâmbăta, 2 iulie 2011

 

ora 1000 Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci

                „La umbra nucului bătrân”. Dezbateri, lansări şi prezentări de cărţi aparţinând autorilor din zona Carpaţilor Răsăriteni, manifestare organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, cu prilejul împlinii a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii ASTRA.

a.Vizitarea Casei memoriale „Romulus Cioflec” (de curând reorganizată) – evidențierea necesității întocmirii unei monografii asupra vieții și operei scriitorului Romulus Cioflec; ghid prof. dr.  Luminița Cornea.

b. Dezbatere pe tema  „Volume monografice şi publicaţii şcolare, în limba română,  din judeţele  Covasna şi Harghita”. Moderatori: prof. dr. Luminiţa Cornea, dr. Ioan Lăcătuşu

c. Lansări şi prezentări de cărţi:

–          Ctitorii de lumină, ctitorii dăinuitoare, Pr. Emil Pop, prof. Valeria Pop, Editura Grai Românesc, Miercurea –Ciuc, 2010

–          Surâsul amintirilor, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011

–          Micul meu univers, Ileana Tarcău, Gheorgheni, 2011

–          Liceul din Subcetate la 50 de ani, coordonatori Vasile Dobreanu, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011

–          Şcoala noastră, nr.1/2011, Revistă editată de Asociaţia Cadrelor Didactice din judeţul Harghita, director, prof. Nicu Vrabie

–          Colegiul Naţional „Octavian Goga”. Anuar XIII, Miercurea-Ciuc, 2011, Prof. Doru Dobreanu,  Director

–           Focus, Revistă a elevilor de la Colegiul Naţional „Octavian Goga”, Ediţia a XXXII-a, Miercurea-Ciuc, 2011, redactor-şef, Andreea Karacsony, îndrumători,

–          profesorii Doru Dobreanu şi Nicoleta Grădinariu

–          The Albatros, Revistă de literatură, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2011, director fondator, Ligia-Dalila Ghinea, director executiv, Adriana-Ioana Barabaş

 

Invitaţi: membri ai Filialei Braşov a Uniunii Scriitorilor din România

 

Duminică, 3 iulie 2010

 

ora 1230 Poiana Nedeii (km. 4 spre Vâlcele)

NEDEIA SÂNPETRULUI – serbare câmpenească tradiţională anuală, cu participarea unor artişti profesionişti şi formaţii folclorice din judeţele Covasna şi Harghita. Horă în poiană.

 

 

 

 

Ediţia a XXI-a, 24 iunie – 8 iulie 2012

 

Duminică, 24 iunie 2012

1000 – 1200 Mănăstirea „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” Valea Mare

Participarea la Liturghia arhierească oficiată de I.P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi, cu ocazia hramului mânăstirii

 

Vineri, 29 iunie 2012

1000 –1200 Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” Bicfalău,

Participarea la Sfânta Liturghie prilejuită de sărbătorirea hramului bisericii

1300 Statuia Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe

Slujbă de pomenire a membrilor fondatori ai Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, evocare şi depuneri de coroane în memoria sfântului ierarh

1330 Prima Şcoală Românească, Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe

Vizitarea punctului muzeal Prima Şcoală Românească din Sf. Gheorghe, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

 

Sâmbătă, 30 iunie 2012

900 – 1100 Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe

Adunarea festivă prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”.

Cu acest prilej va fi lansat Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, nr. V / 2012 – tribună a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita şi vor fi înmânate diplome de excelenţă pentru contribuţia adusă la păstrarea şi afirmarea identităţii româneşti în judeţul Covasna

1130 – 1630 Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe

Colocviu naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediţia a IV-a, organizat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita

 

 

Vineri, 6 iulie 2012

1700 Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci

„La umbra nucului bătrân” – 130 de ani de la naşterea scriitorului Romulus Cioflec, manifestare organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita

 

Duminică, 8 iulie 2012

1200 Staţiunea Vâlcele

NEDEIA SÂNPETRULUI – serbare câmpenească tradiţională anuală, cu participarea unor artişti profesionişti şi formaţii folclorice din judeţele Covasna şi Braşov, organizată în parteneriat cu Consiliul local şi Primăria Comunei Vâlcele

 

 

Zilele Andrei Şaguna – ediţie jubiliară

 

 

Cea de a XX-a ediţie a ZILELOR ANDREI ŞAGUNA, manifestare organizată în perioada 24 iunie – 8 iulie 2012, cu binecuvântarea Înaltpreasfinţiei Sale Părintelui Arhiepiscop Ioan Selejan, a fost dedicată împlinirii a douăzeci de ani de la înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” şi canonizării Sfântului Ierarh Andrei Şaguna, patronul spiritual al ligii.

Programul manifestărilor (Anexa nr. 1) a început duminică, 24 iunie 2012, cu participarea la Liturghia arhierească oficiată de I.P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi, săvârşită cu ocazia hramului Mănăstirii „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul” Valea Mare şi a cuprins un evantai bogat şi divers de manifestări, ştiinţifice, culturale şi spirituale, din rândul cărora menţionăm: participarea la Sfânta Liturghie prilejuită de sărbătorirea hramului bisericii „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel”, din Bicfalău (29 iunie), slujba de pomenire a membrilor fondatori ai Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, evocare şi depuneri de coroane în memoria sfântului ierarh la statuia Sfântului din Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe; cea de a IV-a ediţie a Colocviu naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, organizată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita; adunarea festivă prilejuită de împlinirea a 20 de ani de la înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, manifestare care a avut loc la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe. Cu acest prilej a fost lansat Buletinul Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, nr. V / 2012 – tribună a societăţii civile româneşti din judeţele Covasna şi Harghita şi au fost înmânate diplome de excelenţă pentru contribuţia adusă la păstrarea şi afirmarea identităţii româneşti în judeţul Covasna.

Programul celei de a XX-a ediţii a Zilelor Andrei Şaguna a continuat Vineri, 6 iulie 2012, la Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci unde, în organizarea Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita, în colaborare cu Radio România Târgu Mureş şi Revista „Vatra veche”, a avut loc evenimentul cultural-literar tradițional „La umbra nucului bătrân” – 130 de ani de naşterea scriitorului Romulus Cioflec şi lansarea comediei inedite „Cupa Domeniilor” de Romulus Cioflec (lucrare îngrijită de prof. dr. Luminiţa Cornea) şi sa încheiat duminică, 8 iulie 2012, în localitatea Vâlcele cu serbare câmpenească tradiţională anuală NEDEIA SÂNPETRULUI. Cu acest prilej, prin grija Consiliul local şi a Primăriei Vâlcele, participanţii au avut posibilitatea să vizioneze expoziţii de produse realizate de meşteşugari şi firme comerciale din comună (sculpturi, cusături, mobilier, apă minerală, preparate din carne), precum şi expoziţia foto-documentară „Băile Vâlcele de odinioară” realizată de Cătălin Vlădărean.

 

 

 

Ediţia a XXII-a, 24 – 30 iunie 2013

 

Luni, 24 iunie 2013

 

1000 – 1200 Mănăstirea „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”, Valea Mare

Participarea la Liturghia arhierească oficiată de I.P.S. Ioan SELEJAN, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu un sobor de preoţi, cu ocazia hramului mânăstirii

 

 

Marţi, 25 iunie 2013

 

1600 Statuia Sf. Ierarh Andrei Şaguna, Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe

Slujbă de pomenire pentru membrii fondatori ai Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”

Evocare Sfântul Ierarh Andrei Şaguna, Acad. Horia COLAN, Cluj-Napoca

 

1630 Prima Şcoală Românească, Parcul „Andrei Şaguna” din Sf. Gheorghe

Vizitarea punctului muzeal Prima Şcoală Românească din Sf. Gheorghe, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

 

 

Joi, 27 iunie 2013

 

1500 – 1700 Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala din Sf. Gheorghe

Dezbaterea Cronologia organizării administrativ-teritoriale a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş. Moderatori: Prof. univ. dr. Gelu NEAMŢU – Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca, Dr. Alexandru PORŢEANU, Bucureşti

Participă:

–          Drd. Vasile LECHINŢAN – Arhivele Naţionale Cluj, Cluj-Napoca, Organizarea şi funcţionarea scaunelor secuieşti în Evul Mediu

–          Dr. Liviu BOAR – Arhivele Naţionale Mureş, Tg. Mureş, Organizarea administrativ teritorială a scaunelor secuieşti în secolul al XIX-lea

–          Dr. Gelu NEAMŢU, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca, O pagină de luptă şi jertfă a comunităţilor româneşti în zona Ciucului (1848/1849)

–          Drd. Ana DOBREANU – Muzeul Oltului şi Mureşului Superior, Miercurea-Ciuc, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Reorganizarea administrativ teritorială a sud-estului Transilvaniei în anul 1876 (desfiinţarea scaunelor secuieşti)

–          Dr. Zeno MILEA, Aiud, „Maghiaritatea” secuilor

–          Dr. Ioan LĂCĂTUŞU Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Sfântu Gheorghe, Organizarea administrativ – teritoriala a sud-estului Transilvaniei, în perioada interbelică (1919 -1940)

–          Dr. Iulian BOŢOGHINĂ, Arhivele Militare Piteşti, File din istoria sud-estului transilvan documentat[ ]n fondul de arhivă creat de instanţele Corpului 5 Armată.

–          Dr. Alin SPÂNU – Centrul de Studii Euroatlantice, Bucureşti, Propaganda revizio-
nistă ungară: volumul Erdélyi Képek (Imagini ardelene) de Cholnoky Jenö (1941)

–          Prof. univ. dr. Petre ŢURLEA, Universitatea Creştina „Dumitru Cantemir”, Bucureşti, Înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare,

–          Dr. Costel Cristian LAZĂR – Centrul Cultural Topliţa, Situaţia Bisericii Ortodoxe Române în cadrul Regiunii Autonome Maghiare,

–          Dr. Iuliu CRĂCANĂ, Consiliul Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, Reorganizarea administrativă a României din anul 1968. Înfiinţarea judeţelor Covasna şi Harghita

–          Prof. univ. dr. Ioan SABĂU-POP – Universitatea „Petru Maior” Tg. Mureş, Dezbateri şi concluzii privind regionalizarea României în forumul academic de la Târgu Mureş

–          Prof. univ. dr. Radu BALTASIU, Centrul European de Studii în Probleme Etnice al Academiei Romane, Bucureşti, Provocarea europeană a regionalizării

 

1700 – 1730 Pauză

 

1730 – 1830 Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala din Sf. Gheorghe

–          Expoziţia „Catedrala Sf. Gheorghe şi Muzeul Spiritualităţii Româneşti – propuneri de amenajare peisagistică şi de îmbunătăţire a expoziţiei muzeale”, lect. dr. arh. Andrea POP, Universitatea „Spiru Haret”, Facultatea de Arhitectură, Bucureşti

–          Proiectul cultural „Digitizarea cărţilor vechi şi bibliofile de la Parohia Ortodoxă din Sf. Gheorghe”, Dr. Adela KOVACS, Prof. Cristina FELEA, Drd. Ana DOBREANU (Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni), Pr. Drd. Sebastian PÂRVU

–          Degradări specifice icoanelor pe lemn. Metodologii de restaurare-conservare, Dr. Alexandrina CUŢUI, Expert restaurare-conservare pictură-lemn policrom, Muzeul Bucovinei Suceava

–          Biblioteca virtuală – biblioteca viitorului, dr. Marian NENCESCU, Bucureşti, Prof. Ing. Mihai NICOLAE, S.C. „ŞTEFADIDA COMSERV S.R.L”, Bucureşti

 

1830 – 1930 Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala din Sf. Gheorghe

Lansări de cărţi

–          Avram Iancu – mit, realitate, simbol, de Gelu NEAMŢU, Editura Argonaut, Cluj-Napoca, 2012

–          Românii din Serbia, de Petre ŢURLEA, Editura Enciclopedică, Bucureşti, 2012

–          Carol al II-lea şi Iuliu Maniu, de Petre ŢURLEA, Editura Semne , Bucureşti, 2013

–          Serviciul de Informaţii al României în Războiul de Întregire Naţională (1916-1920), de Alin SPÂNU, Editura Miliară, Bucureşti, 2012

 

 

Vineri, 28 iunie 2013

 

900 – 930 Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe

Realizări şi priorităţi de cercetare ale Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, Cluj-Napoca; prezintă Prof. univ. dr. Nicolae BOCŞAN, secretar ştiinţific al C.S.T.

 

930 – 1030 Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe

Lansări şi prezentări de cărţi:

–          Slăbirea comunităţii româneşti din Covasna şi Harghita, de Radu BALTASIU, Gheorghe SĂPUNARU, Ovidiana BULUMAC, prefaţă, acad. Ioan Aurel POP, Editura Etnologica, Colecţia cercetări sociologice, Bucureşti, 2013

–          50 de ani în căutarea identităţii, de Corneliu BUCUR, Editura Altip, Alba Iulia, 2013

–          Etnologia şi Etnomuzeologia româneasca în sec. XX si prima jumătate a sec XXI, de Corneliu BUCUR

–          Strană de strigăt românesc. Proiectul interbelic al „reromânizării secuizaţilor”, de Octavian M. DOBROTĂ, (ediţie îngrijită şi prefaţă de Ioan LĂCĂTUŞU şi Vasile LECHINŢAN), Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013

 

1030 – 1100 Pauză

 

1100 – 1330 Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe

Dezbatere cu tema Noi cercetări privind istoria românilor din sud-estul Transilvaniei în cadrul Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediţia a V-a, organizat de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita;

Moderatori: IPS Ioan SELEJAN, Prof. univ. dr. Corneliu Mihail LUNGU

 

– Lansarea proiectului Politica culturală, la nivel local, regional şi naţional, pentru educarea comunităţilor în spiritul cunoaşterii şi promovării propriei identităţi, prin valorile de excelenţă ale patrimoniului natural şi cultural, Prof. dr. Corneliu Ioan BUCUR, Membru al Camerei de experţi a Consiliului Europei în domeniul Managementului

 

Cercetări doctorale:

–          Biserica Ortodoxă Română din estul Transilvaniei după Al doilea Război Mondial, de Dr. Costel Cristian LAZĂR, Topliţa

–          Criza socială, factor de risc la adresa securităţii naţionale, de Dr. Vasile MESAROŞ, Braşov.

 

Cercetări postdoctorale

–          Patrimoniul cultural-etnologic, marcă identitară în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, Dr. Dorel MARC, Tg. Mureş

–          Situaţia actuală a folclorului românesc din sud-estul Transilvaniei în context cultural european, Dr. Constantin SECARĂ, Bucureşti

 

Proiecte şi cercetări monografice

–          Marele etnograf şi cercetător Nicolae Dunăre aşa cum l-am cunoscut, ca prieten, sfetnic,dascăl, Dr. Nicolae BUCUR , Miercurea-Ciuc

–          Programul cultural educativ „Lectură şi viaţă la Casa Memorială Romulus Cioflec”, Dr. Adela KOVACS, Dr. Luminiţa CORNEA, Sf. Gheorghe

–          Profesorul şi scriitorul Romulus Cioflec – File de monografie, Dr. Luminiţa CORNEA, Sf. Gheorghe

–          Schiţa monografică a localităţii Poiana Sărată accesibilă pe site-ul: www.poianasarata.xhost.ro, Ciprian HUGIANU, Sf. Gheorghe

–          Monografia localităţii Arini, Constantin AITEAN TAUSS, Măieruş

–          Monografia comunei Vama Buzăului, Prof. Corina BĂRĂGAN, Vama Buzăului

–          Album fotografic despre românii din Voineşti –Covasna, Prof. Florentina TEACĂ, Covasna

–          O realizare a parteneriatului public-privat. Prelucrarea, conservarea .şi digitizarea fondului arhivistic şi a bibliotecii documentare aflate în păstrarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” de către S.C. „ŞTEFADIDA COMSERV S.R.L”, Bucureşti, Prof. ing. Mihai NICOLAE, Prof. univ. dr. Corneliu Mihail LUNGU

–          Informare privind cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei, în perioada iunie 2012 – iunie 2013, dr. Ioan LĂCĂTUŞU; Centrul European de Studii Covasna-Harghita

 

1330 – 1400 Pauză

 

1400 – 1500 Înmânarea premiilor I.I. Russu, Ediţia 2013

–          Prof. univ. dr. Corneliu Mihail LUNGU, Bucureşti (Laudatio, Liviu BOAR)

–          Prof. univ. dr. Alexandru PORŢEANU, Bucureşti (Laudatio, Ioan LĂCĂTUŞU)

–          Prof. univ. dr. pr. Dorel MAN, Cluj-Napoca (Laudatio, pr. Sebastian PÂRVU)

–          Dr. Zeno MILLEA, Aiud (Laudatio, Vasile LECHINŢAN)

–          Prof. Ilie ŞANDRU, Topliţa (Laudatio, Vasile STANCU)

 

1500 – 1530 In memoriam

–         Gheorghe Buzatu, Iaşi – prezintă Corneliu Mihail LUNGU, Gelu NEAMŢU

–         Constantin Catrina, Braşov – prezintă Nicolae BUCUR

–         Constantin Mustaţă, Cluj-Napoca – prezintă Vasile LECHINŢAN

 

 

Sâmbăta, 29 iunie 2013

 

1300 Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci

„La umbra nucului bătrân”. Dezbateri, lansări şi prezentări de cărţi aparţinând autorilor din zona Carpaţilor Răsăriteni, manifestare organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita

Moderator: prof. dr. Luminiţa CORNEA

 

 

Sâmbăta, 29 iunie 2013

1500 Staţiunea Vâlcele

ZILELE COMUNEI VÂLCELE

Expoziţia Mari personalităţi care au vizitat staţiunea Vâlcele, prezintă Cătălin Vlădărean

Lansări de noi apariţii editoriale:

– Eseuri, de Ioan Tămaş Delavâlcele, Editura Eurocarpatica, 2013, (Introducere de Vasile Stancu, Cuvânt înainte de Daniel Şanta)

Neamul răstignit – Poemele durerii, de Vasile Antonie Tămaş-Delavâlcele, Editura Eurocarpatica, 2013 (Prefaţă Pr. Ioan Morar)

 

 

Duminecă 30 iunie 2013

1300 Staţiunea Vâlcele

NEDEIA SÂNPETRULUI – ZILELE COMUNEI VÂLCELE

Serbare câmpenească tradiţională anuală, cu participarea unor artişti profesionişti şi formaţii folclorice din judeţele Covasna şi Braşov.