Home Informatii utile UNIVERSITATEA DE VARĂ IZVORUL MUREŞULUI

UNIVERSITATEA DE VARĂ IZVORUL MUREŞULUI

 

UNIVERSITATEA DE VARĂ IZVORUL MUREŞULUI

Forumul româno-român de la Izvorul Mureşului pentru promovarea spiritualităţii, educaţiei şi culturii române

 

Începută în anul 1998, cu binecuvântarea şi purtarea de grijă a Preasfinţitului Părinte Episcop Ioan Selejan, ca o iniţiativă locală a societăţii civile din judeţele Harghita şi Covasna şi a unor prieteni statornici din Sibiu şi Bucureşti (pr. prof. Ilie Moldovan, Ioan Roman, Eugen Popescu, Daniela Soros), în dorinţa de a atrage atenţia opiniei publice asupra pericolului marginalizării românilor din aceste două judeţe şi a formării unei enclave etnice în sud-estul Transilvaniei, UNIVERSITATEA DE VARĂ IZVORUL MUREŞULUI a devenit de la an la an mai importantă, reuşind să-şi extindă tematica asupra păstrării identităţii românilor de peste hotare, inclusiv ale comunită­ţilor româneşti din diasporă, şi să atragă din ce în ce mai mulţi participanţi şi implicit nume de marcă din viaţa politică şi culturală românească.

Odată cu înfiinţarea Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, care îşi propunea ca obiective şi scop păstrarea şi prezervarea identităţii etnice şi spirituale a românilor, indiferent unde trăiesc aceştia, conducerea Fundaţiei s-a implicat în organi­zarea Universităţii de Vară, începând cu anul 1999, împreună cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita. Parteneriatul dintre principalii organizatori s-a dovedit a fi unul fructuos, benefic şi eficient. Proiectul a câştigat consistenţă şi prestigiu, prin implicarea ziditoare a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cursurile Universităţii desfăşurându-se cu binecuvântarea şi participarea P.S. Ioan Selejan, sub streaşina Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului”, această nestemată a monahismului românesc şi oază de spiritualitate ortodoxă, ctitori­tă de Vlădicul Ioan, la izvoarele Mureşului şi Oltului.

Majoritatea celor nouă ediţii au fost organizate cu sprijinul financiar al Departamentului pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni – structură guverna­mentală care face parte din Ministerul Afacerilor Externe- dar şi cu cel al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi a altor generoşi sponsori – tuturor adresându-le sincerele noastre mulţumiri. În cadrul proiectelor cu profil asemănător, a numeroase­lor cursuri, şcoli şi universităţi de vară, Universitatea de vară de la Izvorul Mureşului şi-a conturat un profil distinct de forum româno-român ce asigură cadrul propice dez­baterii problemelor ce vizează prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale româneşti, în medii multietnice şi pluriconfesionale.

Asigurându-se o anumită continuitate tematică, în fiecare an s-au adăugat noi teme de dezbatere, de regulă, probleme de mare actualitate ce preocupă societatea româ­nească actuală. De-a lungul ediţiilor, la pupitrul Universităţii, au conferenţiat distinse personalităţi ale culturii, ştiinţei şi vieţii publice româneşti. Dar nici studenţii nu au fost mai prejos. Zeci şi sute de cursanţi ai Universităţii îndeplinesc binecuvântate rosturi publice, îndeosebi în cadrul societăţii civile şi a instituţiilor înrolate în frontul afirmării valorilor perene ale culturii româneşti, cultură confruntată cu atâtea obsta­cole şi provocări.

Un mare câştig al Universităţii l-a reprezentat şi îl reprezintă cunoaşterea şi gene­ralizarea experienţei asociaţiilor româneşti din afara graniţelor, în gestionarea proble­melor identitare specifice şi în elaborarea, implementarea, monitorizarea şi evaluarea unor proiecte şi programe culturale. Un alt câştig este cel al relaţiilor interumane sta­bilite între participanţii la fiecare ediţie, cu implicaţii favorabile asupra comunicării şi colaborării între ei, în intervalul dintre cursuri şi asupra solidarităţii româneşti, atât de necesară, fiecăruia în parte şi tuturor laolaltă.

Astfel, pe parcursul anilor, s-au conturat scopul şi obiectivele Universităţii, dintre care menţionăm: constituirea românilor din diaspora în mesageri credibili pentru crearea unei imagini pozitive şi obiective a României; crearea unui lobby eficace pe lângă forurile internaţionale în materie de drepturile omului şi drepturile minorită­ţilor naţionale, în vederea informării corecte şi obiective asupra situaţiei drepturilor minorităţilor româneşti din unele state; întărirea unei comunicări între comunităţile româneşti din diaspora şi cele din jurul României şi Balcani; împărtăşirea spiritului de iniţiativă şi altor români trăitori în comunităţile din jurul României şi Balcani, pentru stabilirea de noi proiecte de colaborare; învăţarea din experienţa României în materie de acordarea drepturilor minorităţilor naţionale şi contribuţia pe care participanţii la Universitatea de Vară o pot aduce, în cadrul statelor unde aceştia sunt cetăţeni, la dezvoltarea şi consolidarea democraţiei; evidenţierea unor strategii coerente pentru păstrarea şi afirmarea identităţii românilor din judeţele Harghita şi Covasna, precum şi valorificarea experienţei europene în convieţuirea armonioasă în medii multiculturale; elaborarea de strategii eficiente în vederea contracarării agresiunilor identitare la care sunt supuşi romano-catolicii din Moldova.

Pentru a putea cunoaşte temelor dezbătute, în cele IX ediţii ale Universităţii de la Izvorul Mureşului, redăm titlurile dezbaterilor care au avut loc şi principalii conferen­ţiari, precum şi sinteze ale unor materiale de presă şi ale rezoluţiilor adoptate la finalul dezbaterilor.

Ediţia I, 27 iulie -1 august 1998, Mânăstirea Făgeţel Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Religie. Civilizaţie.

 

În perioada 27 iulie -1 august 1998, a avut loc la Mânăstirea Făgeţel şi în „amfiteatrul din şură” din apropiere, pus la dispoziţia cursanţilor de Jandarmeria din jud. Harghita (comandant, lt. col. Ioan Roman), cu binecuvântarea PS Ioan Selejan, prima ediţie a Universităţii de Vară, la care au participat 50 de studenţi, majoritatea membrii ai ASCOR şi ai Asociaţiei Pro Vita Sibiu, discipoli ai părintelui prof. Ilie Moldovan.

 

Programul universităţii a cuprins temele:

27   iulie 1998: Cuvânt de binecuvântare al P.S. Ioan Selejan, cuvânt de bun venit, pr. stareţ Andrei Mureşan, dezbaterea, Biserica strămoşească în viaţa comunităţi­lor româneşti din sud-estul Transilvaniei; conferenţiari: PS Ioan Selejan, pr. prof. dr. Ilie Moldovan, Sibiu, pr. consilier Dumitru Panaite şi pr. protopop Constantin Gane, Miercurea -Ciuc, pr. protopop Gheorghe Răţulea şi prof. Violeta Pătrunjel, Sf. Gheorghe

28   iulie 1998: dezbaterea, Istorie şi civilizaţie românescă în sud- estul Transilvaniei; conferenţiari: dr. Petre Ţurlea, Bucureşti, dr. Ioan Ranca, prof. Liviu Boar, prof. Elena Mihu – Tg. Mureş şi prof. Ilie Şandru – Topliţa

29     iulie 1998: dezbaterea, Cercetări privind interculturalitatea şi relaţiile
interetnice în zona Covasna-Harghita, conferenţiari: prof. dr. Ilie Bădescu, dr. Maria
Cobianu-Băcanu, Bucureşti, drd. Ioan Lăcătuşu – Sf. Gheorghe, lt. col. Ioan Roman –
Miercurea-Ciuc

30   iulie 1998: dezbaterea, Etnografie românească în arcul intracarpatic, conferenţi­ari: dr. Pop Valer – Tg.Mureş, dr. Costion Nicolescu – Bucureşti, dr. Nicolae Bucur, prof. Dorina Drăghici Moraru – M. Ciuc, prof. Dorel Marc – Topliţa

31   iulie – 1 august 1998: excursii la biserici ortodoxe din judeţele Harghita şi Covasna

În comunicatul final, printre altele, se menţionează: „Condiţiile de confort mai mult decât modeste, oferite unui public tânăr, pe cât de elevat pe atât de înţelegător, au fost pe deplin suplinite de climatul de intensă trăire spirituală şi autentică ţinută academică în care s-a desfăşurat întregul program cultic şi tematic”.

Scopul cursurilor de la Făgeţel – precizau organizatori – în reprezintă cunoaşterea realităţilor din sud-estul Transilvaniei, în toată complexitatea lor şi, pe această bază, înţelegerea faptului că „problema românească din Arcul intracarpatic nu este numai de interes local, ea trebuie să fie, aşa cum ne învaţă înaintaşii „problemă de stat, una şi aceeaşi pentru orice cârmuire din fruntea ţării”.

 

Ediţia a II-a, 9 – 20 august 1999 Cultură şi civilizaţie în spaţiul românesc

În perioada 9-20 august 1999 a avut loc la Complexul Sportiv şi de Tineret din staţiunea Izvorul Mureşului, judeţul Harghita şi la Mănăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din aceeaşi localitate, cea de-a a doua ediţie a Universităţii de Vară „Izvorul Mureşului”, cu tema „Cultură şi civilizaţie în spaţiul românesc”. La programul cursuri­lor au participat 120 de cursanţi şi conferenţiari din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia), preşedinţi ai asociaţiilor ASCOR, ASTRA, din princi­palele centre culturale ale ţării.

Programul universităţii a cuprins temele:

10   august 1999: Mănăstirea „Adormirii Maicii Domnului”, Izvorul Mureşului,
Cuvânt de deschidere şi binecuvântare al P.S. Ioan, Episcop al Covasnei şi Harghitei;
dezbaterea, Problematica identităţii naţionale a românilor din sud-estul Transilvaniei,
conferenţiari: pr. prof. dr. Ilie Moldovan, Sibiu, Gheorghe Tatu – prefectul judeţului
Covasna, Mihai Sarca- subprefectul judeţului Harghita, Ioan Solomon- preşedintele
Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, pr. Constantin Gane – protopop ortodox al
judeţului Harghita.

11 august 1999: tema, Istorie şi etnografie românească în arcul intracarpatic; excursie
documentară în localităţi din judeţul Harghita: Topliţa – Mănăstirea Sf. Ilie – Muzeul
etnografic – monumentul eroilor de la Secu

12   august 1999: dezbaterea, Istorie şi civilizaţie românească, conferenţiari: dr. Alexandru Porţeanu -Bucureşti, dr. Valeriu Cavruc – Sf. Gheorghe, dr. Petre Ţurlea – Bucureşti, dr. Mihai Drecin – Oradea, Silviu Moldovan – Iaşi; dezbaterea cu tema „Basarabia – memento istoric şi contemporan”, moderator – Ion Ungureanu, Chişinău

13   august 1999: dezbaterea, Cercetări sociologice şi de geopolitică, conferenţiari: drd. Claudia Buruiană, dr. Ilie Bădescu, dr. Maria Cobianu Băcanu, dr. Lily Rain -Bucureşti, dr. Gheorghe Siseştean – Oradea; – dezbatere cu tema „Satul romănesc contemporan”, moderator – scriitorul Corneliu Leu, Bucureşti

14   august 1999: dezbaterea, Problematica sud-estului Transilvaniei în preocupările partidelor politice româneşti, conferenţiari: Adrian Năstase, Viorel Badea şi Eugen Popescu – Bucureşti; dezbatere: Românii din afara graniţelor în preocupările instituţi­ilor de stat şi ale asociaţiilor neguvernamentale, moderator, prof. Areta Moşu, Iaşi

15   august 1999: participare la Sfânta Liturghie Arhierească prilejuită de primul hram al Mănăstirii Izvorul Mureşului, ctitorie a P.S.Ioan Selejan Episcopul Covasnei şi Harghitei.

16   august 1999: dezbaterea: Ortodoxie şi Românism, conferenţiari: P.S.Ioan Selejan, pr. prof. dr. Ilie Moldovan, Sibiu şi părintele Constantin Galeriu, Bucureşti; vizio­narea filmului documentar „Biserici ortodoxe romăneşti din Eparhia Covasnei şi

Harghitei”.

17   august 1999: dezbaterea „Mass-media şi promovarea valorilor naţionale”, mo­derator, Dorin Suciu – Tg. Mureş; dezbaterea „Bucovina – memento istoric şi con­temporan”, moderator, scriitorul Vasile Tărâţeanu – Cernăuţi.

18   august 1999: dezbaterea, Limba română în medii multiculturale, moderator, scriitorul George Muntean – Bucureşti; masă rotundă cu tema „Colaborarea organi­zaţiilor de tineret româneşti din ţară şi de pretutindeni”, moderator Marian Munteanu – Bucureşti

19   august 1999: „Covasna şi Harghita, spaţiu multietnic şi pluriconfesional”, ex­cursie documentară în localităţi din jud. Harghita şi Covasna.

În comunicatul adresat opiniei publice este redată sinteza propunerilor exprimate în cadrul dezbaterilor. Participanţii au apreciat că Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului răspunde unei necesităţi de afirmare a identităţii naţionale, de elevare sufle­tească a celor veniţi în numele aceluiaşi destin românesc, prin întreaga lor desfăşura­rea, practic propunându-se un alt tip de cursuri universitare de vară, în cadrul cărora, transmiterea unor informaţii din perspectivă academică s-a completat, în chip fericit, cu un mod complex şi inedit de reflecţie şi raportare la valorile naţionale şi la credinţa strămoşească.

 

Ediţia a III-a, 14 – 21 august 2000 Integrarea europeană şi identitatea naţională

 

În perioada 14-21 august 2000, a avut loc la Complexul Sportiv şi de Tineret din staţiunea Izvorul Mureşului, judeţul Harghita şi la Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” din aceeaşi localitate, cea de-a treia ediţie a Universităţii de Vară „Izvorul Mureşului”, cu tema „Integrarea europeană şi identitatea naţională”. La programul cursurilor au participat 120 de cursanţi şi conferenţiari din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia, Albania) şi conferenţiari veniţi din SUA, Germania şi Italia.

Programul universităţii a cuprins temele:

14   august 2000: Cuvânt de binecuvântare al P.S. Ioan Selejan; dezbaterea „Românii din diaspora şi ţară”, conferenţiari: Viorel Badea – secretar de stat, Departamentul cu Românii de Peste Hotare, Eugen Popescu – Preşedinte- Fundaţia Naţională a Românilor de Pretutindeni, Claudiu Matasă – consulul onorific al României la Los Angeles, dr. Gheorghe Olteanu – Baden-Baden, Germania ş.a

15   august 2000: Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Izvorul Mureşului -participarea la Sfânta Liturghie Arhierească, prilejuită de hramul mânăstirii – Biserica din Gheorgheni: dezbatere „Locul ortodoxiei în Europa”, conferenţiari: pr. prof. univ. dr. Ilie Moldovan – Sibiu, prof. univ. dr. Ioan Coja – Bucureşti

16  august 2000: dezbaterea, „Europa naţiunilor sau Europa regiunilor?”, conferen­ţiari: prof. dr. Adrian Năstase – Vicepreşedinte Camera Deputaţilor, Bucureşti, prof. univ. dr. Vasile Puşcaş – Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Ioan Ciurea – publicist, Radio Deutsche Welle

17  august 2000: dezbaterea, Majoritate şi minoritate – experienţă europeană şi par­ticularităţi ale zonei Covasna-Harghita, conferenţiari: prof. univ. dr. Ilie Bădescu, Universitatea Bucureşti, prof. univ. dr. Vasile Dăncu – Universitatea Babeş-Bolyai, Cluj-Napoca, prof. univ. dr. Gheorghe Şiştean, Universitatea Oradea, dr. Maria Cobian Băcanu, Institutul de Sociologie al Academiei, Bucureşti, drd. Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe

18  august 2000: dezbaterea, Mass-media şi promovarea valorilor naţionale: Mircea Dogaru, Bucureşti, Silviu Achim, cotidianul „Adevărul”, Angela Bărsan, Televiziunea Romănă, Mihai Groza, „Adevărul Harghitei”, Miercurea-Ciuc

19  august 2000: dezbaterea, Identitatea naţională în perspectiva integrării europene: conferenţiari: dr. Costin Nicolescu – Muzeul Ţăranului Romăn, prof. univ. dr. Mihai Ungheanu, Bucureşti

Universitatea s-a bucurat de sprijinul Radiodifuziunii, Televiziunii Romăne – TVR Internaţional şi a cotidianului „Adevărul”, care au transmis interviuri şi reportaje de la faţa locului, în timpul desfăşurării cursurilor de vară. S-a apreciat faptul că intrarea Romăniei în Europa presupune o afirmare a valorilor naţionale într-o Europă constru­ită pe principiul unităţii în diversitate.

Pe parcursul desfăşurării cursurilor s-au formulat o multitudine de idei privind teme­le dezbătute, precum şi propuneri privind organizarea ediţiei viitoare a Universităţii. S-a subliniat necesitatea recâştigării încrederii în forţele proprii şi redescoperirea va­lenţelor solidarităţii naţionale.

 

Ediţia a IV-a, 12-20 august 2001 ROMÂNII SI INTEGRAREA EUROPEANĂ

 

La programul cursurilor, au participat peste 150 de cursanţi şi conferenţiari din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Ungaria, Iugoslavia, Bulgaria, Albania, Macedonia, Italia, Franţa, Suedia). Cursanţii sunt tineri elevi, studenţi, pro­fesori, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea culturală, lingvistică şi confesională în medii mul-tietnice.

Programul universităţii a cuprins temele: 13 august 2001: Cuvânt de binecuvântare al P.S. Ioan Selejan; dezbaterea, „România şi românii de pretutindeni”, conferenţiari: Doru Vasile Ionescu, secretar de stat, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Ion Ungureanu – vi­cepreşedinte Fundaţia Culturală Română, Iurie Roşca – Chişinău, Marioara Cârlan, Torino, Gheorghe Olteanu, Baden-Baden ş.a.

14  august 2001: dezbaterea, Comunităţi Româneşti în medii multietnice, conferen­ţiari: dr. Vasile Sebastian Dâncu, ministrul Informaţiilor Publice, dr. Ilie Bădescu, preşedintele Asociaţiei Sociologilor din România, dr. Maria Cobian-Băcanu, Institutul de Sociologie al Academiei Române, drd. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, drd. Codrina Şandru, Universitatea Braşov

15  august 2001 : hramul Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” din Izvorul Mureşului; participarea la Sfânta Liturghie Arhierească, oficiată de PreaSfinţitul Părinte Episcop Ioan Selejan, împreună cu alţi ierarhi şi un sobor de preoţi

16  august 2001: dezbaterea „Cultura şi identitatea românească în perspectiva globa-lizării”, conferenţiari: dr. Mihai Ungheanu, senator, Petre Ţurlea, consilier parlamen­tar

17  august 2001 : dezbaterea, România şi integrarea euroatlantică, conferenţiari: Adrian Severin, preşedintele Adunării OSCE, Ioan Mircea Paşcu, ministrul Apărării Naţionale, Vasile Puşcaş, secretar de stat, Ministerul Integrării Europene

18  august 2001: dezbaterea Românii şi provocările contemporane, conferenţiari: ge­neral Pavel Abraham, secretar de stat, Ministerul de Interne

Duminică, 19 august 2001: dezbaterea Biserica şi societatea contemporană, con­ferenţiari: P.S. Ioan Selejan, episcop al Episcopiei Ortodoxe Române a Covasnei şi Harghitei, pr. prof. dr. Ilie Moldovan, Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu

Universitatea s-a bucurat de sprijinul Radio România Actualităţi, Televiziunii Române, Agenţiei „Rompres”, cotidienelor „Adevărul”, „Curentul”, „Cuvântul liber”, „Adevărul Harghitei”, „Cuvântul nou” ş.a.

În timpul dezbaterilor s-au formulat o serie de propuneri care au fost înaintate au­torităţilor centrale de stat, dintre care menţionăm:

–  Integrarea euroatlantică reprezintă singura alternativă viabilă pentru România şi toate eforturile trebuie concentrate şi concertate spre realizarea acestui deziderat.

–  Toate comunităţile româneşti din vecinătate se confruntă cu probleme grave vi­zând păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale şi confesionale. Se impune, din partea Guvernului României, să se implementeze programe şi proiecte pentru sprijinirea şcolilor, bisericilor, fundaţiilor şi asociaţiilor românilor de peste hotare asigurând în acelaşi timp un cadrul logistic şi juridic în conformitate cu legislaţia eu­ropeană şi internaţională.

–  Specificul cultural şi identitatea naţională trebuie incluse în procesul globalizării în temeiul principiului unităţii în diversitate. S-a enunţat necesitatea creării unui cadru legal, pentru protecţia limbii române, a dialectelor şi a graiurilor acesteia de la sud de Dunăre.

–    Normalizarea relaţiilor cu românii din diaspora, în vederea realizării unui capital bazat pe încredere şi solidaritate, împlicarea lor în depăşirea greutăţilor economice ac­tuale din ţară şi construirea unei imagini reale a României şi românilor în mass-media occidentală.

–   Şi de această dată, s-a evidenţiat existenţa unor probleme nesoluţionate privind păstrarea şi afirmarea identităţii românilor din Covasna şi Harghita, cât şi continuarea politicii de izolare etnică promovată de liderii maghiari locali. În consecinţă se impun strategii şi programe de sprijinire a românilor, inclusiv în perspectiva descentralizării şi sporirii autonomiei locale (prioritar privind biserica, şcoala, componenta economică şi cultura), revitalizarea solidarităţii româneşti, a dialogului interetnic şi îmbunătăţirea organizării comunitare, prin constituirea Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna.

–   Contracararea acţiunilor unor cercuri maghiare de crearea a unei probleme artifi­ciale privind aşa-zisa apartenenţă la etnia maghiară a catolicilor români din Moldova şi internaţionalizarea acestei false percepţii.

–   Gestionarea corespunzătoare a provocărilor contemporane: stoparea disoluţiei autorităţii statului; revigorarea învăţământului în mediul rural; elaborarea unor pro­grame pentru sprijinirea creşterii natalităţii şi diminuarea emigrării tinerilor; gândirea unei noi strategii privind promovarea interesului naţional din partea mass-mediei, prin stimularea unui jurnalism civic, conform practicilor europene.

 

Ediţia a V-a, 21-28 iulie 2002 TINERII ROMÂNI SI INTEGRAREA EUROATLANTICĂ

 

La cursuri, au luat parte peste 150 de tineri din ţară şi de peste hotare (Republica Moldova, Ucraina, Iugoslavia, Albania, Bulgaria), precum şi conferenţiari din România, Franţa, Germania şi Italia. Aceştia din urmă au fost personalităţi reprezentative ale vie­ţii culturale, politice, bisericeşti şi ale societăţii civile.

Programul universităţii a cuprins temele:

22   iulie 2002: Cuvânt de binecuvântare al P.S. Ioan Selejan, dezbaterea, „Integrarea europeană”, conferenţiari: Petre Roman, senator – raportor NATO, Mihai Ungheanu, senator, Bucureşti, Mariana Niţelea – director, Centrul de Informare şi Documentare al Consiliului Europei la Bucureşti, drd. Simion Costea – Inst. de Cerc. Socio-Umane „Gheorghe Şincai”, Tg. Mureş.

23   iulie 2002: dezbaterea, Integrarea NATO, conferenţiari: gen. Mihail Popescu, Şeful Statului Major General al Armatei, gen. Pavel Abraham, Secretar de Stat M.I., George Niculescu, director adj. Direcţia Integrare Euroatlantică MapN, col. dr. Mircea Dogaru – istoric militar – Bucureşti, drd. Ioan Roman – vicepreşedintele Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita

Miercuri, 24 iulie – 2002, ora 9,00: dezbaterea,   Relaţiile interetnice în contextul european – Covasna, Harghita, Mureş, conferenţiari: Valer Dorneanu, Preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Vlad Căşunean – deputat P.S.D. de Covasna, Mircea Duşa, pre­fect Harghita, Horia Grama, prefect Covasna, Ioan Roman şi Gheorghe Tatu, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita, Ioan Solomon, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Codrina Şandru, Universitatea Transilvania, Claudiu Bădescu, Ioan Lăcătuşu şi Violeta Pătrunjel – Centrul European de Studii Covasna-Harghita

24    iulie 2002, ora 17:00, Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului”, Izvorul Mureşului: dezbatere, Locul ortodoxiei în Europa unită, conferenţiari: P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, P.S. Daniil Stoenescu, Episcop al românilor din Iugoslavia, P.S. Sofian Braşoveanu, Episcop-vicar al Mitropoliei Germaniei, Europei Centrale şi de Vest, pr. prof. dr. Ilie Moldovan, Facultatea de Teologie Ortodoxă -Sibiu

25    iulie 2002: dezbaterea, Tinerii români de pretutindeni, conferenţiari: George Pruteanu, senator, Mugur Vasiliu – director, revista „Scara”, Ancuţa Plăeşu, direc­tor general, Institutul Naţional de Cercetări pentru Tineret, Romeo Moşoiu, Centrul „Eudoxiu Hurmuzachi”, Claudiu Bădescu – Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Dumitru Corduneanu – Chişinău.

26    iulie 2002: dezbaterea, Comunităţi româneşti de lângă noi, conferenţiari: Ecaterina Andronescu, Ministerul Educaţiei şi Cercetării, Doru Vasile Ionescu, Secretar de Stat, Ministerul Informaţiilor Publice, Cristian Niculescu, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe, Viorel Badea – consilier, Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu – Director general, Ministerul Informaţiilor Publice

27    iulie 2002, ora 9,00: dezbaterea Diaspora românească şi lobby-ul euroatlantic, conferenţiari : reprezentanţii Majestăţii Sale, Regele Mihai I de România – principele Radu şi principesa Margareta, Dorothea Krampol şi Ion Ciurea, Germania, Liviu Bordea, Italia, Nicoleta Agoston, Franţa

27 iulie 2002, ora 17:00: dezbatere pe marginea filmului: Obârşii, cu participarea: PS Ioan Selejan, scriitoarea Sânziana Pop – director al revistei FORMULA AS şi a rapsodului Grigore LEŞE

Universitatea s-a bucurat de sprijinul Radiodifuziunii Române, Televiziunii Române, TVR Internaţional, Antena 1, Pro TV, a cotidianelor: „Adevărul”, „Ziua”, „Adevărul

Harghitei”, „Cuvântul nou”, „Cuvântul liber”, „Obiectiv”, care au transmis interviuri şi reportaje de la faţa locului în timpul desfăşurării cursurilor de vară.

Unanim s-a apeciat rolul important pe care trebuie să-l joace tânăra generaţie în procesul de integrarea în structurile euroatlantice, fiind confirmată nevoia de a crea un curent social favorabil unei emulaţii identitare care să fie inclus procesului de rede­finire a identităţii naţionale.

S-a concluzionat că aderarea României la NATO va însemna realizarea unei capaci­tăţi de apărare crescute, dar mai ales implementarea unor principii şi sisteme de valori politice şi morale, care marchează maturizarea procesului de democratizare internă a ţării, precum şi contribuţia substanţială în vederea diferitelor operaţiuni de menţinere a păcii şi combaterea terorismului, la nivel mondial.

În ceea ce priveşte situaţia din judeţele Covasna şi Harghita, propunerile avansate au fost: solicitarea Ministerului Informaţiilor Publice din Guvernul României a unei finanţări pentru proiectarea, elaborarea şi desfăşurarea unor cercetări sociologice sub egida Academiei Române, în colaborare cu profesori specialişti din principalele centre universitare de la noi din ţară, care să vizeze în special clarificarea statutului de mino-ritar-majoritar, precum şi efectele perverse pe care acesta îl implică; constituirea pe lângă Cabinetul Primului-Ministru a unui grup de experţi privind soluţionarea legală a anumitor disfuncţionalităţi, cum ar fi, spre exemplu, reprezentarea românilor în Parlament, consiliile locale etc.; Ministerul Afacerilor Externe să medieze contactul şi cunoaşterea experienţei europene şi internaţionale din perspectiva problemelor so-cio-etnice existente în această zonă a ţării noastre. A specificat, în acelaşi timp, nevoia imperioasă de profilare a unui model special de gestionare a relaţiilor interetnice din Covasna-Harghita, care să se înscrie în agenda perenă a managementului acestei pro­bleme, indiferent de natura ideologică a regimului aflat la guvernare.

S-a explicat, din perspectivă istorică, situaţia comunităţilor româneşti de lângă noi, insistând pe faptul că tânăra generaţie, în noul context european, are menirea să re­cupereze handicapul legăturilor cu ţara-mamă moştenit de la generaţiile anterioare. Statul român are în vedere înfiinţarea unor Case ale Limbii şi Culturii Române. De asemenea s-a propus elaborarea unui proiect sub egida Academiei Române şi în co­laborare cu specialişti străini în istorie şi etnologie, în vederea clarificării conceptelor de definire a comunităţilor româneşti din Balcani şi nu numai. S-a menţionat faptul că, din toamnă, Consiliul Consultativ al Românilor de Pretutindeni îşi va incepe acti­vitatea. De asemenea, s-a precizat că apărarea drepturilor românilor trebuie realizată prin iniţiative la nivelul legislativului de la Bucureşti, dar şi prin instrumentele oferite de Consiliul Europei şi alte instituţii internaţionale.

De asemenea s-a precizat că bursele pentru tinerii basarabeni vor fi acordate în continuare, fiind oferta statului român pentru studenţi, nu pentru Guvernul de la Chişinău. Astfel, admiterea se va realiza după procedurile de admitere în universităţile europene, şi anume prin înscriere liberă şi acceptarea candidaţilor de către conducerile acestora.

Ca urmare a interacţiunilor constructive dintre tinerii români, care au luat parte împreună la cursurile Universităţii, s-a deschis un grup de discuţii al românilor de pretutindeni. Informaţiile transmise din perspectiva academică s-au completat în chip fericit cu un mod complex şi inedit de reflecţie şi raportare la valorilor naţionale şi la credinţa strămoşească. S-a subliniat necesitatea recâştigării încrederii în forţele proprii şi redescoperirea valenţelor solidarităţii naţionale.

Studenţii au apreciat, în unanimitate, că Universitatea de Vară de la Izvorul Mureşului este cel mai important for de comunicare cu instituţiile statului român, prin care s-au deschis porţi de dialog şi s-au soluţionat în mod concret anumite probleme ridicate la ediţiile anterioare ale acestei universităţi.

 

Ediţia a VI-a, 20-26 iulie 2003 ROMÂNII DE PRETUTINDENI SI INTEGRAREA EUROPEANĂ

 

La programul cursurilor, au participat peste 150 de cursanţi din ţară şi de peste ho­tare (Republica Moldova, Ucraina, Serbia-Muntenegru, Bulgaria, Albania, Macedonia, Franţa, Germania, Suedia). De această dată, cursanţii au fost conducători ai unor aso­ciaţii şi fundaţii ale comunitatilor româneşti din ţările amintite, precum şi tineri elevi, studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi, din judeţele Covasna şi Harghita şi din alte câteva centre culturale ale ţării (Bucureşti, Braşov, Constanţa, Cluj-Napoca, Timişoara ş.a.), cu preocupări privind promovarea valorilor naţionale, convieţuirea interetnică şi afirmarea culturală lingvistică şi confesională în medii multietnice Programul universităţii a cuprins temele:

21   iulie 2003: Cuvânt de binecuvântare al P.S. Ioan Selejan – Episcopul Covasnei şi Harghitei; dezbaterea „Integrarea europeană şi cooperare economică în Balcani”, con­ferenţiari: Ioan Rus, Ministrul Administraţiei şi Internelor; Mircea Geoană, Ministru, Ministerul Afacerilor Externe; Simona Miculescu, Consilier de Stat, Preşedinţia României; Vasile Puşcaş, Ministru Delegat, Negociator şef la Uniunea Europeană, Titus Corlăţean, Secretar de Stat Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, ASR Principesa Margareta, Casa Regală, AS Principele Radu de Hohenzollern-Veringen, Reprezentantul Special al Guvernului României pentru Integrare, Adrian Severin, Preşedinte de onoare, Adunarea Parlamentară a OSCE, Mariana Niţelea, Director, Biroul de Informare al Consiliului Europei la Bucureşti, drd. Ioan Roman – vicepreşe­dinte ASTRA

22  iulie 2003: dezbaterea Comunităţi româneşti de peste hotare, conferenţiari: drd. Eugen Popescu, director general – Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Simona Miculescu, Consilier de Stat, Preşedinţia României, Titus Corlăţean, Secretar de Stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Cristian Niculescu, Secretar de Stat, Ministerul Afacerilor Externe Viorel Badea, consilier, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni

23    iulie 2003, ora 12,00 – 14,30 Mânăstirea Izvorul Mureşului – Lansarea oficială a Programului naţional împotriva traficului de persoane în parteneriat cu Biserica Ortodoxă Română. Participă: P.S. Ioan Selejan; dr. Pavel Abraham, Secretar de Stat, Preşedintele Agenţiei Naţionale Antidrog, preoţi din Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei

24    iulie 2003: dezbaterea, Istoria românilor de pretutindeni – parte a istoriei na­ţionale, conferenţiari : dr. Mircea Dogaru – Universitatea din Craiova, dr. Valeriu Cavruc – director, Muzeul Carpaţilor Răsăriteni – Sf. Gheorghe, prof. dr. Petre Ţurlea, Consilier parlamentar, prof. dr. Gheorghe Zbuchea, Universitatea din Bucureşti, prof. dr. Alexandru Porţeanu, Institutul „Nicolae Iorga”, Bucureşti, prof. univ. Vasile Păsăilă, Universitatea „Spiru Haret”, Bucureşti

23 iulie 2003, ora 15,oo: dezbaterea, Ortodoxia şi problemele contemporane, confe­renţiari: PS Ioan Selejan, pr. prof. univ. dr. Ilie Moldovan, Sibiu, Costion Nicolescu, director, Muzeul Ţăranului Român, Ieromonah Antim David, Patriarhia Ortodoxă Română, Mugur Vasiliu – revista „Scara”

Părintele Antim David, ecleziarh al Catedralei Patriarhale din Bucureşti, a dat citire Mesajului Prea Fericitului Părinte TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române adresat participanţilor celei de-a VI-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, în care se spune:

„Cu prilejul desfăşurării celei de-a VI-a ediţii a Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, salutăm cu bucurie şi îi felicităm din inimă pe organizatori – Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Despărţământul ASTRA Covasna-Harghita – pentru interesul manifestat faţă de integrarea europeană a României, ca şi pentru eforturile dedicate promovării unităţii românilor de pretutindeni.

Această ediţie a Universităţii de Vară alătură două teme majore pentru România: românii de pretutindeni şi integrarea europeană. Românii de pretutindeni îi reprezin­tă pe toţi fiii neamului românesc, atât din ţară, cât şi din afara graniţelor acesteia care au dat şi dau permanent mărturie despre valorile veşnice ale culturii şi spiritualităţii româneşti, valori ce au contribuit fără îndoială la îmbogăţirea culturilor altor popoare, în mijlocul cărora aceştia trăiesc.

În ceea ce priveşte integrarea europeană a ţării noastre, Biserica Ortodoxă Română, prin glasul ierarhilor şi preoţilor slujitori ai sfintelor altare, a afirmat în repetate rân­duri că Ortodoxia se consideră la ea acasă în Europa; pentru români, în majoritate ortodocşi, integrarea europeană ţine aşadar de normalitatea istoriei, ca şi a culturii şi spiritualităţii româneşti, întemeiate, pe valorile creştine, izvorâte din Evanghelia Mântuitorului Iisus Hristos.

Biserica Ortodoxă Română, în calitate de trup divino-uman al neamului românesc, se regăseşte în efortul împărtăşit şi de organizatorii acestei Universităţi de vară, de a sincroniza viaţa românilor de pretutindeni prin acele valori în care se oglindesc ne­şterse atât vocaţia unităţii, cât şi frumuseţea diversităţii.

Întâlnirile noastre din ultimii ani cu multe comunităţi române din diaspora, mai ales din Europa, dar şi de pe alte continente, ca şi numeroasele evenimente ecumenice din viaţa Bisericii Ortodoxe Române, ne-au confirmat faptul că integrarea României în organismul multinaţional, multicultural şi multiconfesional al Europei se armonizează firesc cu unitatea românilor dintre şi din afara graniţelor României, mai ales prin va­lorile fundamentale ale spiritualităţii lor.

De aceea, ne exprimăm bucuria că participanţii la cursurile Universităţii de vară de la Izvorul Mureşului au în mijlocul lor pe Prea Sfinţitul Ioan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, şi că, alături de aspectele istorice, economice, administrative şi politice, Universitatea dedică o sesiune specială Ortodoxiei şi problemelor contemporane, motiv pentru care mulţumim încă o dată organizatorilor.

Îmbrăţişând cu frăţească dragoste pe Prea Sfinţitul Ioan şi dorind succes lucărilor ce se desfăşoară în aceste zile la Izvorul Mureşului, îi încredinţăm pe toţi participanţii, conferenţiari şi cursanţi, de toată preţuirea noastră şi le împărtăşim arhiereşti binecu­vântări. teoCtist, patriarhul Bisericii ortodoxe romane.

24   iulie 2003: dezbaterea Regionalizarea – dezvoltare economică sau enclavizare et­nică?, conferenţiari: Valer Dorneanu, Preşedinte, Camera Deputaţilor, Pavel Abraham, Secretar de Stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Norica Nicolai, senator PNL, lector univ.dr. Dan Dungaciu şi drd. Călin Cotoi, Universitatea Bucureşti,

25   iulie 2003: dezbaterea, „Strategii de solidaritate româno-română, în preocupă­rile administraţiei publice şi a partidelor politice”, conferenţiari: Alexandru Fărcaş, Secretar de Stat, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Varujan Vosganian, P.N.L., Mircea Chelaru, Preşedinte P.U.N.R., dr. Ioan Lăcătuşu.

Şi ediţia din anul 2003 s-a bucurat de o bună mediatizare din partea presei scrise şi electronice (Radio România Actualităţi şi România Internaţional, TVR 1 şi TVR Internaţional, Radio Târgu Mureş şi Cluj, redacţiile ziarelor „Adevărul”, „Ziua”, „Dimineaţa”, „Curierul naţional”, „Adevărul Harghitei” ş.a. Prezentăm o sinteză a acestor dezbateri, folosind comunicatele de presă redactate la sfârşitul fiecărei zile, de către Biroul de presă al organizatorilor:

Deschiderea cursurilor Universităţii de Vară Izvoru Mureşul a avut loc, luni 21 iulie 2003, la Mânăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului”, prin cuvântul de binecuvântare rostit de PS Ioan Selejan, Episcop al Covasnei şi Harghitei. Cursurile Universităţii au debutat în Complexul Sportiv Naţional de la Izvorul Mureşului, prin prezentarea mesajului domnului Adrian NĂSTASE, Prim-ministru al României, de Secretarul de Stat Titus Corlăţean de la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Încă de la început, Premierul a apreciat capacitatea organizatorilor de a „răspunde imperativului continuităţii, un criteriu pe care Uniunea Europenă îl aplică tuturor proiectelor pe care le derulează”. În opinia Domniei Sale, România se află în faţa deciziei irevocabile a Europei de a fi primită ca membru al UE până în 2007.

Dl Vasile Puşcaş, Ministru delegat, Negociator-şef la UE, consideră că noua politică a vecinătăţii, promovată de Uniunea Europeană, oferă statelor din Balcani un cadru privind aderarea la UE, iar pentru celelalte state din Estul Europei, o oportunitate pentru eficientizarea raporturilor din aceste state şi Uniunea Europeană, din care va face parte şi România. „Ţara noastră va deveni graniţa estică a UE, iar aderarea sa la Uniunea Europeană va constitui un impuls pentru stabilizarea şi dezvoltarea econo­mică a zonelor din vecinătate, în care trăiesc şi minorităţi româneşti. În acest proces al apropierii de standardele europene, tinerii sunt principalul agent al schimbării, fiind flexibili, deschişi spre competitivitate şi având o abordare globală a valorilor naţionale în context european”.

Cea de-a doua zi a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului a avut ca temă de discuţii „Comunităţi româneşti de pretutindeni”, moderator, drd. Eugen Popescu, director, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni. Lucrările au debutat cu intervenţia domnului Titus CORLĂŢEAN, Secretar de Stat la Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP), care a dezvoltat mesajul premierului Adrian Năstase, conferind în acest fel continuitatea şi unitatea necesară implermentării unui program destinat ro­mânilor de pretutindeni. Proaspăt numit în funcţie, Secretarul de Stat Titus Corlăţean a expus participanţilor noua viziune de lucru a DRP. Astfel, scopul noii structuri gu­vernamentale este „păstrarea, afirmarea şi dezvoltarea identităţii naţionale a românilor de pretutindeni, conform standardelor internaţionale existente.” Concluzia din finalul expunerii a evidenţiat „necesitatea consolidării statutului României şi al românilor în cadrul comunităţii europene şi euro-atlantice”. La finalul dezbaterii, senatorul George Pruteanu, restrângând problematica minorităţii româneşti la arealul Covasna-Harghita, a declarat că: „oligofrenia provocată politic de liderii maghiari extremişti vrea să alunge limba română de pe harta României”, astfel, românii din cele două judeţe preferând de cele mai multe ori să părăsească zona, excluzând „varianta apostolatului”.

După-amiază, într-un frumos amfiteatru natural din incinta Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului”, denumit inspirat „Poiana lui Ioan”, Organizaţia Internaţională pentru Migraţie, Agenţia Naţională Antidrog şi Ministerul Administraţiei şi Internelor a fost lansat oficial „Programul naţional împotriva traficului de persoane”, în parte-neriat cu Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei. La acest moment au participat majoritatea preoţilor ortodocşi din Eparhie, împreună cu vlădica Ioan şi protopopii Constantin Gane şi Florin Tohăneanu.

A treia zi a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului a avut ca temă „Istoria româ­nilor de pretutindeni – parte a istoriei naţionale”, moderator, dr. Mircea Dogaru, Universitatea din Craiova, oferind astfel ocazia iniţierii participanţilor într-un curs de istorie obiectivă a românilor. Profesorii universitari de renume prezenţi la Izvorul Mureşului consideră că abordarea istoriei românilor se face în funcţie de conjuncturile politice. Conferenţiarii au pledat în continuare pentru o istorie adevărată şi au precizat că „nu avem nevoie de un adevăr istoric al nostru, ci avem nevoie pur şi simplu de un adevăr”. În privinţa istoriei românilor de pretutindeni, cercetătorii prezenţi la Izvorul Mureşului au apreciat că nu există o sinteză dedicată acestei problematici care a prins contur după 1940 şi au adăugat că abordarea istoriei românilor din afara graniţelor ţării trebuie făcută prin prisma unei viziuni integratoare „care să nu ne ducă la o uni­formitate din care să nu mai înţelegem nimic”.

S-a criticat de către toţi conferenţiarii faptul că Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului nu se preocupă de introducerea, în manualul de istorie, a cel puţin unui capitol destinat românilor de pretutindeni. Mai mult, aceştia au propus elaborarea unui manual de istorie a românilor, destinat comunităţilor româneşti din afara grani­ţelor ţării. De asemenea tinerii români din Basarabia şi Ucraina au criticat Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului pentru reducerea de la an la an a numărului de burse acordate tinerilor români din aceste zone.

Cea de-a doua parte a zilei a continuat cu discuţii pe tema „Ortodoxia şi problemele contemporane”, moderator, pr. prof. univ. dr. Ilie Moldovan, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Sibiu, cu participarea: P.S. Ioan Selejan, a dlui Costion Nicolescu, director al Muzeului Ţăranului Român, Ieromonahul Antim David, Patriarhia Română, în ca­drul căreia au fost marcate împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea Universităţii de Vară „Episcop Nicolae Popovici” şi a 100 de ani de la naşterea episcopului martir Nicolae Popovici. Cu acest prilej, s-a dat citire mesajului Prea Fericitului Părinte TEOCTIST, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române. În mesaj s-a subliniat ideea că „Ortodoxia se consideră la ea acasă în Europa”.Organizatorii Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului au fost felicitaţi pentru efortul depus în a „sincroniza viaţa românilor de pretutindeni prin acele valori în care se oglindesc atât vocaţia unităţii, cât şi frumuseţea diversităţii.”

A patra zi a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului a avut tema „Regionalizarea-dezvoltare economică sau enclavizare etnică?”, moderată de drd Călin Cotoi, Universitatea din Bucureşti, oferind participanţilor ocazia de a dezbate această pro­blemă în contextul procesului de aderare la Uniunea Europeană.Doamna Marie-Jose Orlandini, Consilier de presă al Ambasadei Franţei la Bucureşti, a apreciat că în Franţa „regiunea are doar un rol economic pentru a facilita integrarea europeană”, arătându-şi surprinderea faţă de sensul pe care dezbaterile publice din România le-au conferit acestui concept. Punctul culminant al intervenţiei sale l-a constituit declaraţia potrivit căreia „Franţa este un stat unitar şi nu are minorităţi etnice, astfel încât nu s-a pus niciodată problema regionalizării statului francez pe principii etnice”. De asemnea, a subliniat că regionalizarea se rezumă în Franţa doar la instituţionalizare şi dezvoltare economică.

În continuarea discuţiilor domnul prof. univ. dr. Pavel Abraham, Secretar de Stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, prin intervenţia sa, a venit să completeze punctul de vedere exprimat anterior, menţionând că „Franţa este un model de referinţă pentru România”, dar care nu trebuie importat fără a fi adaptat. Totodată, a propus spre dezbatere două dublete conceptuale, indivizibile, şi anume „europenizare/glo-balizare” şi „regionalizare/descentralizare”, în încercarea de a clarifica şi evidenţia că „descentralizarea politică şi autonomia nu garantează democraţia”, iar ideea de bază nu este aceea de a „promova orgolii de tip naţional, ci construcţii instituţionale, admi­nistrative, capabile să gestioneze problemele oamenilor”.

Abordând problematica relaţiilor româno-maghiare şi a situaţiei din zona Covasna-Harghita, dr.Pavel Abraham a afirmat că tensiunile interetnice sunt create artificial de „pseudo-elitele care speculează criteriul etnic relativ la orice palier al convieţuirii, fără a exista un pericol de fond, fiind o sursă permanentă de învrăjbire”. În acest context Secretarul de Stat a menţionat că discriminările pozitive sunt necesare „ca o măsu­ră pentru a regla anumite disfuncţionalităţi acolo unde antagonismele de grup sunt mari”. Asumându-şi eventualele consecinţe, Pavel Abraham a declarat că „înfiinţarea partidelor pe criterii etnice este o greşeală inimaginabilă, deoarece pun rasa mai presus de convieţuirea interetnică”. În viziunea lui Pavel Abraham, tranziţia prelungită se da­torează imaturităţii clasei politice româneşti care datorită incapacităţii sale de a elabora scheme proprii de dezvoltare, împrumută diverse concepte şi modele occidentale, fără a le adapta la realităţile din România, fapt ce explică ceea ce acesta numea „normali-tatea anormalităţii noastre”. Pavel Abraham a accentuat existenţa a două dimensiuni ale „problemei naţionale”, şi anume: problema minorităţii maghiare din Covasna şi Harghita şi respectiv problema Basarabiei şi a românilor de pretutindeni. Intervenţia Secretarului de Stat s-a încheiat prin invitaţia la un dialog interetnic, lansând propu­nerea organizării unei a treia Universităţi de Vară la Odorheiu Secuiesc la care să par­ticipe deopotrivă reprezentanţi ai celor două etnii: română şi maghiară.

O poziţie fermă faţă de tema dezbătută a aparţinut doamnei Norica NICOLAI, sena­tor PNL, care a afirmat că „regionalizarea este expresia unui management politic discu­tabil şi a ineficienţei clasei politice româneşti”. Din punctul său de vedere, în România, singura limbă folosită oficial în administraţie trebuie să fie limba română, deoarece prin Constituţie, cetăţenii României au obligativitatea însuşirii şi folosirii limbii româ­ne. Norica Nicolai nu împărtăşeşte ideea introducerii limbii maghiare în justiţie, o ase­menea decizie putând conduce la inechităţi în procesul juridic din România. Mai mult, în viziunea sa, diferită de poziţia Secretarului de Stat din MAI, „discriminarea pozitivă aplicată în cazul grupurilor etnice din România poate degenera adesea în conflicte.”

În viziunea lect. univ. dr. Dan DUNGACIU, remarcând lipsa politicienilor români la Privitor la dezbaterea publică despre regionalizare, a constat cu regret că, din păcate, în prezent, nu există o contrapondere a mediului academic românesc în raport cu abor­dările tendenţioase prezentate de grupul de intelectuali constituit în jurul publicaţiei Provincia în favoarea regionalizării României. Criticând lipsa unui proiect identitar românesc asumat de Statul român, sociologul de la Universitatea din Bucureşti a afir­mat că „există un soi de îngrămădeală în jurul problematicii regionalizării, fără a exista o armătură instituţionalizată capabilă să gestioneze problema”.

A cincea zi a Universităţii de Vară Izvorul Mureşului a avut ca temă „Strategii de solidaritate româno-română, în preocupările administraţiei publice şi a partidelor po­litice”, fiind moderată de dr. Ioan LĂCĂTUŞU, Centrul European de Studii Covasna-Harghita. În deschiderea dezbaterilor a fost prezentat mesajul transmis participanţilor de către domnul Ion Ilieascu, Preşedintele României. În mesaj s-a apreciat efortul or­ganizatorilor privind continuitatea acestei Universităţi, precum şi aprecierile la adresa temei, deosebit de actuale şi oportune în contextul preocupărilor României de inte­grare în structurile europene. În contextul temei dezbătute, Varujan VOSGANIAN (PNL) s-a declarat pentru păstrarea conştiinţei naţionale, insistând încă de la început asupra importanţei includerii de către partidele politice, a ideii de solidaritate româno-române în cadrul strategiilor naţionale pe care le concep. În viziunea sa, românii nu au încredere în autorităţile statului, ci mai degrabă în fotbalişti şi cântăreţi. Abordând dimensiunea economică, el a subliniat rolul de echilibru pe care îl joacă piaţa: „doi parteneri de afaceri, români şi maghiari, vor uita de criteriul etnic într-un mediu conciliant.” Varujan Vosganian a afirmat că PNL este un partid unionist, susţinând de asemenea reîntregirea spirituală cu românii din Uniunea Serbia-Muntenegru, Ungaria şi Bulgaria. Chiar dacă până în anul 2000 „PNL nu a fost un partid foarte apropiat de biserică”, politicianul a subliniat necesitatea creşterii rolului bisericii şi a dialogului între Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Greco-Catolică: „nu trebuie să dăm soco­teală nimănui dacă construim o biserică în Covasna şi Harghita”.

Gen. (r) Mircea Chelaru, Preşedintele Partidul Unităţii Naţiunii, a susţinut că dez­binarea etnică din România reprezintă prima stare de alterare a corpului social româ­nesc, propunând resolidarizarea naţională la nivelul trinomului: individ, comunitate şi statalitate. Afirmând că instrumentul naţiunii este statul, Mircea Chelaru a precizat că „avortul politic românesc este cauzat de managementul deficitar al tristelor proge­nituri”.

Alexandru Fărcaş, Secretar de Stat în Ministerul Administraţiei şi Internelor, a afirmat că „România va fi prima ţară din regiune care va putea beneficia de libera circulaţie în spaţiul Schengen.” Ca urmare, cadrul legislativ care va reglementa această politică europeană, va trebui să fie conceput de aşa manieră încât să permită românilor din vecinătatea apropiată să beneficieze de prevederile acestuia.

În replică la preocuparea manifestată în cadrul unui eveniment similar faţă de pro­blematica românilor de confesiune romano-catolică (ceangăi) din Moldova, dr. Anton Coşa, cercetător în cadrul Asociaţiei „Dumitru Mărtinaş” a romano-catolicilor din Bacău, a precizat, încă de la început, că romano-catolicii din Bacău sunt supuşi, din ce în ce mai evident, unui proces de maghiarizare forţată. Gheorghe Bejan, preşedintele asociaţiei mai sus menţionată, a contrazis punctul de vedere al UDMR potrivit căruia ceangăii sunt obstrucţionaţi să înveţe în limba lor maternă (recte maghiara), afirmând că, dimpotrivă, „copiii sunt ademeniţi prin activarea aceloraşi resorturi motivaţionale materiale să înveţe într-o limbă pe care nu o cunosc nici ei şi nici familiile din care provin”.

Concluzia acestei zile cuprinde imperativul asigurării de către Guvernul României a sprijinului financiar pentru implementarea proiectelor iniţiate în vederea consoli­dării parteneriatului româno-român care vizează trei dimensiuni: românii din afara graniţelor ţării, a celor din Covasna şi Harghita, precum şi a romano-catolicilor din Moldova.

În aceeaşi zi, cursanţii Universităţii au avut o întâlnire cu scriitoarea Sânzâiana Pop, director al cunoscutei şi apreciatei publicaţii săptămânale „Formula AS”, ocazie ce a prilejuit o dezbatere de mare actualitate, sensibilitate şi sinceritate, pe tema promovării valorilor naţionale în mass-media românească.

Programul ediţiei din acest an al Universităţii a cuprins o serie de alte activităţi dintre care amintim: participarea la programul liturgic de la Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului”; expoziţie de icoane pe sticlă – autori: drd. Teodora Roşca şi Ioana Sântâmărean din Cluj Napoca; expoziţie de carte cu vânzare; seri româneşti cu par­ticiparea formaţiilor folclorice din Voşlobeni, „Rapsozii Călimanilor” din Topliţa şi Grupul folcloric „Iza”, judeţul Maramureş (prezent la Izvorul Mureşului, cu sprijinul finaciar al doamnei Sânziana Pop), grupul de copii din Basarabia prezenti sub îndru­marea prof. Areta Moşu, Despărţământul ASTRA, Iaşi; drumeţie în Munţii Hăşmaşul Mare şi excursie pe traseul: Cheile Bicazului, Piatra Neamţ, Bacău, Focşani, Buzău, Bucureşti; activităţi sportive şi distractive pentru tineret.

 

Ediţia a VII-a, 19-25 iulie 2004 COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI SI INTEGRAREA EUROPEANĂ

 

La programul cursurilor, au participat peste 150 de cursanţi din ţară şi de peste ho­tare reprezentând cele mai semnificative asociaţii româneşti din vecinătate şi diasporă.

Participanţii au fost tineri elevi, stu­denţi, profesori, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea va­lorilor naţionale, convieţuirea interet-nică şi afirmarea culturală, lingvistică şi confesională în medii multietnice, precum şi reprezentanţii comunităţi­lor româneşti din Bulgaria, Ungaria, Ucraina, R. Moldova, Uniunea Serbia-Muntenegru, Macedonia, Albania, Kazahstan, Franţa, Germania, Suedia, SUA, Italia, Australia etc.

Programul universităţii a cuprins temele:

19   iulie 2004: Mânăstirea cu hramul „Adormirea Maicii Domnului” din Izvorul Mureşului, Cuvânt de binecuvântare al PS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei; dezbaterea „Comunităţile româneşti de pretutindeni în programele parti­delor politice din România”, conferenţiari: Eugen Popescu, Director în Departamentul pentru românii de pretuindeni, Valer Dorneanu – PSD, Theodor Stolojan, Norica Nicolai – PNL, Mihai Ungheanu – PRM, Mircea Chelaru – PUNR

20   iulie 2004, Ora 9:00 – 13:00: Participare la Hramul Mânăstirii Sf. Ilie – Topliţa; Ora 17:00, dezbaterea, Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în sprijinirea românilor de pretutindeni, conferenţiari: PS Ioan Selejan, păr. prof. Ilie Moldovan – Sibiu, pro-tosinghel Antim David, mare ecleziar al Catedralei Patriarhale, Igor Belei – Misiunea socială „Diaconia” a Mitropoliei Basarabiei

21   iulie 2004: dezbaterea Aportul comunităţilor româneşti din occident şi din ve­cinătate la integrarea României în Uniunea Europeană, conferenţiari: Gheorghe Olteanu, Comunitatea Românilor din RHIN-MAIN, Germania, Lia Roberts – SUA, Eugen Cojocaru – Germania, Tudor Iovănescu – Australia, Stelian Gomboş – Grecia, Florentina Ilie – Olanda, Vasile Tărâţeanu – Ucraina

Joi, 22 iulie 2004, ora 9,00: Mânăstirea „Adormirea Maicii Domnului” – Izvorul Mureşului, dezbaterea: Comemorare Ştefan cel Mare şi Sfânt – 500 de ani de la trece­rea la cele veşnice, conferenţiari: PS Ioan Sălajan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, dr. Mircea Dogaru, istoric prof.univ.dr. Corneliu Mihail Lungu, director general al

Arhivelor Naţionale, Marin Elisabeta, director Arhivele Braşov, Vilică Munteanu, di­rector Arhivele Bacău

Joi, 22 iulie 2004, ora 16:00: dezbaterea Comunităţile româneşti din vecinăta­te şi Balcani, între deznaţionalizare şi integrare europeană, conferenţiari: Hristu Cândroveanu, preşedintele Societăţii de Cultură Macedo-Române, dr. Predrag Balasevici – Timoc-Serbia, dr. Serafim Hristov – Vidin-Bulgaria, dr. Ivo Ghiorghiev – Vidin-Bulgaria, Taşev Tikov – Peştera-Bulgaria, prof. Liuba Stavinschi – Chişinău-Basarabia, Marcel Bajka – Voivodina-Serbia, Victoria Costinean – Cernăuţi-Ucraina, Daniela-Mioara Şoroş, vicepreşedinte Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, Bucureşti

Vineri, 23 iulie 2004, ora 9: dezbaterea, Instrumente europene pentru păstrarea identităţii românilor din judeţele Covasna – Harghita şi romano-catolicilor din Moldova, conferenţiari: Horia Grama, prefectul judeţului Covasna, Adrian Căşunean-Vlad, de­putat PSD de Covasna, Cristian Jura, Secretar de Stat, Departamentul pentru Relaţii Interetnice din cadrul Guvernului, Codrina Şandru, lector drd. Universitatea Braşov, dr.Valeriu Cavruc, Muzeul Carpaţii Răsăriteni, Angela Bârsan, Asociaţia Comunitara Românească din Miercurea-Ciuc, Doru Furnea, Asociaţia Comunitară a Românilor din Odorhei, av. Ioan Solomon, Liga Cultural Creştină „Andrei Şaguna”, ing. Gheorghe Bejan, dr. Anton Coşa, Asociaţia Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” – Bacău, reprezentantul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, drd. Ioan Roman, vicepreşedinte ASTRA, dr. Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe

23     iulie 2004, orele 12:30 – 13:30: dezbaterea Arhivele din judeţele Covasna şi Harghita, surse de cercetare şi documentare a culturii şi spiritualităţii româneşti din arcul intracarpatic, conferenţiar: dr. Liviu Boar, director Arhivele Mureş, prof. Ana Dobreanu, director Arhivele Harghita, prof. Dan Baicu, director Arhivele Covasna

24     iulie 2004, ora 9:00: dezbaterea, Cultura românească şi cultura europeană, conferenţiari: prof. univ. Mihail Diaconescu, Ion Ghinoiu, cercetător Institutul de Etnografie şi Folclor al Academiei Române, drd. Stelian Gomboş, Facultatea de Teologie Ortodoxă din Tesalonic, Constantin Mustaţă, scriitor – Radio Cluj-Napoca, lector univ. drd. Codrina Şandru, Universitatea Braşov.

24 iulie 2004: Conferinţa „Etnologia românească în slujba educaţiei tinerei gene­raţii”. Prezintă preot prof. Ilie Moldovan, Centrul de Etnologie Românească de la Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu.

Programul universităţii a mai cuprins şi alte activităţi, precum: Expoziţie de icoane pe sticlă a cercului de pictură „Românaşul” de la Centrul Cultural „Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc; stand de carte şi ziare cu vânzare; activităţi distractive; excursie do­cumentară; momente folclorice; lansări de carte; dezbateri libere; întâlnire cu redacţia „Formula AS” şi invitaţii săi; prezentarea Editurilor „Tritonic” şi „România Pur şi Simplu”.

Rezoluţia Universităţii de Vară Izvorul Mureşului, ediţia a VlI-a, din iulie 2004, a fost înaintată: Patriarhiei Ortodoxe Romane, Arhiepiscopiei Romano-Catolice Iaşi, Preşedintelui, Parlamentului şi Primului Ministru şi miniştrilor de resort din Guvernul României, preşedinţilor partidelor politice parlamentare.

 

Ediţia a VIII-a, 11 – 17 iulie 2005 COMUNITĂŢI ROMÂNEŞTI DE PRETUTINDENI ŞI INTEGRAREA EUROPEANĂ

La cursuri, au participat 130 de invitaţi din ţară şi de peste hotare, reprezentând cele mai semnificative asociaţii româneşti din vecinătate şi diasporă – Bulgaria, Ungaria, Ucraina, R. Moldova, Uniunea Serbia-Muntenegru, Albania, Macedonia, Grecia, Italia, Olanda, Austria, SUA, Canada şi Australia. Participanţii sunt tineri elevi, studenţi, profesori, masteranzi, doctoranzi cu preocupări privind promovarea valorilor naţio­nale, convieţuirea interetnică şi afirmarea culturală, lingvistică şi confesională în medii multietnice.

Programul universităţii a cuprins temele:

11  iulie 2005: Cuvânt de binecuvântare al PS Ioan Selejan, Episcop al Covasnei şi Harghitei, în incinta Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului” – a românilor de pretutindeni; dezbaterea „Comunităţi româneşti din vecinătate şi Balcani în perspectiva integrării europene”; Sprijinul Statului român pentru păstrarea identităţii etnice a românilor din jurul frontierelor şi Balcani, în perspectiva integrării României în U.E. Problema redobândirii cetăţeniei româneşti pentru românii din jurul graniţelor, pentru românii de pretutindeni. Mihai Gheorghiu, Secretar de Stat, departamentul pentru românii de pretutindeni, reprezentanţi ai comunităţilor româneşti din afara graniţelor, conferenţiari: drd. Eugen Popescu, Preşedinte executiv Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, asociaţii româneşti din Bulgaria, Serbia, Ungaria, Ucraina Basarabia şi Albania.

12  iulie 2005 : dezbaterea, Aportul comunităţilor româneşti de pretutindeni la integra­rea României în Uniunea Europeană; Parteneriatul româno-român între asociaţiile din România, occident şi cele din jurul graniţelor; Existenţa unui lobby pentru România, conferenţiari: prof. univ. dr. ing. Claudiu Matasă – consul onorific al României la Los Angeles, Daniela Şoroş – vicepreşedinte F.N.R.P, Laurenţiu Fulga – Australia, pr. Nicolae Dura – Austria, Ioan Godja – Germania – Eugen Cojocaru, Doina Fruwald – Italia, Theodor şi Florentina Ban, Spania.

13  iulie 2005: dezbaterea Viziunea partidelor politice privind sprijinul românilor de pretutindeni şi asupra Legii de sprijin pentru românii de pretutindeni. Între legea pentru românii de pretutindeni, abandonată şi Legea pentru minorităţile naţionale promovată în forţă, conferenţiari: prof. Viorel Badea, consilier în cadrul D.R.P, Mona

Muscă, vicepreşedinte PNL, Ministrul Culturii şi Cultelor, Mircea Geoană – preşedin­te PSD, Mihai Ungheanu – vicepreşedinte PRM, Mihai Gheorghiu, Secretar de Stat, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni, Varujan Vosganian, Senator, Cristian Diaconescu, Senator.

14   iulie 2005: dezbaterea Biserica şi societatea, conferenţiari: PS Ioan Selejan, Episcop al Harghitei şi Covasnei, pr. prof. Ilie Moldovan şi pr. Mircea Păcurariu, pro­fesor universitar, Facultatea de Teologie din Sibiu, Norica Nicolai, Senator, Daniela Nicoleta Andreescu, Secretar de Stat, Departamentul pentru Muncă în Străinătate, Pavel Abraham, Preşedinte Agenţia Antidrog, Louis Ulrih.

15   iulie 2005: dezbaterea „Istorie şi civilizaţie românească în Curbura Carpaţilor. Judeţele Harghita şi Covasna”. „Ţinutului secuiesc” – între realitate şi ficţiune. Legea minorităţilor naţionale – pe când o lege de protejare a „majoritarului” în judeţe cu minorităţi majoritare? Catolicii din Moldova – cum se cumpără o identitate, conferen­ţiari: dr. Valeriu Cavruc, dr. Dorinel Ichim, drd. Dorel Marc, de la Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Viorica Crişan, Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei, drd. Ioan Roman, Asociaţiunea ASTRA, dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul de Studii Europene Covasna Harghita, drd. Codrin Munteanu, av. Ioan Solomon, prof. Doru Dobreanu din partea Forumului Civic al românilor din Harghita şi Covasna, prof. Ilie Sandru şi prof. Valer Voda din Topliţa, prof. Florina Vaipan din Odorheiu Secuiesc, ing. Gheorghe Bejan, dr. Anton Coşa din partea Asociaţiei catolicilor „Dumitru Mărtinaş”, prof. Vilică Munteanu, Direcţia Judeţeană Bacău a Arhivelor Naţionale.

Dintre partenerii media oficiali ai evenimentului menţionăm: PROTV Internaţional, Societatea Română de Radiodifuziune – Radio România Internaţional şi Radio Tg. Mureş, Agenţia de presă a românilor de pretutindeni Romanian Global News, Revista „Observatorul” din Canada, Revista „Gânduri româneşti” din Italia, Revista „Spirit Românesc” din Australia, Revista „Români în lume” din Spania.

In urma dezbaterilor desfăşurate pe parcursul ediţiei, participanţii au constatat că românii din comunităţile autohtone din jurul frontierelor României şi din Balcani continuă să fie lipsiţi de drepturile impuse de standardele europene pentru minorită­ţile naţionale şi că sunt supuşi unui proces de asimilare continuu, că bursele acordate de statul roman nu sunt distribuite în conformitate cu necesităţile comunităţilor, că dobândirea sau redobândirea cetăţeniei române continuă să fie un punct nevralgic, în special pentru românii din R.Moldova, că românii din emigraţie au nevoi diferite faţă de cei din jurul graniţelor, că lipsa unei politici de lobby pentru România face ca emi­graţia să acţioneze dezorganizat, că statul român nu îşi afirmă mai susţinut interesul pentru românii de pretutindeni.

Ca urmare, organizatorii Universităţii de Vară de la Izvorul Mureşului, Centrul European de Studii Covasna-Harghita şi Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni alături de participanţii din comunităţile româneşti, au înaintat autorităţi­lor publice centrale şi locale, partidelor politice, societăţii civile, precum şi mass-media o rezoluţie, document care a fost publicat şi în presa centrală şi locală.

În numele participanţilor la Universitate, PS Ioan Selejan a transmis o scrisoare Preafericitului Părinte Teoctist, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, în care se menţionează: „Prea Fericirea Voastră, în luna iulie 2005 au avut loc mai multe mani­festări cultural-religioase în cadrul Episcopiei noastre. Amintim că, în perioada 10-16 iulie a.c., a avut loc ediţia a VIII-a a Universităţii de Vară „Izvorul Mureşului”, cu tema „Comunităţi româneşti de pretutindeni şi integrare europeană”, unde, alături de Departamentul pentru Relaţiile cu Românii de Pretutindeni din cadrul Ministerului Afacerilor Externe, al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, ne-am im­plicat în organizarea şi buna ei desfăşurare. La această Universitate au participat peste 130 de invitaţi din ţară şi de peste hotare, reprezentând cele mai semnificative asociaţii româneşti din vecinătate şi diasporă – Bulgaria, Ungaria, Ucraina, Republica Moldova, Uniunea Serbia-Muntenegru, Albania, Macedonia, Grecia, Italia, Olanda, Austria, SUA, Canada şi Australia. O deosebită bucurie ne-a făcut prezenţa părintelui Boian Alexandrovici de la Mălainiţa (Valea Timokului) care, în dulcele grai al strămoşilor noştri, ne-a prezentat situaţia fraţilor din Sudul Dunării, pe moment fiind dramatică: nici o şcoală, de nici un nivel, în limba română, nici un ziar, nici un post de televiziune! De puţină vreme există o singură biserică, cea din Mălainiţa, unde se slujeşte în limba română şi pe care sârbii au fost la un pas de a o dărâma. Părintelui Boian, preoţii din Eparhia noastră i-au oferit veşminte preoţeşti, cărţi de cult şi l-au asigurat în continu­are de sprijinul lor în lucrarea pastoral-misionară pe care o desfăşoară.

Tot în contextul acestei Universităţi de Vară de la Izvorul Mureş am ţinut şi Conferinţele anuale cu preoţii, stareţii şi cântăreţii mânăstirilor şi bisericilor noastre, fiind un bun prilej de întâlnire a reprezentanţilor românilor din afara graniţelor cu slujitorii noştri, creându-se totodată posibilitatea ca fiecare să-şi prezinte problemele cu care se confruntă, având în vedere că şi fraţii noştri sunt minoritari peste frontie­ră, ca şi noi în această parte a ţării. La acest eveniment au fost invitaţi, pentru a ţine prelegeri, profesori universitari, istorici, ambasadori şi reprezentanţi ai Ministerului de Externe. În mijlocul nostru am avut şi doi profesori universitari de la Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna” din Sibiu: pr. prof. dr. Mircea Păcurariu şi pr. prof. dr. Ilie Moldovan. Părintele prof. dr. Mircea Păcurariu a prezentat preoţilor şi cursanţilor de la Universitatea de Vară Izvorul Mureşului câteva probleme legate de autocefalia şi ridi­carea la rang de Patriarhie a B.O.R. şi aspecte din viaţa patriarhilor B.O.R., prezentând pe larg şi rodnica activitate a Prea Fericirii Voastre. Preoţii noştri şi-au exprimat, şi în acest context, respectul şi mulţumirile lor şi ale credincioşilor, din această parte de ţară, pentru contribuţia pe care aţi avut-o la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, numind această Instituţie bisericească de aici, din Carpaţi „Speranţa întru dăinuirea românismului şi credinţei pe aceste meleaguri”.

Ediţia a IX-a, 15-19 august 2007 „ROMÂNIA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNII DE PRETUTINDENI”

 

La cursuri, au participat 130 de invitaţi din ţară şi de peste hotare, reprezentând cele mai semnificative asociaţii româneşti din vecinătate şi diasporă – R. Moldova, Ucraina, Bulgaria, Serbia, Germania, Franţa, Italia, Spania, Serbia, Australia, SUA, Canada, pre­cum şi reprezentanţii asociaţiilor şi organizaţiilor românilor din Harghita şi Covasna, ale romano-catolicilor din Moldova şi personalităţi ale vieţii publice, parlamentari, oameni de cultura, lideri locali.

Programul universităţii a cuprins temele:

16  august 2007 : dezbaterea Comunităţile româneşti din afara frontierelor – Analiza situaţiei: stadiul educaţiei în limba română, cultura şi religia, mass-media în noul context european şi mondial. Cetaţenia română şi regimul vizelor pentru românii din afara frontierelor, conferenţiari: Eugen Tomac, consilier la Preşedinţia României, Ioan Popescu, deputat în Rada Ucrainei, doamnele deputat Roberta Anastase şi Lia Olguţa Vasilescu, Eugen Popescu, director general al Agenţiei de Presă Romanian Global News, reprezentanţii românilor din Serbia, R. Moldova, Italia, Spania, Franţa, Australia, Canada, Germania şi Portugalia.

17  august 2007: dezbaterea Prevenirea şi combaterea traficului de fiinţe umane şi a traficului de droguri în zona de frontieră a Uniunii Europene şi a NATO; Rolul cultelor religioase în prevenirea şi combaterea acestor fenomene. În colaborare cu Departamentul de Stat al SUA şi cu Ambasada SUA la Bucureşti, conferenţiari: PS Ioan Selejan, con­silierul prezindenţial Constantin Degeratu, preşedintele Agenţiei Naţionale Antidrog dr. Pavel Ambraham, precum şi reprezentanţi ai Departamentului de Stat al SUA, jurnalistul american Victor Gaetan.

18  august 2007: dezbaterea Afirmarea identităţii româneşti în medii multietnice şi pluriconfesionale; Parteneriatul româno-român pentru promovarea spiritualităţii, educaţiei şi culturii române – perspective europene, conferenţiari: Petre Străchinaru, deputat PD de Covasna, Sorin Paveliu, deputat PLD, av. Ioan Solomon, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, prof. Constantin Costea, pre­şedintele Despărţământului ASTRA Covasna şi Harghita, Angela Bârsan, preşedinta Asociaţiei Comunitare a Românilor din Miercurea-Ciuc, prof. Ilie Şandru, vicepre­şedintele Fundaţiei Culturale Miron Cristea, dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studiu Covasna – Harghita.

Prea Sfinţia Sa Ioan Selejan a evocat în cuvântul de deschidere şi binecuvântare, modul în care a intrat în posesia terenului, pe care actualmente s-a întemeiat biserica şi cum a fost înălţat Complexul monahal de la Izvorul Mureşului. S-a adresat participan­ţilor, în stilul său caracteristic, comparându-i metaforic „cu păsările care se reîntorc în cuiburile lor”. Participanţii au vizitat şi admirat arhitectura şi pictura întregului com­plex mânăstiresc, realizată într-un autentic stil bisericesc bizantin.

În deschiderea lucrărilor, dl Eugen Tomac, consilier la Preşedinţia României, a dat citire mesajului Preşedintelui Traian Băsescu, care a subliniat importanţa cooperării între reprezentanţii societăţii civile şi a instituţiilor abilitate pentru elaborarea de pro­grame capabile „să vină în întâmpinarea aspiraţiilor comunităţilor româneşti din afara graniţelor ţării de a-şi păstra limba şi de a-şi promova valorile specifice”. Preşedintele României a dat asigurări participanţilor de susţinerea sa pentru proiectele care îşi vor găsi punctul de plecare în dezbaterile din cadrul acestei ediţii a Universităţii de Vară. La rândul său, Prefectul Judeţului Harghita, Constantin Strujan, a adresat cuvântul său de bun venit participanţilor, asigurându-i la rândul său de sprijinul instituţiei pe care o reprezintă şi făcând o promisiune participanţilor pentru anul viitor: refacerea Complexului pentru Tineret şi Sport şi punerea la dispoziţia participanţilor a unei in­frastructuri mai moderne.

Tema zilei, Comunităţile româneşti de pretutindeni şi o analiză actuală a situaţiei acestora, atât a celor din occident cât şi a celor din jurul graniţelor a fost dezbătută de invitaţii din Ucraina, Serbia, R. Moldova, dar şi de cei din Italia, Spania, Franţa, Australia, Canada, Germania, Portugalia, fiind moderaţi de Eugen Popescu, director general al Agenţiei de Presă Romanian Global News.

Programul celei de a doua zi a început cu vernisarea unei expoziţii de icoane pe sticlă şi obiecte etnografice româneşti şi prezentarea unui spectacol prezentat de către Grupul „Românaşul” din cadrul Centrului Cultural „Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc, condus de prof. Nicoleta Ploşnea. Dezbaterile referitoare la traficul de fiinţe umane au debutat cu un film şocant despre acest subiect, prezentat în premieră în România. Filmul, intitulat „Human Trafficking” ce este unul artistic, cu Mina Sorvino şi Donald Sutherland în rolurile principale, a fost realizat cu sprijinul financiar al Departamentului de Stat al SUA şi prezintă, în principal, drama femeilor din Europa de Est care, în căutarea unei lumi mai bune, ajung victime ale traficului de fiinţe umane. Poveştile prezentate de-a lungul peliculei sunt inspirate din cazuri reale şi unele scene sunt şocante. De altfel, jurnalistul american Victor Gaetan a afirmat că pelicula este violentă, iar vizionarea ei de către tineri trebuie să se facă „cu precauţie”.

La finalul vizionării, P.S Ioan a declarat că filmul i s-a părut realist, educativ şi care ar trebui văzut în multe şcoli şi localităţi, chiar sub forma unei caravane. „Am descoperit o lume paralelă cu noi, o lume subterană şi cred că dincolo de pelicula, realizată artistic, tragedia este mult mai mare decât a putut regizorul să prezinte”, a afirmat Episcopul Harghitei şi Covasnei.

Acest subiect a fost amplu dezbătut, în cadrul sesiunii de după amiază, la discuţii participând şi consilierul prezindenţial Constantin Degeratu, preşedintele Agenţiei Naţionale Antidrog dr. Pavel Ambraham, precum şi reprezentanţi ai Departamentului de Stat al SUA. Jurnalistul american Victor Gaetan, a explicat participanţilor că

România este atât furnizoare de victime, cât şi ţară de tranzit pentru persoane traficate care ajung în Spania, Italia, Franţa, Israel sau Arabia Saudită. Potrivit sursei citate, acesta este un fenomen care se află sub monitorizarea Departamentului de Stat al SUA, iar Vaticanul şi-a anunţat deja sprijinul în lupta pentru combaterea traficului de fiinţe umane. Victor Gaetan a cerut şi ajutorul Bisericii Ortodoxe Române pentru stoparea acestui flagel. „Problema principală constă în lipsa de cunoaştere a problemei, educato­rii nu se implică, iar acest lucru ar trebui să se întâmple, pentru că vârsta celor traficaţi este din ce în ce mai mică”, a spus Victor Gaetan.

În cadrul dezbaterilor, P.S Ioan Selejan, a afirmat că Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei s-a implicat deja în stoparea acestui flagel prin prezentarea, o dată pe an, la finalul unei liturghii de duminică din Postul Paştelui, a pericolului pe care-l reprezintă traficul de fiinţe umane. De asemenea, Vlădica Ioan a afirmat că Biserica este dispusă să ajute moral şi material victimele traficului de fiinţe umane, care au fost recuperate, subliniind rolul presei şi a altor instituţii în promovarea valorilor şi în evidenţierea pericolelor pe care le reprezintă acest fenomen.

Dezbaterile din ziua a IlI-a au avut ca temă „Afirmarea identităţii româneşti în medii multietnice şi pluriconfesionale”, respectiv problematica românilor din Covasna şi Harghita şi a credincioşilor romano-catolici din Moldova.Reprezentanţii românilor din Harghita şi Covasna au reclamat lipsa de implicare a autorităţilor statului în re­zolvarea problemelor pe care le au şi faptul că au fost abandonaţi în propria lor ţară. Directorul Centrului European de Studii Covasna-Harghita, dr. Ioan Lăcătăşu, a vorbit despre problemele pe care le au românii din cele două judeţe pentru păstrarea iden­tităţii lor naţionale şi despre discriminările la care sunt supuşi, agresiunea simbolică exercitată în spaţiul public, mesajele extrem de toxice trasmise de presa maghiară, care promovează o duşmănie cronică la adresa românilor, chiar dacă convieţuirea la nivelul oamenilor de rând este una bună. „Unele articole parcă sunt scrise cu fiere nu cu cerneală”, a afirmat vorbitorul.

Preşedintele Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna, avocatul Ioan Solomon, a afirmat că autorităţile de la Bucureşti manifestă acelaşi dezinteres faţă de problemele românilor din cele două judeţe, pe care îl arată şi faţă de situaţia românilor din afara graniţelor. „Este vorba de o atitudine de abandon, de neimplicare a statului şi nu există nici o scuză pentru asta”, a spus Ioan Solomon. Acesta a adus în discuţie radicalizarea discursului şi a demersurilor pentru obţinerea autonomiei teritoriale până la marcarea teritoriului cu simboluri maghiare, acţiuni înlesnite şi de autorităţile statului român care nu au avut nici un fel de reacţie. „Românii sunt abandonaţi şi lăsaţi la discreţia liderilor maghiari locali”, a subliniat Solomon care consideră că reprezen­tanţii comunităţii româneşti ar trebui să adopte soluţii mai ferme, pentru a-i face pe politicieni să înţeleagă gravitatea situaţiei.

Dezinteresul manifestat de autorităţile statului a fost adus în discuţie şi de deputatul PD de Covasna, Petre Străchinaru, care a menţionat că se simte dezamăgit că, după ce a ajuns în Parlamentul României, nu a reuşit să-şi sensibilizeze colegii faţă de problemele românilor din cele două judeţe. La rândul său, preşedintele Asociaţiei Comunitare a Românilor din Miercurea-Ciuc, Angela Bîrsan, a vorbit despre puterea simbolică pe care liderii maghiari o exercită în zonă şi a amintit faptul că în niciuna dintre vizitele sale în Harghita, preşedintele Traian Băsescu nu s-a interesat de soarta românilor de aici. „Traian Băsescu a venit în trei ani de patru ori aici, iar pe mine, românul lăsat de izbelişte în patria altei limbi, m-a ignorat. Nu mi-a dat nici măcar bineţe, darămite să mă mai întrebe cum îmi e”, a afirmat Angela Bîrsan.

La dezbaterea privind problematica romano-catolicilor din Moldova, liderii acestora consideră că denumirea de „ceangăi” reprezintă un abuz întreţinut prin falsuri şi dena­turări de către cercuri politice şi culturale maghiare. Preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” din Bacău a afirmat că majoritatea membrilor comu­nităţii nu s-au considerat şi nu se consideră „ceangăi”, ci romano-catolici, realitate care nu convine cercurilor politice şi culturale maghiare. Potrivit lui Gheorghe Bejan aceste cercuri promovează „falsa idee a existenţei în Moldova a unei minorităţi etnice de etnie maghiară, misterioasă, exotică şi fascinată”, care este ameninţată cu dispariţia „datorită politicii asimilaţioniste duse de statul român şi Biserica Romano-Catolică”. Sursa citată a menţionat că teoriile ungureşti ocolesc cu grijă posibilitatea apartenenţei la poporul român a catolicilor moldoveni, elementele tradiţionale fiind considerate ca rezultate ale asimilării exercitate de mjoritatea ortodoxă din Moldova.

Preşedintele Asociaţiei Romano-Catolicilor „Dumitru Mărtinaş” a adus în atenţie demersurile cercurilor maghiare care au reuşit sensibilizarea factorilor europeni, necu­noscători ai problemei şi care „s-au grăbit să adopte documente pentru salvarea presu­pusei minorităţi a ceangăilor”. Din acest motiv, Dumitru Bejan s-a declarat împotriva Recomandării 1521 din 2001 a Consiliului Europei, cu privire la cultura minorităţii ceangăieşti din România. „Uniunea Europeană nu poate ignora faptul că din 265 de mii de catolici din Moldova, peste 95 la sută se consideră şi se declară români. Ei res­ping catalogarea ca minoritate etnică şi atribuirea numelui de „ceangăi”, afirmând că sunt parte a poporului român, o comunitate de confesiune catolică din sânul acesteia”, a mai precizat Gheorghe Bejan.

La rândul său, preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindenti, Eugen Popescu, a declarat că problema aşa-zişilor ceangăi a devenit un obiectiv al Guvernului de la Budapesta care le acordă romano-catolicilor din Moldova o finanţare puternică. „Practic se realizează cumpărarea romano-catolicilor, profitând de faptul că se află într-o zonă săracă. Acestora li se dau bani, produse alimentare, se organizează excursii în Harghita şi Covasna, iar copiii au indemnizaţie dacă învaţă în limba maghiară”, a spus Popescu.

Probleme deosebit de interesante au fost abordate şi în dezbaterea referitoare la parteneriatul româno-român dintre asociaţile culturale ale românilor din ţară şi ale celor de peste hotare. În ultima zi a cursurilor a avut loc evaluarea cursurilor, înmâna-rea diplomelor de participare şi adoptarea rezoluţiei, sub forma unei scrisori deschise adresată autorităţilor publice centrale.

În finalul dezbaterilor, participanţii au adresat o scrisoare deschisă Preşedintelui României, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului şi Primului Ministru al Guvernului României.

Din cele prezentate, se poate observa că, la cele IX ediţii ale Universităţii, au parti­cipat peste 1200 de cursanţi şi conferenţiari din ţară şi din străinătate. Prin intermediul mass-mediei, opinia publică din România a fost informată pe larg asupra problemelor şi realizărilor românilor de pretutindeni şi a soluţiilor propuse pentru rezolvarea nu­meroaselor probleme care vizează păstrarea şi afirmarea identităţii lingvistice, cultura­le şi confesionale a comunităţilor româneşti de pretutindeni.

După pauza din ultimii ani, când din lipsa suportului financiar, nu s-au putut desfăşura cursurile, având în vedere interesul deosebit din partea multor asociaţii ale românilor de peste graniţă, sperăm că vom putea organiza ediţiile viitoare, asigurând de fiecare dată, actualizarea problematicii dezbătute şi ancorarea acesteia în priorităţile societăţii româneşti. Aceasta, cu atât mai mult, cu cât toţi cei care au participat la cur­surile celor nouă ediţii au apreciat că Universitatea de Vară Izvorul Mureşului a intrat în conştiinţa publică ca un proiect cultural la scară naţională, constituindu-se într-un veritabil „parteneriat româno-român”, atât prin participanţi (tineri din afara hotarelor ţării şi din ţară), prin temele abordate, mesajele transmise cât şi prin corpul conferen­ţiarilor format din elita universitară, culturală şi politică românească.

Ediţia a X-a, 11-15 august 2010, „ROMÂNIA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNII DE LA FRONTIERA UNIUNII EUROPENE”

 

 

uvim 2010

Fundaţia Naţională pentru Românii de Pretutindeni

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

în parteneriat cu

Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei

cu sprijinul

Departamentului pentru Românii de Pretutindeni

 

 

 

UNIVERSITATEA DE VARĂ IZVORU MUREŞULUI

Ediţia a X-a

11-15 august 2010

 

 

„ROMÂNIA EUROPEANĂ ŞI ROMÂNII DE LA FRONTIERA UNIUNII EUROPENE”

 

 

Miercuri, 11 august 2010

 

9:00– 10:00 deschiderea cursurilor Universităţii de Vară Izvoru Mureşului.

Cuvânt de deschidere al organizatorilor, prezentarea participanţilor, a sponsorilor şi partenerilor ediţiei

10:30 – 13:30 dezbateri

13:30 – 15:30 pauză de masă

16:00 – 18:00 dezbateri

18:00 – 19:00 conferinţa de presa

19:15 – cina

 

TEME: 1. Drepturile minorităţilor din România comparate cu drepturile pe care le au minorităţile româneşti din jurul frontierelor şi Balcani. Cauze şi efecte. Soluţii.

2. Situaţia comunităţilor româneşti din Ucraina şi Ungaria.

 

 

Joi, 12 august 2010

 

10:30 – 13:30 dezbateri

13:30 – 15:30 pauză de masă

16:00 – 18:00 dezbateri

18:00 – 19:00 conferinţa de presa

19:15 – cina

 

TEME: 1. Alegerile din Basarabia – perspective europene sau întoarcerea către Rusia? Există o cale mai rapidă de integrare europeană?

2. Relaţiile dintre cele două state româneşti, prezent şi perspective.

 

Seara românească cu foc de tabără şi mâncare tradiţională din zonă.

 

 

Vineri, 13 august 2010

 

10:30 – 13:30 dezbateri

13:30 – 15:30 pauză de masă

16:00 – 18:00 dezbateri

18:00 – 19:00 conferinţa de presa

20:00 – cina

 

TEME: 1. Mass-media şi promovarea valorilor şi identităţii naţionale în cadrul comunităţilor româneşti de pretutindeni; Educaţia în limba maternă, biserica şi cultura, factori determinanţi ai păstrării identităţii naţionale. Ce fac statele gazdă?Ce face România?

2. Situaţia comunităţilor româneşti din Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania şi Grecia

 

 

Sâmbătă, 14 august 2010

 

10:30 – 13:30 dezbateri

13:30 – 15:30 pauză de masă

16:00 – 18:00 dezbateri

18:00 – 20:00 drumeţie la izvoarele Mureşului

20:00 – cina

 

TEME: 1. Problematica comunităţilor româneşti din ţară care trăiesc în medii multietnice şi pluriconfesionale în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş; Ce fac autorităţile locale? Ce face statul român?

2. Segregarea etnică factor de instabilitate.

3. Problematica romano-catolicilor din Moldova. Este identitatea o marfă? În folosul cui?

 

 

Duminică, 15 august 2010

 

9:30 – Participarea la Liturghia Arhierească săvârşită de IPS Ioan Selejan cu prilejul hramului Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului”

12:00 Închiderea cursurilor Universităţii, cuvântul organizatorilor şi mulţumirile către sponsori şi participanţi; evaluarea ediţiei; înmânarea diplomelor de participare pentru cursanţi. Plecarea participanţilor.

14:00 – 15:00 masa de prânz

15:00 – plecarea participanţilor

 

Alte activităţi preconizate: Expoziţie de icoane pe sticlă, Expoziţie de carte cu vânzare, Momente folclorice, Lansări de carte, Dezbateri libere, Drumeţie

 

 

Invitaţi: Lideri ai comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, lideri din Basarabia, lideri politici din România, deputaţi şi senatori, lideri de opinie din cele două state româneşti, jurnalişti, studenţi, lideri ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, cercetători, profesori universitari, etc.

 

Mass media: Agerpres, Mediafax, Radio România, TVR, TVR internaţional, TVRM, Romanian Global News, Radio Târgu Mureş, Radio Cluj, Vocea Basarabiei, Antena 3, etc.

 

 

Cursurile universităţii de vară  s-au  desfăşoarat  la Complexul Sportiv Naţional Izvorul Mureşului

 

 

 

Rezolutia Universitatii de Vara de la Izvorul Muresului va fi trimisa autoritatilor statului roman

 

uvimLogo: Universitatea de Vara Izvoru Muresului

Participantii la Universitatea de Vara de la Izvorul Muresului au dat publicitatii cateva dintre punctele Rezolutiei ce va fi inaintata Administratiei Prezidentiale, Parlamentului Romaniei, Guvernului Romaniei si partidelor parlamentare si neparlamentare, transmite Romanian Global News.

In ceea ce priveste problematica românilor din jurul frontierelor si Balcani participantii solicita:

Elaborarea si implementarea unei strategii a Romaniei prin care, in cel mai scurt timp, cele 3 milioane de romani de dincolo de Prut si teritoriul pe care ei locuiesc sa fie integrati spatiului romanesc si al Uniunii Europene.

Finantarea DRP cu un buget direct proportional cu finantarea pe care statul roman  o asigura minoritatilor nationale din Romania.

Asigurarea pastrarii identitatii nationale pentru comunitatile romanesti din Ucraina, Serbia, Bulgaria, Macedonia, Albania si Grecia prin infiintarea de institutii de invatamant private, institutii mass media, biserici si institutii culturale.

Interventia ferma si lipsita de echivoc a statului roman atunci cand minoritatile romanesti din jurul frontierelor si Balcani nu sunt recunoscute, au drepturi insuficiente sau sunt supuse unor actiuni asimilationiste.

Asigurarea unui proces de selectie al bursierilor etnici romani care sa elimine posibilitatea cheltuirii banului public in interesul unor asociatii “fantoma” si al candidatilor neromani sau care lucreaza impotriva comunitatii romanesti locale si impotriva Romaniei, asa cum se intampla in prezent.

Introducerea, in regim de urgenta, in manualul de istoria romanilor a unor capitole in care se trateaza, pe larg, istoria comunitatilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani.

Crearea unui spatiu informational romanesc comun celor doua state romanesti si comunitatilor romanesti din jurul frontierelor si Balcani.

Referitor la  romanii din Harghita, Covasna si Mures, cateva din punctelepe care le regasim in Rezoluţie sunt:

S-a solicitat partidelor politice parlamentare să nu adopte legea promovată de UDMR cu privire la regionalizarea României, lege prin care se doreşte refacerea formulei staliniste, de tristă amintire, a Regiunii Autonome Maghiare, şi a regiunii de nord-est a Transilvaniei, ruptă din trupul ţării, prin Dictatul de la Viena. S-a cerut ca în perspectiva reorganizării regiunilor de dezvoltare social-economică şi a unităţilor administrativ-teritoriale ale ţării, în concordanţă cu cerinţele Uniunii Europene, în configurarea acestora să nu prevaleze criteriul etnic, care s-a dovedit generator de disfuncţionalităţi, discriminări şi subdezvoltare.

Se solicita Camerei Deputaţilor şi Preşedintelui României să nu adopte şi să nu promulge Legea Statutului minorităţilor naţionale, iniţiată de UDMR şi însuşită de Guvern, în forma actuală, act normativ prin care se urmăreşte legiferarea bazei autonomiei teritoriale pe criterii etnice, sub formula autonomiei culturale.

Solicităm partidelor politice parlamentare să nu adopte prevederile legii educaţiei referitoarea la predarea istoriei românilor şi geografiei României în limba minorităţilor naţionale. Prevederile respective sunt o capcană întinsă de UDMR pentru izolarea şi segregarea tinerilor unguri din România de populaţia majoritară şi crearea percepţiei unei alte realităţi istorice şi geografice în care aceştia trăiesc.

Cerem Guvernului şi Parlamentului să adopte cadrul legislativ care să asigure respectarea statutului limbii române ca singură limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale. Se impune adoptarea unor norme legale clare, imperative şi lipsite de echivoc care să garanteze, sub sancţiune, înlăturarea abuzurilor autorităţilor locale comise în aplicarea legii pe principiul că „ceea ce nu este interzis de lege înseamnă că este permis”. În baza acestui principiu limba română este pusă în plan secund, sau chiar exclusă.

Se solicita înfiinţarea unei comisii parlamentare care să ancheteze toate abuzurile şi discriminările la care sunt supuşi românii din cele trei judeţe de către administraţia locală.

Se cere ca prin lege, să fie stabilite garanţii în procesul de descentralizare, care să evite abuzurile şi discriminările românilor de către autorităţile locale, precum şi cele privind asigurarea cadrului legal de reprezentare a populaţiei româneşti din zonă în structurile decizionale legislative şi administrative locale şi centrale.

Deoarece autorităţilor administraţiei publice din judeţele Harghita şi Covasna şi parţial Mureş, persistă cu bună ştiinţă în condiţionarea participării la concursul pentru ocuparea unor posturi din administraţia publică, de cunoaşterea limbii maghiare, solicităm identificarea şi sancţionarea persoanelor vinovate, precum şi prevenirea perpetuării acestei practici discriminatorii în activitatea autorităţilor administraţiei publice locale.

Cerem organelor în drept să interzică activitatea unor organizaţii separatiste care, deşi sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita şi parţial Mureş, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc”.

Solicităm organelor în drept să cerceteze şi să ia măsurile de rigoare împotriva activităţii clandestine şi ilegale a organizaţiilor paramilitare de tip fascisto-horthyst de pe teritoriul României.

Participanţii au atras atenţia autorităţilor centrale asupra necesităţii unei viziuni şi strategii coerente administrativ-legislative, a unui plan de dezvoltare economică a zonei, deoarece sărăcia este una din cauzele frecvente ale unor situaţii conflictuale pe fond etnic.

S-a solicitat finanţarea de la bugetul de stat a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, care reprezintă pe cei 400.000 de români din judeţele respective, finanţare direct proporţională cu sumele alocate minorităţii maghiare.

S-a manifestat sprijin faţă de comunicatul Asociaţiei „Noi, Românii” prin care s-a solicitat statului ungar şi liderilor politici maghiari să-şi ceară scuze public pentru genocidul practicat în Ardealul ocupat prin Dictatul de la Viena.

 

Izvorul Muresului, Romania/Romanian Global News, miercuri, 18 august 2010

 

 

 

 

Ediţia a XI-a, 12-16 august 2013, „ROMÂNIA  ŞI ROMÂNII DE LA FRONTIERA UNIUNII EUROPENE ŞI NATO”

 

uvim 2013

MINISTERUL CULTURII – CENTRUL CULTURAL TOPLIŢA

în parteneriat cu

FUNDAŢIA NAŢIONALĂ PENTRU ROMÂNII DE PRETUTINDENI

CENTRUL EUROPEAN DE STUDII COVASNA-HARGHITA

EPISCOPIA ORTODOXĂ A COVASNEI ŞI HARGHITEI

cu sprijinul financiar al

DEPARTAMENTULUI POLITICI PENTRU RELAŢIA CU ROMÂNII

 

 

 

UNIVERSITATEA DE VARĂ IZVORU MUREŞULUI

Ediţia a XI-a

12-16 august 2013

 

 

„ROMÂNIA  ŞI ROMÂNII DE LA FRONTIERA UNIUNII EUROPENE ŞI NATO”

 

 

Luni, 12 august 2013

 

  • 9:00– 10:30 Deschiderea cursurilor Universităţii de Vară Izvoru Mureşului; Cuvânt de binecuvântare IPS Ioan Selejan; cuvânt de deschidere al organizatorilor, prezentarea participanţilor, a sponsorilor şi partenerilor ediţiei; vizitarea Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului”

11:00 – 13:30 dezbateri

13:30 – 15:30 pauză de masă

16:00 – 18:00 dezbateri

18:00 – 19:00 conferinţa de presa

19:15 – cina

 

TEME: 1  Drepturile minorităţilor din România vs. Drepturile minorităţilor româneşti din jurul frontierelor şi din Balcani; Cine este discriminat?

2. Reunirea Basarabiei cu România, obiectiv major al românilor. Dar al României? Integrarea europeană a R. Moldova prin reunirea cu România, soluţie românească a stabilizării frontierei UE şi NATO;

3. Comunităţile româneşti din vecinătate şi din Balcani între deznaţionalizare şi integrare europeană;

 

 

Marţi, 13 august 2013

 

9:00 – 13:30 dezbateri

13:30 – 15:30 pauză de masă

16:00 – 18:00 dezbateri

18:00 – 19:00 conferinţa de presa

19:15 – cina

 

TEME: 1.  Politica partidelor politice faţă de românii de pretutindeni un eşec sau un succes?

2.Românii din afara frontierelor în preocupările instituţiilor de stat şi ale asociaţiilor nonguvernamentale;

3. Şcoala şi Biserica românească din jurul frontierelor, din Balcani şi din Diasporă, ca factor de păstrare a identităţii etnice;

4. Lansări de carte;

 

 

Miercuri, 14 august 2013

 

9:00 – 13:30 dezbateri

13:30 – 15:30 pauză de masă

16:00 – 18:00 dezbateri

18:00 – 19:00 conferinţa de presa

20:00 – cina

 

TEME: 1. Implicaţiile regionalizării asupra românilor din Covasna, Harghita şi Mureş; Autonomia teritorială pe criterii etnice a a aşa-zisului Ţinut Secuiesc – actualizare a experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare ;

2.Românii romano-catolici din Moldova în faţa presiunilor de maghiarizare ;

3.Politica partidelor faţă de românii din zonele multietnice şi pluriconfesionale din România

            4.Păstrarea şi afirmarea culturi şi identităţii  româneşti în medii multietnice şi pluriconfesionale ;.Istoria românilor de pretutindeni, ca parte a istoriei naţionale;

 

 

Joi, 15 august 2013

 

9:30 – Participarea la Liturghia Arhierească săvârşită de IPS Ioan Selejan cu prilejul hramului Mânăstirii „Adormirea Maicii Domnului”

13, 00 – Masa de prânz

20, 000 – Seara românească cu foc de tabără

 

Vineri, 16 august 2013

 

9:00 –Închiderea cursurilor Universităţii, evaluarea ediţiei; înmânarea diplomelor de participare pentru cursanţi. Plecarea participanţilor.

 

Alte activităţi preconizate: Expoziţie de icoane pe sticlă, Expoziţie de carte cu vânzare, Momente folclorice, Lansări de carte, Dezbateri libere

 

 

Invitaţi: Lideri ai comunităţilor româneşti din jurul frontierelor şi Balcani, lideri din Basarabia, demnitari ai statului român, membri ai Parlamentelor de la Bucureşti şi Chişinău, lideri de opinie din cele două state româneşti, jurnalişti, studenţi, lideri ai Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, cercetători, profesori universitari, etc.

 

Mass media: Agerpres, Mediafax, Romanian Global News, Basarabenii.RO, Timoc Press,  Radio Târgu Mureş, Radio Trinitas, Vocea Basarabiei, Ziarul de Gardă, Foaia Românească, Condeiul ardelean, Cuvântul liber, Infprmaţia Harghitei, Mesagerul de Covasna

 

 

Cursurile universităţii de vară de desfăşoară la Complexul Sportiv Naţional Izvorul Mureşului

 

 

 

Rezoluţia Universităţii de Vară Izvoru Mureşului, ediţia 2013

Privind românii din Covasna, Harghita şi Mureş

  • Îmbunătăţirea cadrului legislativ şi instituţional, pe baza realităţilor obiective din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş şi în conformitate cu legislaţia comunitară, care să menţină aceste judeţe în sfera de autoritate a Statului Român şi să asigure protecţie drepturilor fundamentale pentru românii numeric minoritari din această parte de ţară.
  • Asigurarea unei strategii de dezvoltare economică prioritară pentru zona Covasna, Harghita şi Mureş, cu finalitate în crearea unor noi locuri de muncă şi menţinerea celor existente, componenta economică fiind principala cale de estompare a asperităţilor interetnice, de eliminare a exodului populaţiei româneşti din zonă şi de reorientare a generaţiilor tinere spre locurile natale.
  • Regionalizarea României să se realizeze pe bazele europene, economice, administrative, care reprezintă standardul, spre binele tuturor cetăţenilor României, indiferent de naţionalitate, şi nu pe baze etnice, ceea ce ar permite refacerea experimentului stalinist al Regiunii Autonome Maghiare.
  • Finanţarea de la bugetul central, printr-o filă distinctă, a asociaţiilor culturale româneşti, membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, după modelul de finanţare a minorităţilor naţionale, în scopul prezervării şi afirmării identităţii româneşti, în aceste judeţe unde românii sunt numeric inferiori.
  • Sancţionarea prin lege a practicilor discriminatorii de condiţionare a ocupării funcţiilor publice de cunoaşterea limbii maghiare, altele decât cele prevăzute de lege.
  • Asigurarea respectării statutului limbii române ca limbă oficială în activitatea instituţiilor administraţiei publice locale, inclusiv prin amendarea normelor care aduc atingere acestui statut în teritoriu.
  • Sprijinirea învăţământului în limba română, îndeosebi în localităţile cu un număr redus de elevi români prin aprobarea claselor subefectiv.
  • Acordarea sprijinului financiar Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, pentru activitatea sa misionară şi socială, de sprijinire a parohiilor cu un număr mic de credincioşi, pentru refacerea şi întreţinerea bisericilor şi a altor monumente istorice româneşti, precum şi pentru ajutorarea celor defavorizaţi; urgentarea retrocedării către parohiilor ortodoxe a suprafeţelor de teren agricol şi a bunurilor confiscate de regimul comunist.
  • Reluarea iniţiativei interbelice, într-o formă actualizată, conform căreia licee reprezentative din toate judeţele ţării, patronau şcolile româneşti din fostele judeţe Ciuc, Odorhei şi Treiscaune; iniţiativa ar putea fi reluată prin încheierea unor parteneriate între licee din întreaga ţară şi unităţi şcolare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, inclusiv cu şcolile cu predare în limba maghiară.
  • Implicarea institutelor Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară pentru realizarea unor cercetări şi studii fundamentale privind istoria, cultura şi civilizaţia românească, dar şi a maghiarilor (secuilor) şi a celorlalte etnii din sud-estul Transilvaniei. Elaborarea de către Academia Română a unui volum despre istoria sud-estului Transilvaniei, ca răspuns la „manualul” de Istoria Secuimii.
  • Redactarea şi difuzarea, în timp optim, a unor replici documentate şi ferme, după caz, volumelor, studiilor şi aricolelor, care prezintă deformat istoria şi cultura românească, sau unele aspecte din realitatea contemporană din România.
  • Elaborarea unui studiu referitor la impactul acordării cetăţeniei maghiare unui număr mare de cetăţeni români din Transilvania.
  • Adoptarea unei legi care să permită îndreptarea abuzurilor care au avut loc privind retrocedarea ilegală a unor proprietăţi agricole, forestiere şi imobiliare din Transilvania.
  • Editarea unui documentar, în limbile română şi engleză, referitor la drepturile de care se bucură cetăţenii români, de etnie maghiară, în România şi difuzarea volumului la Consiliul Europei şi pe Internet, inclusiv principalilor formatori de opinie din ţară şi străinătate.
  • Realizarea unui documentar TV pentru a cunoaşte adevăratele dimensiuni ale calvarului prin care au trecut românii din fostele scaune secuieşti, a atrocităţilor săvârşite împotriva lor de organizaţiile naţionalist-şovine şi revizioniste maghiaro-secuieşti, de principalele organe de represiune ale regimului horthyst – poliţia, armata, jandarmeria – şi de instituţiile administraţiei locale şi centrale maghiare, în urma aplicării Dictatului de la Viena.
  • Monitorizarea presei de limbă maghiară din zonă şi difuzarea periodică a celor mai semnificate articole pentru cunoaşterea discursului public al liderilor politici şi civici şi a formatorilor de opinie maghiari din România şi Ungaria.
  • Neadoptarea Legii statutului minorităţilor naţionale, în forma propusă de UDMR, deoarece Proiectul aflat în dezbaterea Camerei Deputaţilor, urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor persoanelor ce aparţin minorităţilor etnice ca drepturi colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective, delegarea competenţelor autorităţii statului la nivel central şi local către organe alese pe criterii entice.
  • Interzicerea de către instituţiile abilitate ale statului român a activităţii unor organizaţii separatiste care, care deşi sunt în afara legii, nefiind înregistrate legal, fac propagandă pentru scoaterea unei părţi a teritoriului naţional de sub autoritatea statului român şi acţionează făţiş şi nestingherit pentru enclavizarea zonei Covasna, Harghita şi Mureş, prin realizarea autonomiei teritoriale pe criterii etnice a aşa-zisului „ţinut secuiesc”.
  • Sancţionarea autorităţilor publice locale care asigură finanţarea din bani publici a manifestărilor cu caracter extremist, neofascist ori neorevizionist, inclusiv cazurile de ridicare a unor monumente închinate personalităţilor istorice dovedite a fi fost de orientare fascistă, antiromânească şi antisemită.
  • Identificarea celor mai bune căi de reluare a dialogului şi colaborării interetnice şi interconfesionale, în scopul nobil al bunei convieţuiri, al depăşirii neîncrederii şi a stării de criză în domeniile cultural, social, spiritual, economic şi al vieţii cotidiene, în care să primeze respectul reciproc şi promovarea celor mai bune propuneri şi soluţii pentru progresul comunităţilor locale, într-un mediu multietnic şi multicultural şi nu într-o enclavă etnică din inima României.

 

Privind apărarea identităţii romano-catolicilor din Moldova

 

  • Elaborarea unei strategii de contracarare a demersurilor care urmăresc promovarea statutului de minoritate etnică a minorităţii confesionale formate din romano-catolicii din Moldova, crearea unei probleme artificiale privind aşa-zisa apartenenţă la etnia maghiară a catolicilor români din Moldova şi internaţionalizarea acestei false percepţii.
  • Adoptarea de măsuri concrete de păstrare a identităţii româneşti asumate a romano-catolicilor din judeţele Bacău şi Neamţ, împotriva ofensivei de maghiarizare a lor.
  • Sprijinirea din bugetul instituţiilor statului a Asociaţiei romano-catolicilor „Dumitru Mărtinaş” pentru realizarea unor proiecte culturale şi identitare.

 

 

 

Ecouri mass-media Universitatea de Vară Izvoru Mureşului, ediţia 2013

 

TRAIAN Băsescu: „Ce vă pot garanta este că niciodată nu se  va face reorganizarea administrativă a ţării pe criterii etnice. Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Şa ceva nu va fi în România, o regiune autonomă. În primul rând pentru că România e definită  ca stat unitar de Constituţia democratic adoptată.  Şi nimeni nu poate să fie mai autonom pe teritoriu, sau între frotierele României, a afirmat şeful statului.

 

Ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, a reiterat, miercuri, în cadrul lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului poziţia Guvernului referitoare la regionalizare, punctând că aceasta nu se va face pe criterii etnice.

“Această temă a regionalizării pe criterii etnice reprezintă o constantă a unor forţe politice şi a unor lideri politici maghiari cu minţi înfierbântate, fie din România – Harghita şi Covasna, preponderent – dar şi din Ungaria şi nu reprezintă o surpriză pentru noi. Şi din acest punct de vedere, România a avut datoria şi are datoria, indiferent de guvernare, să afirme constant, foarte clar, care sunt legile în această ţară, care este Constituţia, care sunt regulile europene în materie, care trebuie respectate de toţi. Regionalizarea nu va avea loc în România, s-a spus, a spus-o şi Guvernul şi alţi actori politici din România, nu va avea loc decât pe bazele europene, economice, administrative, care reprezintă standardul, nu pe baze etnice, să fie foarte clar’, a afirmat Titus Corlăţean citat de www.agerpres.ro.

Ministrul de Externe a explicat că regionalizarea trebuie să se facă spre binele cetăţenilor României, indiferent de etnie, pentru dezvoltarea economică a zonelor respective. Titus Corlăţean a subliniat, în mai multe rânduri, că modelele autonomiste nu reprezintă un standard european, nu sunt acceptate în Europa şi nici în România.

‘Aşa numitele modele autonomiste nu sunt un standard european, nu sunt acceptate ca standard în Europa şi nu pot fi acceptate, evident, şi potrivit Constituţiei, nici în România. Descentralizare-Da! Autonomie administrativă cu resurse economice pentru dezvoltare şi viaţa tuturor cetăţenilor, fie ei maghiari sau români, din Harghita şi Covasna – DA, dar nu altceva’, a spus şeful diplomaţiei române.
Acestă idee a fost susţinută şi de preşedintele Traian Băsescu, în deschiderea lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, care a subliniat că în România nu va exista o regiune autonomă.
‘Aţi auzit că în România se discută un proiect de reorganizare administrativă a ţării. (…) Ce vă pot garanta este că niciodată nu se va face reorganizare pe criterii etnice. Cei care cred că este posibil aşa ceva ne confundă cu staliniştii. Numai Stalin a organizat Regiunea Autonomă Maghiară. Aşa ceva nu va fi în România – o regiune autonomă’, a declarat luni, Traian Băsescu.

Legat de activitățile extremiștilor maghiari din România, ministrul de externe Titus Corlățean a declarat că statul român va lua măsuri.

”Am spus foarte clar care este baza legislativă pentru o evaluare judiciară a ceea ce s-a întâmplat (nr- declaraţiile liderului Jobbik, Vona Gabor), care este o Ordonanță din 2002, care sancționează partidele, mişcările extremiste cu caracter fascist, toate contribuțiile la acest gen și exisă și interdicții care pot fi aplicate și persoanelor și organizațiilor și activităților. Pentru că prezenţa unor activități, organizaţii de gen Garda Maghiară,  Garda Secuiască pe teritoriul României este o chestiune care nu este acceptată nici în Ungaria și nu trebuie acceptată nici în România, iar instituțiile statului care au competențe în acest domeniu, în opinia Ministrului de Externe, ar trebui să-și facă datoria”, a declarat presei Titus Corlăţean.

Ministru Afacerilor Externe a sublinat, însă, că va discuta cu colegii săi din alte instituţii despre situaţia complexă din Harghita şi Covasna şi despre dezvoltarea economică a zonei.

 

 

Ambasadorul României la Budapesta a avut joi o întrevedere, la MAE ungar, cu secretarul de stat Zsolt Nemeth, la solicitarea oficialului ungar, pentru a discuta despre evoluţiile recente intervenite în relaţia bilaterală. MAE român a apreciat acest demers al Ministerului de Externe din Ungaria drept ”un exerciţiu conjunctural de imagine”, informează diplomaţia română, scrie www.agerpres.ro, preluat de Romanian Global News.

 

”Declaraţiile ministrului român de Externe cu privire la mesajul simbolic pe care îl transmite adoptarea, în 2010, de către legislativul ungar, în baza votului exprimat de deputaţii Fidesz şi Jobbik, a unei legi prin care se stabileşte data de 4 iunie pentru a marca Ziua Solidarităţii Naţionale, nu reprezintă un element de noutate şi nu ar trebui să surprindă partea ungară. Semnificaţia acestui act normativ, de menţinere în atenţia publicului a aşa-zisului caracter injust al Tratatului de la Trianon, este evidentă şi nu poate să se bucure de aprecierea României”, precizează MAE .

Potrivit MAE român, partea ungară continuă să încerce acreditarea publică a ideii că legislaţia ungară prin care se facilitează obţinerea cetăţeniei ungare şi se acceptă dubla cetăţenie are ca model legislaţia românească în materie, încercând să convingă partenerii internaţionali că ceea ce a fost acceptabil în cazul legislaţiei româneşti trebuie să fie acceptabil şi în privinţa legislaţiei ungare.

”MAE român a reiterat public, de mai multe ori, inclusiv cu prilejul conferinţei de presă comune susţinute de miniştrii de externe ai României şi Ungariei, la Bucureşti, la data de 4 martie 2013, faptul că această teză publică a diplomaţiei ungare nu corespunde adevărului. Drept urmare, din punctul de vedere al MAE român, partea ungară nu are motive pentru a fi nedumerită de poziţia MAE român pe această temă. Legea română în materie acordă cetăţenia română persoanelor care au pierdut-o independent de voinţa lor şi descendenţilor până în gradul III inclusiv, având, astfel, o natură reparatorie. Legea ungară, în schimb, nu stabileşte o limitare sub aspect personal, putând dobândi cetăţenia ungară oricine face dovada unui ascendent cetăţean ungur, legea permiţând stabilirea ascendenţei, inclusiv pe baza unor prezumţii de natură istorică fără prezentarea unor documente doveditoare. Afirmaţiile ministrului român de Externe au urmărit să elimine o eroare de evaluare perpetuată de ministerul de externe ungar. MAE român consideră că spiritul Parteneriatului Strategic româno-ungar, faţă de care partea română este profund angajată, presupune tratarea cu responsabilitate a temelor cu potenţial sensibil în relaţiile bilaterale”, se arată în comunicat.

Secretarul de stat în Ministerul ungar de Externe Zsolt Nemeth l-a convocat joi pe ambasadorul român în Ungaria, Victor Micula, pentru a respinge, într-o declaraţie verbală, ceea ce a declarat ministrul român de Externe, Titus Corlăţean, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului şi într-un interviu recent acordat cotidianului Gândul.Titus Corlăţean a declarat, miercuri, la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului (Harghita), că situaţia actuală a relaţiei dintre cele două state a fost generată de lipsa unor reacţii ferme din partea „preşedintelui, premierului, Guvernului şi instituţiilor publice” în 2010, atunci când Guvernul Fidesz, sprijinit de Jobbik, a adoptat legea privind „comemorarea Tratatului de la Trianon” şi legea privind acordarea cetăţeniei ungare.”Aceste două legi trebuiau să genereze şi trebuie să genereze reacţii foarte clare politice din partea preşedintelui, premierului şi Guvernului şi instituţiilor statului. Pentru că prima lege, privind Trianonul, stabilea foarte clar şi de data asta într-un sistem instituţionalizat, structurat, o strategie foarte clară de recuperare a Bazinului Carpatic pentru naţiunea ungară şi de repunere în discuţie a sistemului de pace de la Versailles. Este o chestiune extrem de gravă. Iar cea de-a doua lege, a cetăţeniei maghiare, despre care, în mod eronat, unii oficiali ungari au afirmat că ar fi similară cu legea românească, această lege va avea consecinţe”, a precizat Corlăţean

 

 

Participanții la cursurile Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au solicitat vineri partidelor politice din România instituirea unui pact pentru Basarabia care să permită, cu mijloace democratice, revenirea Republicii Moldova în frontierele normale ale României, transmite Romanian Global News.

„Un capitol separate îl avem legat de cel de-al doilea stat românesc, de Republica Moldova, Basarabia, pentru care noi cerem clasei politice de la Bucureşti instituirea unui pact. Aşa cum a fost un pact pentru aderarea la Uniunea Europeană, cum a fost un pact pentru aderarea la NATO, noi cerem partidelor politice din România un pact pentru Basarabia, care într-un termen rezonabil, prin mijloace democratice să facă ca acest teritoriu românesc, despărţit printr-un pact semnat între doi criminali de război, să revină acolo de unde a fost luat. Deci să revină în frontierele normale ale României”, se precizează în documentul final al Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, citit de preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, unul dintre organizatori.
Potrivit rezoluției, cei trei milioane de cetăţeni ai Republicii Moldova au nevoie să revină în componenţa statului român, întrucât se află într-o zonă geopolitică ce ar putea să evolueze într-un sens neprevăzut.

„Este vorba de trei milioane de români care nu pot fi lăsaţi într-un ” no man’s land” geopolitic. Noi trebuie să-i avem în interiorul frontierelor noastre pentru că nu ştim cum evoluează, într-o perioadă de timp mediu-lung, această zonă şi nu ştim ce influenţă va mai avea Rusia sau cine ştie la ce pot fi supuşi aceşti români. E bine ca ei să fie asiguraţi de statul roman şi ei să reintre în componenţa statului roman. Cerem pact pentru Basarabia între partidele politice de la Bucureşti”, a declarat Eugen Popescu.

Subiectul a fost abordat şi de Preşedintele Traian Băsescu, în deschiderea lucrărilor Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului, şeful statului îndemnându-i pe cetăţenii Republicii Moldova să ceară Unirea cu România şi o vor avea, punctând că în ţara noastră nu există partid românesc care să nu vrea acest lucru, transmite www.agerpres.ro.

„Vorbim de unirea Republicii Moldova cu România. Oameni buni, există în populaţia Republicii Moldova şi un filon sănătos care merge către acest lucru. Dar cei care reprezetaţi aici asociaţii din Republica Moldova, puteţi să o spuneţi deschis acum- marea majoritate a populaţiei, în acest moment nu doreşte unirea din România. Şi eu spun cetăţenilor Republicii Moldova: Cereţi Unirea şi o veţi avea. Dar cereţi-o”, a spus Traian Băsescu.
În aceeași rezoluție s-a solicitat vineri autorităţilor române readucerea în discuţie a moştenirii Gojdu, în relaţiile bilaterale cu Ungaria şi întreprinderea de demersuri diplomatice pentru ca minorităţile româneşti din jurul frontierelor şi Balcani să primească drepurile cuvenite.

Într-un document adoptat la finalul lucrărilor la Universiatatea de la Izvoru Mureşului se arată că statul român trebuie să fie unul demn şi să readucă în discuţie moştenirea Gojdu, atât în relaţia bilateral cu Ungaria, cât şi cu alte ţări partenere.

„Este un lucru extrem de important, statul român trebui să fie un stat demn, care să-şi apere interesele oriunde în lume şi în faţa oricui. Şi, atunci, trebuie să readucă în discuţie, în relaţia bilateral cu Ungaria, dar şi în relaţia cu terţe state, la nivelul UE, la nivelul prietenilor şi relaţiilor strategice pe care România le are cu SUA, dar şi cu alte state, să readucă în discuţie această moştenire Gojdu, pe care Ungaria se face că a uitat-o, iar România se face că nu o vede. Dorim readucerea în discuţie a acestei moşteniri”, a precizat preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu, care a dat citire rezoluţiilor finale.

În document se solicită diplomaţiei româneşti şi tuturor instituţiilor statului să facă presiuni pentru ca minorităţile româneşti din jurul frontierelor şi Balcani să fie recunoscute şi ţările în care trăiesc să ofere condiţiile pe care România le asigură minorităţilor sale.

” Avem nevoie ca diplomaţia română, ca Parlamentul României, ca instituţiile statului român, Guvernul şi Administraţia Prezidenţială să facă presiuni puternice pentru ca statele din jurul frontierelor şi Balcani să recunoască minoritatea naţională românească, întrucât în multe din ele această minoritate nici măcar nu este recunoascută, şi să ofere condiţiile pe care România le acordă minorităţilor naţionale din interiorul frontierelor”, a precizat Eugen Popescu.

Potrivit rezoluţiei, este nevoie ca România să insiste pe reciprocitate în respectarea drepturilor minoritarilor români, astfel încât aceştia să poată avea acces la educaţie, slujbe religioase şi mass media în limba română.

„Credem că este nevoie de reciprocitate şi România trebuie să insiste pe această reciprocitate, pentru că modelul românesc este unul din cele mai avansate din Europa, în ceea ce priveşte acordare de drepturi minorităţilor naţionale, iar România trebuie să insiste ca aceste state să poată să fie, dacă este nevoie, forţate să recunoască minoritatea naţională românească de pe teritoriuil lor şi să acorde drepturile fundamentale la educaţie, la biserică în limba română şi, evident, la mass media în limba română”.

Referitor la problematica românilor din jurul frontierelor şi Balcani, participanţii la Universitatea de la Izvoru Mureşului consideră că aceştia sunt discriminaţi din punct de vedere financiar, şi că trebuie să primească fonduri suficiente pentru păstrarea identităţii naţionale.

„Este, în mod clar, o discrepanţă, o discriminare, între bugetul acordat minorităţilor naţionale din România şi bugetul acordat tematicii românilor de pretutindeni (…) prin Departamentul pentru Românii de Pretutindeni şi Institutul Cultural Român, cele două instituţii care se ocupă de românii din afara frontierelor României. Credem că cele zece milioane de români din afara frontierelor României trebuie să aibă un buget care să le asigure lor păstrarea identităţii naţionale, fac parte din corpul naţiunii române şi au dreptul, la fel ca şi românii din interiorul frontierelor României de păstrarea identităţii naţionale”, se arată în documentul citit de Eugen Popescu.

Cursanţii Universităţii de la Izvoru Mureşului au precizat că românii din jurul frontierelor şi Balcani au nevoie de şcoli, de lăcaşuri de cult, de reviste şi radiouri în limba română şi „toate pot fi asigurate cu un buget adecvat, care să fie proporţional cu bugetul pe care statul roman îl acordă minorităţilor naţionale din România”.
În cadrul aceleiași rezoluții Cursanţii Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului au solicitat vineri finanţări echitabile atât pentru programele culturale ale românilor din Harghita şi Covasna, cât şi pentru păstrarea identităţii românilor din jurul frontierelor şi Balcani.

În rezoluţia adoptată la finalul lucrărilor s-a cerut „un buget special acordat Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş pe modelul finanţătii acordate fundaţiei UDMR, Comunitas”.

„Nu este posibil ca românii din Harghita, Covasna şi Mureş să nu aibă posibilitatea să-şi păstreze identitatea naţională din lipsa banilor. Credem ca soluţia rezolnabilă este aceea ca proporţional să li se acorde un buget relevant pentru Forumul Civic al Românilor din Harghita, Covasna şi Mureş, în conformitate cu numărul lor. Sunt circa 400 de mii de români şi atunci credem că au nevoie de un buget care să le asigure lor păstrarea identităţii naţionale, să le asigure finanţarea acţiunilor culturale, a mass media în limba română de aici, din cele trei judeţe”, a declarat Eugen Popescu.

În rezoluţia adoptată la finalul lucrărilor se solicită Administraţiei Prezidenţiale retragerea distincţiilor statului român acordate extremiştilor maghiari din România, cu referire directă la europarlamentarul Tokes Laszlo.

„Cerem ca extremiştilor maghiari din România, cărora li s-au acordat distincţii ale statului român, să le fie retrase aceste distincţii. Şi aici facem o referire directă la Laszlo Tokes. Nu este posibil ca acest extremist maghiar, care luptă prin toate mijloacele împotriva României şi românilor, să fie decorat cu Steaua României. Această distincţie trebuie să-i fie retrasă şi facem apel la Administraţia Prezidenţială, în numele tuturor participanţilor la Universitatea de Vară de la Izvoru Mureşului să-i fie retrasă această distincţie lui Laszlo Tokes”, se arată în documentul adoptat la finalul lucrărilor şi citit de preşedintele executiv al Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni, Eugen Popescu.

Această solicitare vine în contextul în care europarlamentarul Tokes Laszlo i-a cerut premierului Ungariei, Viktor Orban, la Universitatea de la Băile Tuşnad, crearea unui ststem de cooperare naţională, în aşa fel încât să ofere protectorat Transilvaniei, aşa cum a făcut Austria cu Tirolul de Sud.

Aceste declaraţii au fost dur criticate de mai mulţi politicieni români, iar preşedintele României, Traian Băsescu, a făcut referire la ele de două ori, în această săptămână.

Dacă luni, în deschiderea lucrărilor Universităţii Vară de la Izvoru Mureşului, şeful statului cataloga afirmaţiile lui Tokes ca fiind „nefericite” şi spunea că au fost „susţinute de un cetăţean român care nu merită calitatea de cetăţean român”, în cursul zileu de joi, la Oarba de Mureş, a recunoscut că l-au cutremurat şi şocat declaraţiile europarlamentarului.

„Trebuie să înţelegem toţi că patriotismul este un lucru pe care nu ţi-l dă nimeni, ci îl ai sau nu-l ai şi atunci când auzi cetăţeni români spunând că ar vrea Transilvania sub un dictat nu poţi decât să te cutremuri, să te întrebi ce fel de oameni, ce fel de cetăţeni români sunt. Pe mine m-a marcat această solicitare a unui purtător de cetăţenie română. M-a marcat pentru că l-am considerat un simbol al Revoluţiei Române. Din păcate, oameni care gândesc în felul acesta că Transilvania ar putea face obiect de discuţie, obiect de negociere, nu fac decât să ne dezamăgească orice ar fi făcut în trecutul lor”, a spus Băsescu.

Cea de-a XI-a ediţie a Universităţii de Vară de la Izvoru Mureşului s-a încheiat vineri, timp de o săptămână fiind discutate subiecte de interes pentru românii din jurul frontierelor şi Balcani, pentru cei din Harghita, Covasna şi Mureş sau din diaspora românească.

Printre cei care au participat la eveniment s-au numărat preşedintele României, Traian Băsescu, ministrul Afacerilor Externe, Titus Corlăţean, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ministrul delegat pentru românii de pretutindeni, Cristian David, parlamentari de la Bucureşti şi Chişinău, profesori universitari, cercetători, studenţi şi elevi din România dar şi din ţările din jurul frontierelor şi Balcani

Rezoluția Universității de vară de la Izvoru Mureșu;ui va fi transmisă Parlamentului României, Administrației Prezidențiale, Guvernului României și tuturor partidelor politice și instituțiilor cu responsabilități pe domeniile puse în discuție de Rezoluție.

 

Preşedintele a criticat în termeni fără precedent politica agresivă a Ungariei în privinţa minorităţilor, declarând că România îşi va asuma rolul de a conduce acţiunea de punere la punct a Budapestei de către toate ţările care au minorităţi maghiare. În discursul ţinut la Universitatea de Vară a românilor de pretutindeni, care se desfăşoară la Izvoru Mureşului, preşedintele Traian Băsescu a atacat în termeni duri atitudinea politicienilor de la Budapesta faţă de statele care au minorităţi maghiare pe teritoriul lor.

Băsescu a avertizat că răbdarea României a ajuns la sfârşit şi că anul acesta este ultimul în care politicienii maghiari se pot plimba relaxaţi prin Harghita şi Covasna. Preşedintele a răspuns astfel la declaraţiile belicoase ale unor politicieni unguri făcute la Tabăra Tineretului Maghiar de la Joseni şi Universitatea de Vară de la Băile Tuşnad.