Home Informatii utile Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Românii din Sud-Estul Transilvaniei

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Românii din Sud-Estul Transilvaniei

 

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie, Ediţiile I- XIV

 

O manifestare de ţinută, cu o autentică dimensiune naţională si de solidaritate culturală şi ştiinţifică cu românii din Arcul Intracarpatic

 

Cu ajutorul lui Dumnezeu, cu sprijinul şi implicare nemijlocită a Preasfinţitului Ioan Selejan şi a conducerii instituţiilor organizatoare – Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Arhivelor Naţionale Covasna şi Harghita, Centrul de Cultură Arcuş – cu sprijinul altor instituţii ale administraţiei publice locale din ju­deţele Covasna şi Harghita, în perioada 1995-2008, Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice, „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, Cultură, Civilizaţie”, a fost organizată în toamna fiecărui an, la Sf. Gheorghe, Arcuş, Covasna şi Miercurea-Ciuc, fiind în curs de pregătire ediţia a XV-a.

La cele 14 ediţii de până acum, în plen şi pe secţiuni au fost prezentate aproape 1000 de comunicări (986). La fiecare ediţie, pe lângă reputaţi cercetători, arheologi, istorici, etnografi, muzeografi, arhivişti, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură, au aprticipat academicieni, demnitari de stat, reprezentanţi ai administraţiei publice centrale şi locale. Majoritatea materialelor pre­zentate au fost introduse în circuitul ştiinţific, prin publicarea lor în revista „Angvstia” (nrl/1996-nr. 12/2008), anuarul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi al Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Pe lângă comunicările susţinute, în cadrul sesiunilor au fost prezentate filme documentare, expoziţii documentare, fiind lansate şi prezentate peste 100 de cărţi şi publicaţii.

Pentru a oferi o imagine documentară cuprinzătoare asupra temelor dezbătute, în cele 14 ediţii, vom publica exhaustiv titlurile comunicărilor şi autorii acestora, prefa­ţate de comunicatele de presă adoptate la finalul ultimilor şapte ediţii, din care redăm sintetic.

În perioada 22-23 noiembrie 2002, la hotelul „Bradul” din Covasna a avut loc ediţia a VlII-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”. Această ediţie a fost apreciată ca fiind una

reuşită şi de înalt nivel ştiinţific, care s-a impus distinct în peisajul manifestărilor de acest fel din ţară. Potrivit ministrului secretar de stat, prof. univ. dr. Ioan Opriş, ju­deţul Covasna figurează printre puţinele judeţe în care există o bună colaborare între Direcţia pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Naţional şi instituţiile muzeale şi ecleziastice Sf. Gheorghe, înscriindu-se prin seria de acţiuni culturale, între centrele intelectuale de rang naţional.

În perioada 17-19 octombrie 2003, la Miercurea-Ciuc, a avut loc ediţia a IX-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, sesiune devenită tradiţională şi cunoscută la scară na­ţională. Lucrările sesiunii au debutat cu prezentările în plen, la Centrul Eparhial al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei din Miercurea-Ciuc, au continuat la Centrul Cultural Miron Cristea, Muzeul Oltului şi Mureşului Superior şi Colegiul Naţional „Octavian Goga”. La ediţia din acest an, în cadrul secţiunii de Arheologie a fost dezbătută tema „Noi descoperiri privind civilizaţia geto-dacilor”, iar la secţiunile Istorie, Etnografie-Sociologie, au fost prezentate comunicări referitoare la istoria, cul­tura şi civilizaţia românilor din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea lor cu secuii, maghiarii şi celelalte minorităţi naţionale. Sesiunea a fost onorată de prezenţa a pre­stigioşi arheologi, etnografi, istorici, cercetători, arhivişti, muzeografi, profesori, preoţi etc. În cadrul sesiunii, au avut loc şi lansări de noi apariţii editoriale (anuare, reviste, volume etc.) cu tematică istorică, teologică ş.a. pe zona sud-estului Transilvaniei.

În zilele de 24-26 septembrie 2004, la Miercurea-Ciuc a avut loc ediţia a X-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice cu tema „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, Cultură, Civilizaţie”. Sesiunea a fost prilejuită de împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi de la întronizarea Prea Sfinţitului Ioan Selejan. La deschiderea lucrărilor, în mesajele de salut primite de la Preşedinţie, Camera Deputaţilor, Guvern, asociaţii profesionale, organizaţii ale societăţii civile şi personalităţi ale vieţii publice, s-a marcat importanţa deosebită a acestei instituţii ecleziastice, pentru conservarea şi afirmarea identităţii naţionale a ro­mânilor din arcul intracarpatic. Totodată s-a pus în lumină personalitatea de excepţie a Prea Sfinţiei Sale Ioan, Întâistătătorul Eparhiei înfiinţate în misiunea providenţială de revigorare a credinţei strămoşeşti şi a fiinţei naţionale, care i-a fost încredinţată. A fost omagiat deopotrivă păstorul, cărturarul şi ziditorul, omul potrivit la locul şi timpul potrivit. Au fost prezenţi la sesiune academicieni, profesori universitari, cadre didac­tice, cercetători din diferite domenii ale ştiinţei socio-umane şi culturii româneşti. În secţiunile de arheologie, istorie, etnografie şi sociologie a fost dezbătută o tematică va­riată de probleme centrate pe istoria, cultura şi civilizaţia din sud-estul Transilvaniei.În cadrul programului au fost incluse lansări de carte, vizionarea unui film documentar, vernisarea unor expoziţii de arheologie şi etnografie şi o vizită documentară la situl arheologic de la Păuleni-Ciuc. Participanţii au făcut un nou şi stăruitor apel organi­zaţiilor societăţii civile, mass-mediei să conştientizeze opinia publică privind pericolul realizării autonomiei teritoriale pe criterii etnice, care contravin flagrant constituţiei României, dar şi intereselor populaţiei din zonă. Totodată au solicitat autorităţilor sta­tului român şi oamenilor politici să stopeze aceste tendinţe şi să elaboreze o strategie coerentă pe termen mediu şi lung de sprijinire şi afirmare deplină a identităţii naţio­nale a românilor din Eparhia Covasnei şi Harghitei. Manifestările cultural ştiinţifice au fost încununate cu slujba arhierească săvârşită la Catedreala Ortodoxă Episcopală „Sf. Nicolae” din Miercurea-Ciuc, Prea Sfinţia Sa Ioan fiind înconjurat de un sobor de preoţi din eparhie şi un mare număr de credincioşi. Au participat dl Valer Dorneanu, Preşedintele Camerei Deputaţilor, dl Mircea Duşa, Prefectul judeţului Harghita, con­ducătorii instituţiilor deconcentrate, primarii comunelor româneşti din cele două judeţe, reprezentanţii societăţii civile şi alţi oameni apropiaţi cu sufletul şi fapta lor de această binecuvântată episcopie în frunte cu ierarhul său.

În zilele de 23-24 septembrie 2005, la Miercurea-Ciuc a avut loc cea de-a XI-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, Cultură, Civilizaţie”. Lucrările Sesiunii s-au desfăşurat, în plen şi pe secţiunile: Istorie laică, Istorie bisericească, Etnografie şi Sociologie, fiind prezentate 66 de comu­nicări de un înalt nivel ştiinţific de către nume recunoscute ale ştiinţei româneşti, dar şi de tineri cercetători, cât şi arhivişti, muzeografi şi profesori din judeţele Covasna şi Harghita. Participanţii au apreciat că sesiunea, prin conţinutul comunicărilor pre­zentate, a devenit un for de dezbatere la nivel naţional. De altfel s-au primit şi me­sajele Conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor, Arhivelor Naţionale şi a Federaţiei Arhiviştilor din România.

Toate comunicările prezentate au arătat că istoria sud-estului Transilvaniei, ca parte integrantă a Istoriei Naţionale, cuprinde numeroase repere ale culturii şi spiritualităţii româneşti.Duminică, 25 septembrie, la Catedrala Episcopală din Miercurea-Ciuc, s-a oficiat Liturghia arhierească prilejuită de împlinirea a 11 ani de la întronizarea în sca­unul arhieresc a P.S. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei.

La lucrările Sesiunii, ediţia a XII-a, din anul 2006, au participat 75 de cercetători din peste 20 de judeţe din ţară, cadre didactice universitare, teologi, istorici, arhivişti, etnografi, sociologi, profesori din domeniul ştiinţelor socio-umane cu preocupări privind cercetarea interdisciplinară a realităţilor din sud-estul Transilvaniei. Dincolo de aspectul cantitativ, participanţii au apreciat latura calitativă a manifestării pusă în evidenţă de ţinuta ştiinţifică a comunicărilor prezentate, diversitatea tematică, perspectiva interdisciplinară de abordare, focalizarea pe studierea istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei, ca parte integrantă a istoriei regi­onale şi naţionale.Nu au lipsit comunicările referitoare la istoria recentă şi la evoluţiile prezente din arealul Intracarpatic. În acest context, au fost prezentate rezultatele unor cercetări sociologice pe tema convieţuirii interetnice, elitelor etnice, structurii etnice şi confesionale, implicaţiilor adoptării în forma actuală a proiectului legii din statutul minorităţilor naţionale.

În cadrul sesiunii, a fost prezentat filmul documentar „O faptă demnă de cartea recordurilor”, referitor la construirea de către P.S. Ioan Selejan, în doar o săptămână, a două locuinţe necesare mutării persoanelor care locuiau ilegal în clădirea în care a funcţionat, de la 1799, prima şcoală confesională ortodoxă din Sfântu Gheorghe.

În comunicatul de presă adoptat cu acest prilej, participanţii la Sesiune au solicitat, atât partidelor din coaliţia guvernamentală, cât şi celor din opoziţie, să nu voteze pro­iectul Legii minorităţilor naţionale în forma actuală, să iniţieze şi să adopte reglemen­tări legislative care să asigure păstrarea şi afirmarea identităţii culturale, lingvistice şi confesionale a românilor din judeţele Covasna şi Harghita şi să asigure finanţarea pro­iectelor culturale ale instituţiilor şi organizaţii neguvernamentale româneşti din cele două judeţe. În acelaşi timp, au fost formulate o serie de propuneri pentru organizarea şi desfăşurarea ediţiilor viitoare ale Sesiunii, precum şi a altor manifestări similare.

În final, participanţii au adresat mulţumiri organizatorilor, şi în primul rând P.S. Ioan Selejan, cu ocazia împlinirii – la 25 septembrie a.c. – a 12 ani de rodnică păstorire ca arhipăstor al credincioşilor din Episcopia Covasnei şi Harghitei şi a 55 de ani de viaţă – la mijlocul lunii noiembrie – căruia i-au adresat urări de sănătate, mulţi, lumi­noşi, rodnici şi sănătoşi ani şi putere pentru a scrie noi pagini de istorie bisericească şi românească pe meleagurile de la izvoarele Oltului şi Mureşului, întru slujirea sfintei noastre Biserici strămoşeşti şi a neamului românesc.

Ediţia a XIII-a a Sesiunii, desfăşurată la Centrul Eparhial din Miercurea-Ciuc, în zilele de 24-25 septembrie 2007, ca de fiecare dată, a fost onorată de PS. Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei. În cuvântul de bun venit şi binecuvântare adresat tu­turor participanţilor, tot mai numeroşi cu fiecare an, Vlădica Ioan a mulţumit acestora pentru contribuţia lor valoroasă la adâncirea studiilor de istorie, cultură şi civilizaţiei despre zona din sud-estul Transilvaniei, la descoperirea mărturiilor de netăgăduit pe care le păstrează în taină pământul transilvan, autentice valori care atestă vechimea noastră de necontestat pe aceste mult frământate meleaguri, de-a lungul zbuciumatei lor istorii.

Prezenţa ca moderator a PS Ioan a dat şansa vorbitorilor de a-l felicita pentru nomi­nalizarea între cei 3 candidaţi la demnitatea ierarhică de Patriarh al României, simbol al recunoaşterii deosebitelor sale merite în revigorarea credinţei şi a încrederii români­lor că prin biserică şi cu ajutorul lui Dumnezeu vor fi şi vor rămâne români în această zonă locuită preponderent de maghiari.

La lucrările sesiunii, ediţia a XlV-a, din anul 2008, au participat, în plen şi pe sec-ţuni, 96 de conferenţiari. Din totalul acestora,30 sunt doctori în ştiinţe, 15 doctoranzi, 20 cadre didactice universitare, 14 cercetători ştiinţifici, 15 arhivişti, 11 muzeografi, 14 profesori, 10 teologi, 5 intelectuali cu alte profesii (ingineri, ofiţeri, publicişti). O treime dintre participanţi sunt din judeţele Covasna şi Harghita, iar ceilalţi din peste 20 de judeţe din întrega ţară, conferind sesiunii o autentică dimensiune naţională şi de solidaritate culturală şi ştiinţifică cu românii din Arcul Intracarpatic. De menţio­nat că o treime dintre conferenţiari au participat pentru prima dată la sesiunea de la Miercurea-Ciuc, iar un sfert dintre aceştia sunt tineri aflaţi în pragul afirmării pro­fesionale. În cadrul programului sesiunii, au fost prezentate peste 20 de noi apariţii editoriale. Lucrările sesiunii au fost reflectate pe larg în presa locală şi naţională, fiind înregistrate aproape integral de către Televiziunea România de Mâine, urmând a fi difuzate în serial, în cursul lunii octombrie, prin bunăvoinţa domnului dr. Mircea Dogaru şi a conducerii televiziunii respective.

În cadrul dezbaterilor, s-a stabilit să fie înfiinţat un Grup de cercetare denumit „Ion I. Russu”, cu următoarele obiective: analiza anuală a stadiului cercetărilor inter­disciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare din acest areal; stabilirea priorităţilor de cercetare a problematicii interdisciplinare specifice sud-estului transilvan, pe termen scurt, mediu şi de perspectivă; sprijinirea editării unor lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea in-teretnică româno-maghiară; organizarea unor momente în memoria cercetătorilor istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare (Nicolae Iorga, Ioan I. Russu, Gheorghe Popa-Lisseanu, Sabin Opreanu, Elie Câmpeanu, Theodor Chindea, Aurel Marc, Dan Baicu ş.a.); decer­narea anuală a premiului „Ioan I. Russu”, autorilor celor mai bune lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţui­rea interetnică româno-maghiară; postarea pe internet a celor mai importante lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară.

 

 

Programul Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din Sud-Estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie”, ediţiile I/1995 – XIV/2008

Ediţia I, 22-23 septembrie 1995, Sf. Gheorghe, Arcuş

 

Au participat un număr de 51 de cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: P.S. Ioan Selejan – Cuvânt de deschidere şi de binecuvântare; Gheorghe Lazarovici, Cluj-Napoca – Contribuţii la istoria străveche a populaţiilor din zona Carpaţilor Răsăriteni; Szekely Zoltan, Sf. Gheorghe – Sud-estul Transilvaniei sub stăpânire romană; Dan Bodea, Bucureşti – Nevoia de universalitate la români, Creştinismul; Ioana Cristache-Panait, Bucureşti – Realitatea istorică româ­nească în sud-estul Transilvaniei; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe – Bibliografia româneas­că referitoare la sud-estul Transilvaniei; Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti – Dinamica conservării sau pierderii identităţii româneşti în judeţele Covasna şi Harghita; Traian Rotariu, Vasile Dîncu, Horvath Istvan, Cluj-Napoca – Dimensiuni ale intercultura-lităţii în judeţul Covasna; Gheorghe Răţulea, Sf. Gheorghe – Muzeul Spiritualităţii Româneşti din Sf. Gheorghe. Sensuri şi semnificaţii; Virgiliu Z. Teodorescu, Bucureşti – Intoleranţa, generatarea zilelor de durere; Maria Prahoveanu, Sita Buzăului -Consideraţii istorice privind populaţia şi aşezările din zona Întorsurii Buzăului; Ana Grama, Sibiu – „Dinastii” româneşti în sate transilvane; Aurel Marc, Miercurea-Ciuc – Localităţi româneşti în scaunul Ciuc în documentele secolului al XVIII-lea; Valeria Soroştinean, Sibiu- Sate româneşti din sud-estul Transilvaniei în vremea mitropoli­tului Ioan Meţianu (documente arhivistice); Ilie Şandru, Topliţa – Biserica mânăstirii Doamnei din Topliţa – mărturie vie a continuităţii româneşti pe meleaguri harghitene; Mariana Mucea, Braşov – Biserica românească din Scheii Braşovului în secolul al XVIII-lea; Constantin Gane – File din viaţa bisericii româneşti din zona Harghitei la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX; Ioan Bercu – Breţcu – vatră de istorie şi credinţă strămoşească; Mihai Bucur – Făgeţel – încercare monografică; Dumitru Furtună, Covasna – Covasna – Voineşti, leagăn de românism în arcul intracarpatic; Zoe Maxim, Cluj-Napoca – Prototracii în Carpaţii Răsăriteni; Valeriu Cavruc, Sf. Gheorghe – Originea culturii „NOUA” în lumina cercetărilor din sud-estul Transilvaniei; Viorica Crişan, Cluj-Napoca – Tracii şi dacii în Carpaţii Răsăriteni; Dumitru Gherman, Reghin – Teorii şi documente ce atestă aşezarea secuilor în Transilvania; Bartok Botond, Sf. Gheorghe – Biserica gotică târzie – Vârghiş II; Iosif Morar, Miercurea-Ciuc – Secuii şi Transilvania in vremuri tulburi; Ioan Ranca, Tg. Mureş – Reverberaţiile răscoalei lui Horea în rândul locuitorilor din scaunele secuieşti; Ioan Oprea, Miercurea-Ciuc – Din activitatea regimentelor grănicereşti din Transilvania (1764-1851); Vasile T. Ciubăncan, Cluj-Napoca – Evoluţia demografică în judeţele Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune în perioada 1930-1941; Teodor Grozea, Cluj-Napoca – Aspecte din istoria zbuciumată a comunităţii româneşti din Aita Seacă; Ovidiu Muntean, Cluj-Napoca -Despre problema şcolii în comitatul Trei Scaune la sfârşitul secolului al XX-lea; Dan Vasile Baicu, Sf. Gheorghe – Judeţul Trei Scaune în contextul restaurării administra­ţiei româneşti în Ardealul de Nord. Mărturii documentare; Elena Mihu, Tg. Mureş -Cartea veche românească în ţinuturile secuizate; Alexandru Gaiţă, Buzău – Vechi tipă­rituri buzoiene pe meleaguri transilvane; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Plângeri ale românilor din Scaunul Odorhei în secolul al XVIII-lea; Constantin Ittu, Sibiu – Stema Mitropolitului ANDREI, Baron de Şaguna – element de inspiraţie pentru heraldica si-biană actuală; Ioana Burlacu, Cristina Dinu, Bucureşti – Valoarea documentar-istorică a fondului arhivistic „Miron Cristea”; Constantin Costea, Miercurea-Ciuc – Pagini regăsite – Recenzia lucrării „Contribuţii la istoria românilor din Giurgeul Ciucului” de Teodor Chindea; Nicolae Vleja, Covasna – Pagini de publicistică românească interbeli­că, revista învăţătorilor din Trei Scaune „Era Nouă” (1932-1940); Ioachim Lazar, Deva – Din corespondenţi lui Aron Densuşianu cu Ioan Micu Moldovan privind înfiinţarea ziarului „Orientul Latin” de la Braşov (1874); Emil Burlacu, Bucureşti – Neiertător în­ceput al unui destin ce nu poate ierta (Drumurile de tinereţe ale lui Mihai Eminescu); Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe – Un „scriitor uitat” pentru literatura română, dar un scriitor deosebit pentru cărturarii covăsneni: Romulus Cioflec; Ilie Şandru, Topliţa – Noi elemente cu privire la originea est-transilvană a familiei lui David Creangă; Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe – Personalităţi de seamă ale vieţii culturale ştiinţifice şi politice româneşti, oaspeţi ai staţiunii Vâlcele în secolele XIX-XX; Mariana Bobeş, Întorsura Buzăului – Personalităţi din istoria învăţământului românesc în zona întor­surii Buzăului; Constantin I. Stan, Buzău – Octavian C. Tăslăuanu şi corpul volunta­rilor români din Rusia în anii primului război mondial; Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc – Menţiuni istorico-onomastice privind numele Tăslăuanu; Mihai Sofronie, Sibiu – Date noi privind activitatea lui Octavian C. Tăslăuanu; Constantin Brătescu, Caransebeş – Activitatea episcopului Miron Cristea între 1910-1918 pentru apărarea fiinţei neamului şi făurirea României Mari; Emilia Popescu, Tg. Mureş – Iconari mu­reşeni din secolul al XVIII-lea şi al XIX-lea.

 

 

Ediţia a-II-a, 18-19 octombrie 1996, Sf. Gheorghe, Arcuş

 

Au participat un număr de 92 de cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: P.S. Ioan Selejan – Cuvânt de deschidere şi de binecuvântare; Gheorghe Lazarovici, Cluj-Napoca – Probleme privind strategia culturală, istorico-arheologică a Carpaţilor Răsăriteni; Ioan Opriş, Bucureşti -Personalităţi ale culturii naţionale: Alexandru Lepadatu, ministrul culturii; Marin Radu Mocanu, Bucureşti – Aspecte ale convieţuiri românilor cu minorităţile naţionale; Cornelia Călin Bodea, Dan Bodea, Bucureşti – Ortodoxism şi românism în sud-estul Transilvaniei; Ioana Cristache-Panait, Bucureşti – Realităţi istorice din Sud-Estul Transilvaniei;Alexandru Porţeanu, Bucureşti – Tratatul româno-ungar: importanţă şi semnificaţie istorică; Gabriel Micu, Bucureşti – Campania europeană de tineret împo­triva, rasismului, a semitismului, xenofobiei şi intoleranţei, desfăşurată în România. în perioada 1995-1996; Gheorghe Răţulea, Sf. Gheorghe – Muzeul Spiritualităţii Româneşti – Reflecţii culturale, istorice şi religioase; Gheorghe Lazarovici, Mihai Meşter, Zoia Maxim, Cluj-Napoca – Noi cercetări privind epoca neolitică la Olteni; Szekely Zoltan, Sf. Gheorghe – Problema denumirii aşezării de la Ariuşd Tyiszk; Szekely Zsolt, Sf. Gheorghe – Noi cercetări privind epoca, bronzului de la Brăduţ, judeţul Covasna; Cavruc Galina, Cavruc Valeriu, Sf. Gheorghe – Noi cercetări privind epoca bronzului la Zoltan, judeţul Covasna; Viorica Crişan, Cluj-Napoca – Aşezarea dacică de la Mereşti (Harghita) şi legăturile ei culturale; Valentin Voisean, Cluj-Napoca – Încă o dată des­pre limesul roman în Sud-Estul Transilvaniei; Bartok Botond, Sf. Gheorghe – Noi obiective arheologic; descoperite în 1996 în judeţul Covasna; Bartok Botond, Sf. Gheorghe – Complexul medieval de la. Vârghiş; Valeriu Cavruc, Sf. Gheorghe -Arheologie şi etnogeneză. Aspecte metodologice; Gheorghe Bichicean, Sibiu -Contribuţii privind reprezentarea românilor în adunarea stărilor transilvane din anul 129; Balog Janos, Sf. Gheorghe – Mihai Viteazul şi secuii; Victor Sibianu, Sf. Gheorghe – Aspecte de imagologie privind societatea românească medievală modernă; Dorina Elena Negulici, Braşov – Emigrări româneşti din Sud-Estul Transilvaniei în sec. XVII-XVIII; Ovidiu Muntean, Cluj-Napoca – Trăsături ale imaginii etnice româneşti în re­latările observatorilor francezi (1830-1848);Nicolae Cordoş, Cluj-Napoca – Daco-România în propaganda politică a românilor transilvăneni; Octavian Tătar, Sibiu – Sărbătoarea „mileniului” şi presa românească sibiană; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Orban Balasz şi „Descrierea secuimii din punct de vedere al istoriei românilor din fostele scaune secuieşti; Alexandru Gaiţă, Buzău – Profesori ardeleni şi rolul, lor în Buzău în secolul al XIX-lea; Ioan Ranca, Tg. Mureş – O dispută în privinţa cercetărilor româno-siculice: Toth Zoltan şi Nicolae Iorga; Petre Ţurlea, Ploieşti – Relaţii epistolare între Nicolae Iorga şi intelectualii secui; Dan Baicu, Sf. Gheorghe – Partidele politice din judeţul Trei Scaune şi starea de spirit a populaţiei în anul electoral 1946, în viziunea rapoartelor Legiunii de Jandarmi Margareta Spânu, Marius Petraşcu, Braşov – Luptători braşoveni împotriva instaurării comuniste, Ana Grama, Sibiu – Surse arhivistice şi re­ferenţiale privitoare la existenţa românească în curbura intracarpatică; Delia Emilia Socol, Cluj-Napoca – Fonduri arhivistice în Arhivele naţionale Cluj, surse de informare asupra istoriei românilor din sud-estul Transilvaniei; Ana Măria Bauman, Nicolae Băjan, Braşov – Documente de la sfîrşitul secolului al XlV-lea despre Cetatea Bran; Cristian Crişan, Sf. Gheorghe – Satul din Trei Scaune le sfârşitul secolului al XVIII-lea oglindit în documente de arhivă; Gheorghe Popescu, Braşov – Unele probleme ale în-văţămân tului românesc din Transilvania reflectate în Gazeta Telegraful Român (1853­1866); Valeria Sorostinean, Sibiu – Mărturii arhivistice cu. privire la viaţa religioasă a românilor din Sud-Estul Transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea; Octavian Gr. Zegreanu, Cluj-Napoca – Corespondenţă de la românii din secuime în Gazeta Transilvaniei 1889; Mircea Sfârlea, Bucureşti – Mânăstirea Topliţa, monument istoric şi oază. a spiritualităţii româneşti la poalele Călimanilor; Aurel Marc, Miercurea-Ciuc – Joseni – centru al românismului în scaunul secuiesc Giurgeu; Felicia Măria Cărăuş, Sibiu – Problematica românilor din Sud-Estul Transilvaniei în publicaţiile ASTREl din perioada interbelică (Revue de Transilvanie); Ioan Prahoveanu, Braşov – Cetatea -Castel Bran; Felicia Mareş, Sf. Gheorghe – Formarea şi dezvoltarea istorică a localităţii Vâlcele (Covasna); Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe – Presa covăsneană de-a lungul vremii; Liviu Boar, Tg. Mureş – Protopopul Elie Câmpeanu (1859-1937), luptător pen­tru drepturile românilor din secuime; Constantin I. Stan, Buzău – Contribuţia lui Romulus Cioflec la unirea Basarabiei cu România; Vasile Crişan, Sibiu – Aurel C. Popovici şi serbările mileniului; Măriuca Radu, Braşov – Bartolomeu Baiulescu promo­tor al învăţământului profesional braşovean; Victor Moldovan, Cluj-Napoca -Contribuţia lui Nicolae Bogdan la întemeierea învăţământului românesc din Cluj; Ioana Burlacu, Bucureşti – Miron Cristea – primul patriarh al Bisericii Ortodoxe Române; Cristina Dinu, Bucureşti – Rolul lui Miron Cristea în dezvoltarea învăţămân­tului laic şi religios; Dorel Marc, Topliţa – Activitatea lui Miron Cristea pe tărâmul ASTREl; Ioachim Lazăr, Deva – Misiunea dr. Nicolae Bălan, viitor mitropolit al Ardealului, la Iaşi în toamna anului 1918; Elena Mihu, Tg. Mureş – Însemnări manus­crise cu referire la ierarhii Bisericii Ortodoxe Române, pe filele cărţilor vechi din jude­ţul Mureş; Eugenia Crişan, Sibiu – Corespondenţă între Chită Popp şi Horia Petra Petrescu; Constantin Costea, Miercurea-Ciuc – Gheorghe Lazăr – cel dintâi învăţător de ideal românesc şi legăturile sale cu Săcelul; Ilie Sandru, Topliţa – Pe urmele lui Octavian Tăslăuanu; Vasile Stancu, Sf. Gheorghe – Octavian C. Tăslăuanu – Reflecţii pe marginea lucrării Obsesia Europeană; Ioan Solomon, Sf. Gheorghe – Volumul Omagiu Mitropolitului Nicolae Colan,un nou semn de preţuire a ilustrului ierarh şi cărturar, fiu al ţinutului Covasnei; Constantin Gane, Miercurea-Ciuc – Preocupările Mitropolitolui Nicolae Colan faţă de biserica română de pe locurile natale; Ioan Lăcătuşu, SF. Gheorghe – Episcopul Veniamin Nistor din Araci – 110 ani de la naştere; Ioan Nete, Miercurea – Ciuc – Folclorul românesc şi suplimentul de cultură „Harghita”; Ioan Cuceu, Cluj – Napoca – Un corpus al folclorului românesc din secuime; Mircea Măran, Cluj-Napoca – Figuri însemnate din trecutul românilor din Serbia. Constantin Dimian (1876-1959); Valer Pop, Tg. Mureş – Aspecte evolutive şi regresive ale ocupaţiilor tra­diţionale în zona etnografică a Topliţei; Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe – Meşteşuguri populare tradiţionale în ţinutul Covasnei; Cornelia Gangolea, Sibiu – Cimitire în co­munităţi cu populaţie mixtă din sudul Transilvaniei; Marian Comşa, Sf. Gheorghe -Iconografia bizantină în Sud-Estul Transilvaniei; Aurel Hulpoi, Covasna – Nedeia Mocănească (Sântilia) – simbioză a trecutului cu prezentul; Dorina Morar Drăghici, Miercurea-Ciuc – Livezi – un sat românesc în Depresiunea Ciucului, Felicia Diculescu, Bucureşti – Repere etnofolclorice din judeţul Covasna prezente în arhiva Institutului de Etnografie şi Folclor; Constantin Catrina, Braşov – Folcloriştii despre folclorul mu­zical din judeţul Covasna; Felicia Diculescu, Bucureşti – Un interpret al cântecului popular din depresiunea Întorsura Buzăului – Alexandru Popica; Elena Mihu, Vasile Mureşan, Elvira Adrian, Tg. Mureş – Muzeul bisericesc de la Biserica românească din Nădaşa; Niculina Ţânţar, Sf. Gheorghe – „La margine” – un film despre populaţia de ţigani din satul Hetea, comuna Vâlcele, judeţul Covasna; Maria Cobianu Băcanu, Bucureşti – Subetnicitate şi marginaliţate culturală la românii din Covasna şi Harghita; Elena Cobianu, Bucureşti – Sugestii: un posibil cod de comportare în relaţiile interet-nice; Szekedi Levente – Cadre ale percepţiei problemei etnice în elita intelectuală oră-deană; Lily Rain, Bucureşti – Procese şi tendinţe privind familiile mixte; Angela Bârsan, Miercurea-Ciuc – Două aspecte concrete ale interetnicităţii în judeţul Harghita: Doboi şi Gheorgheni – studiu de caz; Doina Teglaş, Miercurea- Ciuc-Preocupări actuale şi de perspectivă ale filialei Harghita a Centrului European de Studii în Probleme Etnice şi Comunicare Socială; Dumitru Panaite, Miercurea-Ciuc – Colaborarea dintre Biserica Ortodoxă şi şcoală, ca factori de cultură şi spiritualitate românească; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe – Influenţa interferenţelor etnoculturale asupra relaţiilor interetnice în Sud-Estul Transilvaniei.

 

 

Ediţia a-III-a, 25-26 septembrie 1997, Sf. Gheorghe

 

Au participat un număr 71 de cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, so­ciologi, demografi, preoţi, muzeografi, arhivişti, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: P.S. Ioan Selejan – Cuvânt de deschidere şi de binecuvântare; Dumitru Protase, Cluj-Napoca – Daco-romanitatea din sud-es­tul Transilvaniei; Mihai Petică, Cluj-Napoca – Aspecte de antropologie istorică pe limesul estic al Daciei Romane; Adrian Adamache, Bucureşti – Primul mileniu la romani; Szekely Zoltan, Sf. Gheorghe – Reşedinţe voievodale princiare în sud-estul Transilvaniei; Dan Bodea, Cornelia Bodea, Bucureşti – Ortodoxie şi greco-catolicism în sud-estul Transilvaniei; Ioana Cristache-Panait, Bucureşti – Fragment dintr-o con­scripţie necunoscută cuprinzând aşezări din fostul comitat al Târnavei; Bartok Botond, Sf. Gheorghe – Priorităţi privind protecţia şi valorificarea patrimoniului cultural-nati­onal din judeţul Covasna; Gabriel Micu, Bucureşti – Experienţa relaţiei guvernamen-tal-neguvernamental în problema minorităţilor; Vasile Dîncu, Cluj-Napoca – Limitele unui demers ştiinţific asupra relaţiilor cu alteritatea; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe -Aspecte privind cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural-istoric şi spiritual din sud-estul Transilvaniei, în anul 1997; Octavian Tătar, Sibiu – Ortodoxie şi islam, greci şi otomani în secolele XIV – XV. O percepţie reciprocă; Gheorghe Bichicean, Sibiu – Cu privire la activitatea dietală pentru organizarea Principatului autonom al Transilvaniei (1529-1540); Marcel Vlădescu, Sf. Gheorghe – Istorie şi creştinism în zorii Evului Mediu românesc. Accente privitoare la câteva secvenţe determinate în zona Carpaţilor de curbură; Mircea Sfârlea, Bucureşti – Biserici româneşti din secolul al XVIII-lea în judeţul Harghita; Ioan Ranca, Tg. Mureş – Centre ecleziastice româneşti de cultură din estul Transilvaniei la mijlocul secolului al XVIII-lea; Ovidiu Munteanu, Cluj-Napoca – Percepţii ale scriitorilor francezi despre civilizaţia românească la mijlocul secolului al XIX-lea; Victor Sibianu, Sibiu – Aspecte imagologice referitoare la convieţuirea româ-no-secui, din secolul al XIX-lea; Ioan Bolovan, Cluj-Napoca – Asociaţii culturale re­ligioase ale românilor din Transilvania: geneză şi activitate, 1861-1918; Mihai Macuc, Bucureşti – Consideraţii privind mişcarea, de eliberare naţională a românilor ardeleni după instaurarea dualismului austro-ungar; Marius Bucur, Bucureşti – Unificarea administrativă a Bisericii Ortodoxe şi proclamarea Patriarhiei Române; Dumitru Panaite, Miercurea-Ciuc – Consideraţii privind colaborarea dintre Biserica Ortodoxă şi şcoală, ca factori de cultură şi spiritualitate românească; Constantin Gane, Miercurea-Ciuc – Contribuţii la istoria bisericii româneşti din Harghita; Virgil Pană, Tg. Mureş – Consideraţii privind presa minoritară din Transilvania interbelică. Privire specială asupra judeţelor Mureş şi Târnava Mare; Vasile Mureşan, Elena Mihu, Tg. Mureş -Muzeul bisericesc de la Sărmaş, judeţul Mureş; Petre Ţurlea, Bucureşti – Viaţa politică în judeţul Trei Scaune în perioada 1945-1952; Gabriel Lambescu, Braşov – Aspecte privind restaurarea Bisericii Ortodoxe de la Belin; Marin Elisabeta, Braşov – Date şi in­formaţii privind relaţiile românilor din sud-estul Transilvaniei cu Braşovul; Dan Vasile Baicu, Sf. Gheorghe – Consideraţii privind documentele de patrimoniu deţinute de Arhivele Naţionale Covasna; Ana Grama, Sibiu – Protopopiatul ortodox Trei Scaune după Protopopul Ioan Petric; Gheorghe Radu, Piatra Namţ – Informaţii documentare nemţene referitoare la sud-estul Transilvaniei; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Aspecte ale structurii confesionale româneşti din Scaunul Odorhei în secolul al XVIII-lea; Cristian Crşan, Sf. Gheorghe – Realităţi ale satului din Trei Scaune oglindite în con­scripţia urbariară din anul 1820; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Corespondenţă de la românii din Secuime în Gazeta Transilvaniei, în anul 1899; Valentin Istrate, Miercurea-Ciuc – Surse documentare referitoare la românii din judeţul Harghita cuprinse în colecţia registrelor parohiale de stare civilă; Smaranda Ramona, Sibiu – Inventare de bunuri ale Bisericii Ortodoxe din Trei Scaune, 1865-1868; Ioana Bondor, Sf. Gheorghe – Surse do­cumentare privind judeţul Covasna existente în fondul Bibliotecii judeţene;Ioan Bercu, Zăbala – File din viaţa bisericească a românilor ortodocşi din Zăbala; Constantin Stan, Buzău – Activitatea lui Pompiliu Nistor pentru realizarea unităţii naţionale româneşti; Elena Mihu, Tg. Mureş – Biblioteca Ortodoxă din Scaunul Mureş în timpul păstoririi protopopului Partenie Trombiţaş (1848); Ancu Damian, Giurgiu – Un transilvănean giurgiuvean în Dobrogea; Alexandru Gaiţă, Buzău – Buzăul şi dascălii ardeleni în secolul al XIX-lea; Chivulescu Maria, Bucureşti – Din biografia familiei Moga; Ioana Burlacu, Bucureşti – In memoria lui Nicolae Titulescu. Un memoriu inedit înaintat de Ghiţă Popp Consiliului de Stat; Cristina Dinu, Bucureşti – Miron Cristea şi învăţământul laic şi religi­os (II); Emil Burlacu, Bucureşti – Miron Cristea şi muzica bisericească; Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe – Scriitori români şi muzeele lor memoriale; Vasile Stancu, Sf. Gheorghe – Andrei Şaguna şi şcoala românească din Trei Scaune; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe -Protopopul-cărturar Aurel Nistor; pr. Gheorghe Răţulea, Sf. Gheorghe – Portretul moral al preotului şi omului de cultură Aurel Nistor; Felicia Diculescu, Bucureşti – Folclor muzical din Zona Buzaelor; Gheorghe Dinuţă, Bucureşti – Centre etnografice în zona de curbură interioară a Carpaţilor; Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe – Convieţuire şi poli­cromie etnică şi culturală în sud-estul Transilvaniei; Doina David, Sibiu – Simbolistica crucilor de mormânt antropomorfe; Laura Pop, Tg. Mureş – Obiceiuri de înmormântare de pe valea superioară a Mureşului; Nicu Vrabie, Miercurea-Ciuc – Obiceiuri de Anul Nou în satul Livezi, judeţul Harghita; Dorina Drăghici Moraru, Miercurea-Ciuc – Elemente ale portului popular din satul Livezi, judeţul Harghita; Dorel Marc, Topliţa – Privire asupra necesităţii audierii şi cercetării zonei etno-culturale Topliţa a Mureşului Superior. Preocupări actuale; Florina Matei, Topliţa – Obiceiuri păstoreşti din Voineşti – Covasna; Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe – Comoara dacică din Munţii Baraoltului. Legendă şi adevăr istoric; Dan Chiribucă, Cluj-Napoca – Etnicitate şi mass media; Maria Semeniuc, Cluj-Napoca – Etnie şi confesiune, dinamici demografice; Mircea Comşa, Cluj-Napoca – Dimensiuni etnice ale socializării; Adrian Hatos, Oradea – Definiţii ortodoxe şi greco-catolice ale romanităţii; Maria Cobian Băcanu, Bucureşti – Cercetarea sociologică despre identitatea naţională şi relaţiile interetnice; Lily Rain, Bucureşti – Aspecte ale percepţiei identităţii etnice în localităţi din judeţul Covasna; Cornel Hirian, Vasile Dîncu, Cluj-Napoca – Definiţii proiective ale convieţuirii interetnice în judeţul Covasna; Cosmin Câmpeanu. Cluj-Napoca – Problema afirmării sociale şi profesionale la tinerii maghiari din Sfântu Gheorghe; Gabriela Moisa, Cluj-Napoca – Forme ale identităţii şi stereotipuri identitate la tinerii din Sfântu Gheorghe; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe – Aportul sporului natural şi a celui migratoriu asupra astructurii etnice şi confesionale actuale a judeţului Covasna.

 

 

Ediţia a IV-a, 25-27 septembrie 1998, Sf. Gheorghe

 

Au participat un număr 82 de cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: P.S. Ioan Selejan – Cuvânt de deschidere şi de binecuvântare; Valeriu Cavruc, Mihai Gorgoi, Bucureşti – Priorităţile privind cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural al Muzeului Carpaţilor Răsăriteni; Ionel Cândea, – Expediţia militară a Bizanţului din 1166 în geneza cu­loarului Dunăre – Curbura Carpaţilor; Marin Radu Mocanu, Bucureşti – Istoriografi transilvăneni-făuritori de istorie; Alexandru Porţeanu, Bucureşti – Aspecte ale legături­lor dintre Miron Cristea şi Valeriu Branişte; Petre Ţurlea, Ploieşti – Românii din Trei Scaune în corespondenţă cu Nicolae Iorga în 1919; Ilie Moldovan, Sibiu – Idealuri şi împliniri duhovniceşti la unele mânăstiri din zona Mureşului Superior şi Târnavelor; Gheorghe Lazarovici, Mihai Meşter, Cluj-Napoca – „Noi cercetări arheologice de la Leţ; Székely Zoltan, SF. Gheorghe – Aşezarea Schneckenberg de la Ariuşd; Gheorghe Dumitroaia, Piatra Neamţ – Noi descoperiri din epoca bronzului din versantul estic al Carpaţilor Răsăriteni; Székely Zsolt, Sf. Gheorghe – Aşezarea culturii Wietenbergde la Baraolt Valeriu şi Galina Cavruc, Sf. Gheorghe – Descoperirile din epoca bronzului mijlociu de la Zoltan; Florea Costea, Braşov – Fortificaţiile de la Racoş; Valeriu Lazăr, Tg. Mureş – Contribuţia arheologiei româneşti la cercetarea istoriei străvechi şi vechi a judeţului Mureş; Bato Attila, Odorheiu Secuiesc – Urmele Limesului Daciei Romane de la Livezeni-Orheiul Bistriţei; Valentin Voişean, Cluj-Napoca – Ceramica dacică de la Napoca; Bordi Zsigismond Lorand, Sf. Gheorghe – Cercetările arheologice din sec. IV de la Chilieni; Bartók Botond, Sf. Gheorghe – Cercetări arheologice de la biserica reformată de la Albiş; Felicia Diculescu, Bucureşti – Folclor muzical din zona Buzaelor; Constantin Catrina, Braşov – Folcloristul Gheorghe Cernea-100 de ani de la naştere; Marc Dorel, Topliţa – Aspecte privind structura ocupaţiilor tradiţionale în zona Topliţei. Instalaţii tehnice tradiţionale; Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe – Instalaţii de tehnică populară şi meşteşuguri tradiţionale din zona Covasna; Zorel Suciu, Topliţa – Aspecte privind arta populară în zona Topliţei; Florina Matei, Topliţa – Obiceiuri de înmor­mântare în zona Topliţei; Gheorghe Bichicean, Sibiu – Elemente definitorii ale congre­gaţiilor generale voivodale de la Alba Iulia (1291-1298); Octavian Tătar, Sibiu – Pacea de la Oradea (februarie 1538) şi implicaţiile ei în disputa pentru coroana Ungariei; Ioan Ranca, Tg. Mureş – Românii din Sfântu Gheorghe până la 1850; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Cereri ale românilor din Secuime pentru eliberarea din iobăgie în seco­lul al XVIII-lea; Dan Baicu, Sf. Gheorghe – Consideraţii asupra rolului instituţiei mili­tare în evoluţia istorică a oraşului Sf. Gheorghe; Ana Dobreanu, Miercurea-Ciuc – Date privind emigrarea în Moldova a unor locuitori din scaunele Giurgeu şi Ciuc în prima jumătate a sec. al XIX-lea; Cristina Tomeş, Alexandru Bartok, Sf. Gheorghe – Aspecte privind starea de spirit a populaţiei româneşti din Transilvania în timpul revoluţiei de la 1848-1849 reflectată în documente de arhivă; Vasile Stancu, Sf. Gheorghe – Românii transilvăneni şi dieta de la Sibiu; Vasile Crişan, Sibiu – Araci (Arpatac) – o mlădiţă viguroasă a ASTREI din Secuime; Ana Grama, Sibiu – Inventare de bunuri ale comu-nităţilor-româneşti din Secuime în a doua jumătate a sec. al XIX-lea; Vasile Lechinţan, Octavian N. Zegrean, Cluj-Napoca – Corespondenţă de la românii din Secuime în „Gazeta Transilvaniei din 1899; Virgil Pană, Tg. Mureş – Reprezentarea parlamen­tară a minorităţii maghiare din România în perioada interbelică; Edmond Dorneanu, Sf. Gheorghe – Momente din activitatea Societăţii de tineret „Sf. Gheorghe” din Araci; Valentin Istrate, Miercurea-Ciuc – Consideraţii privind populaţia judeţului Ciuc în anul 1845; Virgiliu Z. Teodorescu, Elisabeta Teodorescu, Bucureşti – Miron Cristea – con­temporanul nostru; Virgiliu Z. Teodorescu, Bucureşti – Miron Cristea şi monumen­tele istorice; Constantin I. Stan, Buzău – Elie Miron Cristea şi încoronarea de la Alba Iulia-15 octombrie 1922; Cristina Dinu, Bucureşti – Succesiunea Miron Cristea; Măria Roşca, Alina Panaitescu, Bucureşti – Iconografia lui Miron Cristea; Ioan Drăgoescu, Bucureşti – Patriarhul Miron Cristea – patron spiritual de cămine culturale; Arcadie Marinescu-Nour, Bucureşti – Patriarhul Miron Cristea în paginile revistei ALBINA; Ilie Şandru, Topliţa – Miron Cristea şi folclorul românesc din Transilvania; Ioana Burlacu, Bucureşti – Amintirile lui Dumitru Emilian Antal despre Marea Unire;Traian Bosoancă, Tg. Mureş – Preoţii mureşeni şi Marea Unire; Nicolae Puchianu, Râşnov – Viaţa şi opera episcopului Justinian Teculescu; Ioan Negrei, Chişinău – Unele docu­mente referitoare la activitatea episcopului Justinian Teculescu în Basarabia;Eugenia Crişan, Sibiu – Un document manuscris. Istoricul Despărţământului ASTRA Braşov-Trei Scaune, de Nicolae Bogdan(1911); Emil Lazăr, Dej – Viaţa ilustrată – o revistă ctitorită şi condusă de Nicolae Colan; Luminiţa Cornea, SF. Gheorghe – Valoarea istorico-documentară a comediei inedite „Moarte cu bocluc” de Romulus Cioflec; Bruno Ştefan, Bucureşti – Dimensiunile urii interetnice în Secuime; Diana Niţescu, Bucureşti – Arhaic şi contemporan în instituţiile religioase din Secuime; Lily Rain, Bucureşti – Etnicitate şi religiozitate în familia etnic mixtă; Maria Cobianu Băcanu -Şcoala de la Făgeţel! sub semnul tinereţii, credinţei şi demnităţii naţionale; Codrina Şandru – Reacţia ortodoxă românească la înaintarea frontierei habsburgice în spaţiul transilvan în sec. al XVIII-lea; Nicolae Bucur – Agricultura tradiţională montană în ju­deţul Harghita; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe – Dubla ascendenţă identitară, bilingvism, treceri interconfesionale; Gheorghe Răţulea, Sf. Gheorghe – Acţiune şi evlavie în con­textul actual al societăţii; Constantin Gane, Miercurea-Ciuc – Slujitorul Bisericii:preot şi cetăţean contemporan; Dan Mureşan, Tg. Mureş – Isihasmul în Transilvania; Ioana Cristache Panait, Bucureşti – Rolul şi destinul şcolilor la Hodac; Ioan Tămaş, Vâlcele – Lupta românilor ardeleni pentru Neam şi Ortodoxie (1700-1762); Elena Mihu -Martirajul preoţilor şi al Bisericii Ortodoxe din scaunul Mureşului în anii 1848-1849; Ovidiu Lăzărescu, Bucureşti – Ortodoxie şi Catolicism. Două concepţii asupra lumii dintr-o viziune teologică; Nicolae Floroiu, Valea Mare – Reflecţii privind condiţia preoţimii ortodoxe din Eparhia Covasnei şi Harghitei; Alin Câmpeanu, Sf. Gheorghe -Libertate şi iubire în spiritualitatea ortodoxă; Ionuţ Ţene, Cluj-Napoca – Lagărul de la Miercurea-Ciuc. Martiraj întru credinţă (o meditaţie eliadiană); Eugenia Boca, Ileana Ignat, Tg. Mureş – Amenajarea muzeului bisericesc de la mânăstirea Recea; Cristian Crişan, Sf. Gheorghe – Menţiuni documentare cu privire la istoricul unor biserici orto­doxe din bazinul Baraolt; Ciprian Staicu, Sf. Gheorghe – Aspecte din viaţa bisericească a românilor din Trei Scaune în sec. al XIX-lea; Spiridon Lazăr, Sibiu – Etnicitate şi confesiune în opera mitropolitului Andrei Şaguna; Violeta Pătrunjel, Sf. Gheorghe -Consideraţii asupra activităţii „Reuniunii Femeilor Ortodoxe” din localităţile Araci şi Belin, jud. Trei Scaune; Teodora Roşca, Cluj-Napoca – Procesiunea clerului transilvan, 20 martie 1998; Daniela Dumbravă, Sibiu – Etnie şi confesiune în Harghita şi Covasna; Costion Nicolescu, Bucureşti – Covasna şi Harghita, aceste preafrumoase şi preaplânse surori, ale unei familii vechi, pre numele ei România.

 

 

Ediţia a V-a, 6 – 7 decembrie 1999, Miercurea-Ciuc

 

Au participat un număr 68 de cercetători, arheologi, istorici, etnografi, muzeografi, arhivişti, teologi, sociologi, demografi, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: P.S. Ioan Selejan – Cuvânt de deschidere şi de binecuvântare; Alexandru Porţeanu, Bucureşti – Istoriografia Marii Uniri; dr. Dan Antonescu, Bucureşti – Priorităţi ale cercetării etnografice în S-E Transilvaniei; dr. Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti – Identitate naţională – noţiune disputată şi rea­litate ameninţată; dr. Ilie Bădescu, Eugen Popescu, Bucureşti – Centrul European de Studii Covasna-Harghita. Direcţii de cercetare; drd. Liviu Boar, Tg. Mureş – Românii din Scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX-lea. Istoriografia problemei; Ana Grama, Sibiu – Consideraţii privind cercetările din arcul intracarpatic în contextul istoriei Transilvaniei; Gheorghe Bichicean, Sibiu – Instituţii centrale în Principatul Transilvaniei; Aura Popa, Tg. Mureş – Activitatea misiunii iezuite din rezidenţa Alba-Iulia şi relansarea catolicismului în Ardeal (1579-1588); Sidonia Puiu, Cluj-Napoca – Noi date privind activitatea lui Ioan Caianu; Gheorghe Firczak, Deva -Secolul luminilor şi cultivarea limbilor în Europa Central Răsătiteană; Maria Băilă, Sf. Gheorghe – Biserică şi Comunitate. Discurs ecleziastic ortodox şi viaţa cotidiană în Trei Scaune (1750-1850); Ioana Cristache-Panait, Bucureşti – Înălţarea bisericii de zid de la Întorsura Buzăului; Vasile Crişan, Sibiu – Opinca Română, o respectată societate culturală în anul centenarului revoluţiei lui Horea; Cristian N. Crişan, Sf. Gheorghe – Conscripţii urbariale în Scaunul Trei Scaune – începutul secolului al XX-lea (1820); drd. Octavian Tătar, Sibiu – Confruntarea otomană-habsburgică pentru moştenirea Regatului Ungar în perioada 1840-1852. Situaţia Transilvaniei; dr. Gelu Neamţu, Cluj-Napoca – Persecuţii şi abuzuri împotriva unor preoţi ortodocşi din Transilvania la 1848; Dorin Ioan Rus, Tg. Mureş – Situaţia Regimentului 2 Năsăud în perioada 1848-1849 oglindită în monografia „Geschichte des R.U.R. Infanterieregiments nr. 63” a lui Michael Schneider; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Date inedite despre biserica şi şcoala românească din protopopiatele Giurgeu şi Odorhei în sec. al XIX-lea; Elena Mihu, Tg. Mureş – Vizita episcopului Andrei Şaguna în bisericuţa de lemn din Tg. Mureş; Octavian Zegrean, Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Corespondenţă de la românii din Secuime în „Gazeta Transilvaniei” la 1890; Ioachim Lazăr, Deva – Din activitatea protopopului Valentin Traian Frenţiu – viitor mitropolit al Blajului – la Orăştie; Traian Bosoancă, Tg. Mureş – dr. Ioan Harşia din Reghin, renumită persona­litate a vieţii politice, administrative şi culturale mureşene; Cristina Dinu, Bucureşti -Activitatea Patriarhului Miron Cristea reflectată în fondul arhivistiv „Dudu Velihicu”; Ioana Burlacu, Bucureşti – Patriarhul Miron Cristea – preţuitor şi ocrotitor al Patrimoniului Naţional Cultural; Aurel Galea, Tg. Mureş – Unele proiecte de legi ale Consiliului Dirigent dezbătute în Marele Sfat Naţional Român; dr. Dorin Goţea, Sibiu – Membrii ASTREI în perioada Primului Război Mondial; Virgiliu Z. Teodorescu, Bucureşti – Problema minorităţilor în dezbaterile Preşedenţiei consiliului de Miniştri 1929 – 1939; Elisabeta Teodorescu, Virgiliu Z. Teodorescu, Bucureşti – Simboluri ale cinstirii dedicate mitropolitului Andrei Şaguna; Dan Baicu, Sf. Gheorghe – Rolul organelor de ordine din judeţul Trei Scaune în consolidarea Marii Uniri; Elisabeta Marin, Braşov – Câteva consideraţii privind problematica asupra politicii minoritare în perioada interbelică; Ancu Damian. Ioan Bălan, Giurgiu – Sud-Estul Transilvaniei în parlamentul interbelic; Virgil Pană, Tg. Mureş – Consideraţii privind prezenţa mi­norităţilor în magistratura Transilvaniei interbelice; Eugenia Crişan, Sibiu – Viaţa ilustrată (1934 – 1943) privind funcţia educativă a cărţilor şi a lecturii;Ilie Şandru, Topliţa – Vasile Netea şi Valea Mureşului Superior; Alina Iancu, Sf. Gheorghe – Presa româ­nească din fostul judeţ Trei Scaune după Marea Unire din 1918; Mihai Sofronie, Sibiu – Corespondenţa lui Nicolae Colan cu Ioan Lupaş; Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe -Familia Cioflec în corespondenţa unor cărturari români; Lazăr Cristian Costel, Topliţa – Aspecte privind relaţiile interetnice în judeţul Ciuc în perioada interbelică; Beatrice Dobozi, Ramona Păcurar, Tg. Mureş – Date şi fapte privind soarta românilor refugi­aţi pe teritoriul judeţului Târnava Mare după 1 septembrie 1940; Stan I. Constantin, Buzău – Ghiţă Pop şi semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite – 12 septembrie 1944; Valentin Istrate, Miercurea-Ciuc – Soarta tragică a arhivelor fostului judeţ Ciuc (1944); Violeta Pătrunjel, Sf. Gheorghe – Biserica Ortodoxă şi viaţa românească din Covasna în anii 1944-1945; Nicolae Marius Adrian, Bucureşti – Începuturile ocupaţiei sovie­tice în curbura Carpaţilor; Oana Lucia Dimitriu, Bucureşti – Profesor universitar Ion Tohăneanu, date biografice şi bibliografie; Serafim Pătrunjel, Mânăstirea Sâmbăta de Sus – Două prezenţe demne de pomenit – arhimandriţii Veniamin şi Timotei Tohăneanu; Lily Rain, Bucureşti – Identităţi pierdute – identităţi câştigate; Elena Cobianu, Bucureşti – Trăsături identitare ale românilor care favorizează sau frânează procesul de maghiarizare;Codrina Şandru, Braşov – Problematica elitelor etnice între teoria latenţelor şi teoria grupurilor de interes; Delia Gabriela Ferchiu, Miercurea-Ciuc – O perspectivă asupra relaţiilor interetnice; Ioan Oancea, Bucureşti – Drepturile omului în zona Covasna – Harghita; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe – Treceri intercon-fesionale. Studiu de caz – comuna Micfalău; Felicia Diculescu, Bucureşti Cântecul popular şi interpreţii lui din zona Buzăului Ardelean; dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc – Imagini şi simboluri în folclorul păstoresc harghitean; Alexandru Cristureanu, Cluj-Napoca Nume de familii tradiţionale la românii din judeţul Covasna; Alexandru Cristureanu, Ana Cristureanu, Cluj-Napoca – Modificările numelor de botez româ­neşti şi ungureşti în judeţul Covasna; Marc Dorel, Topliţa Evoluţia demografică a zonei Topliţa (1785-1992); Alin Câmpean, Sf. Gheorghe, Biserica şi Media; Violeta Pătrunjel, Sf. Gheorghe Structuri ecleziale acutale de tineret; Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe – Meşteşuguri tradiţionale în localităţile judeţului Covasna; Vasile Mureşan, Elena Mihu, Eugenia Boca, Ileana Ignat, Tg. Mureş – Muzeele bisericeşti – o posibilita­te de punere în valoare a patrimoniului ecleziastic; Zorel Suciu, Topliţa – Consideraţii privind conservarea patrimoniului muzeal.

 

 

Ediţia a Vl-a, 15 – 16 decembrie 2000, Miercurea-Ciuc

 

Au participat un număr 50 de cercetători, arheologi, istorici, etnografi, muzeografi, arhivişti, teologi, sociologi, demografi, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: P.S. Ioan Selejan – Cuvânt de deschidere şi de binecuvântare; Ioana Cristache Panait – Plângerea lui Constantin Brâncoveanu în Transilvania; Ioan Ranca, Tg. Mureş – Sfântu Gheorghe din Trei Scaune în secolele XVII-XVIII; Ana Grama, Sibiu – Personalităţi româneşti din sud-estul Transilvaniei în secolul al XIX-lea; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Scene din viaţa cotidiană a ro­mânilor din fostele scaune secuieşti în sec. XVII-XIX; Elena Mihu, Maria Băilă, Sf. Gheorghe – Circularele episcopului Gherasim Adamovici în arhivele bisericeşti din Sf. Gheorghe; Dorin I. Rus, Tg. Mureş – Cronica lui Juhann Burger cu privire la evenimen­tele din 1848 din Reghin; Marin Pop, Tg. Mureş – Aspecte ale campaniei româneşti din 1918-1919. Schimbul de ostatici de la Tiszefured; Rodica Porţeanu, Alexandru Porţeanu, Bucureşti – Publicaţii bilingve din România, în perioada interbelică; Virgil Pană, Tg. Mureş – Biserica ortodoxă română şi cultele minoritare în România întregită; Traian Bosoancă, Tg. Mureş – dr. Aurel Baciu (1886-1953), luptător pentru desăvâr­şirea unităţii româneşti şi consolidarea statului naţional unitar român; Cristina Dinu, Bucureşti – Valoarea documentar-istorică a fondului personal „Dudu Velicu” pentru activitatea patriarhului Miron Cristea; Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc – Personalitatea lui Octavian Goga în viziunea lui Octavian Tăslăuanu; Nicu Vrabie, Miercurea Ciuic – ASTRA în viaţa spirituală a meleagurilor harghitene; Ilie Şandru, Topliţa – Câteva aspecte istorico-sociale despre românii de pe Valea Superioară a Bistricioarei; Oana Dimitriu, Bucureşti – Fundaţia Cioflec; Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe – Personalităţi de seamă ale judeţului Covasna;Costel Cristian Lazăr,Topliţa – Ungaria şi relaţiile interetnice din România în perioada interbelică; Brânduşe Roman, Sf. Gheorghe -Informaţii privind istoricul Liceului „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe; Elena Muscă, Zalău – Avatarurile unei familii de români din sud-estul Transilvaniei în jurul anului 1940; Constantin I. Stan, Buzău – Împrejurările instaurării guvernului prezidat de Patriarhul Miron Cristea (februarie 1938);  Ioan Tămaş, Vâlcele – Statutul catolic ardelean după 1918; Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe – Din corespondenţa familiei Cioflec; Mihai Filimon,Braşov – Domnul profesor Afloarei din Miercurea-Ciuc (1909­1997; Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel – Comunităţi româneşti din Covasna şi Harghita. Sinteze monografice;Valer Pop, Tg. Mureş – Evoluţia suprafe­ţelor agricole în comparaţie cu evoluţia demografică din zona etnografică a Topliţei; Victor Munteanu, Iaşi – O colecţie ardelenească în patrimoniul Muzeului Etnografic al Moldovei; Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc – Variantele harghitene ale poemului „Ciobanul care şi-a pierdut oile”; Dorel Marc, Topliţa – Civilizaţia tradiţională şi continuitatea etnică; Zorel Suciu, Topliţa – Limbajul încrustărilor bâtelor ciobăneşti din zona Topliţei; Dumitru Stan, Topliţa – Onomastica şi toponimicele din Subcetate; Camelia Burghele, Zalău – Receptarea negativă a hotarului în satul tradiţional; Olimpia Fărcaş, Zalău – Locuinţa tradiţională – spaţiu sacru. Loc de întemeiere şi loc de trecere; Anca Bologa, Zalău – Şezătoarea în satul tradiţional sălăjean; Dorina Drăghici Moraru, Miercurea-Ciuc – Locuinţa şi ocupaţiile locuitorilor din Livezi; Lily Rain, Bucureşti – Românism şi maghiarism în căsătoria bi-etnică (în Covasna); Codrina Şandru, Braşov – Reţele sociale în comunităţi etnice; Delia Gabriela Ferchiu, Miercurea-Ciuc -Şomajul – consideraţii teoretice şi aspecte concrete din judeţul Harghita; Ioan Roman Mirecurea Ciuc, Rolul ONG-urilor în susţinerea intereselor comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita; Eugen Popescu, Bucureşti – Românii din diaspora şi ţara; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe – Evoluţii demografice în comunităţi etnic-mixte din zona Covasna-Harghita (1699-1992); Teodora Roşca, Cluj Napoca – Tineretul şi Biserica; Alin Câmpean,Topliţa – Aspecte ale convieţuirii interetnice din judeţele Covasna şi Harghita, oglindite în presa locală; Codrina Şandru,Violeta Pătrunjel, Ioan Lăcătuşu – Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Obiective şi priorităţi

 

 

Ediţia a VII-a, 23-24 noiembrie 2001, Sfântu Gheorghe

 

Au participat un număr 52 de cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, so­ciologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: Valeriu Cavruc, Mihail Gorgoi – Muzeul Carpaţilor Răsăriteni la cinci ani de la înfiinţare; Valeriu Sârbu, Brăila; Viorica Crişan, Cluj Napoca; Cristina Popesc, Sfântu Gheorghe – Cetatea dacică Covasna – Valea Zânelor, campania arheologică din anul 2001; Constantin Pătraşcu, Ala Movileanu, Bucureşti – Organizarea unui Muzeu Românesc al Oieritului la Covasna. Argument istorico-etnografic; Dragomir Popovici, Bucureşti – Pozitivism şi marxism în istori­ografia arheologiei preistoriei româneşti; Mircea Dogaru, Bucureşti – Convieţuirea românilor şi a secuilor în sud-estul Transilvaniei; Anton Coşa,Bacău – Românii din sud-estul Transilvaniei în sec. XIII-XV; Monsenior Dumitru Gabor, Iaşi – Episcopia Romano-Catolică Iaşi; Vilică Munteanu, Bacău – Convieţuirea creştinilor ortodocşi şi catolici în Moldova Centrală;Dumitru Zaharia, Bacău- Episcopia Catolică Bacău, îndrumătoarea şi supraveghetoare a catolicilor din Transilvania de Est, în sec. al XVII­lea şi prima jumătate a sec. al XVIII -lea; Gheorghe Bejan, Bacău, Autoritatea statului român în problema catolicilor din Moldova; Anton Coşa, Bacău – Problema identităţii catolicilor din Moldova; Vasile Lechinţan,Cluj-Napoca – Emigrări ale românilor din scaunele secuieşti în ţinutul Bacăului; Lazăr Costel, Topliţa – Aspecte privind politica revizionistă a Ungariei în perioada interbelică (cu referire la problema ceangăilor); Violeta Pătrunjel, Sf. Gheorghe – dr. Gheorghe Olteanu din Germania – un mod de implicare a românilor din diasporă în dezbaterile referitoare la catolicii din Moldova; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe – Etnie şi confesiune la catolicii din Moldova – un proiect de cercetare interdisciplinară; Ana Dobreanu, Miercurea-Ciuc – Migrări de populaţie pe versanţii Carpaţilor Răsăriteni în secolul al XIX-lea; Mihai Groza, Miercurea-Ciuc -Problematica romano-catolicilor din Moldova în presa locală şi centrală; Marius Ciută, Alba-Iulia – Neolitizarea Europei de sud-est. O perspectivă nord-dunăreană; Adriana Radu, Reşiţa – Ceramica pictată în complexul cultural Sălcuţa – Bobanj Hum; Valeriu Cavruc, Dan Buzea, Sf. Gheorghe – Muzeul Carpaţilor Răsăriteni, Sfântu Gheorghe; Gheorghe Lazarovici, Cluj Napoca – Campania arheologică din anul 2001, de la Păuleni, jud Harghita; Gheorghe Dumitroaia, Piatra Neamţ – Cercetări arheologice de la Siliştea, jud Bacău; Ion Mareş, Bogdan Niculică, Suceava- Rezultate ale cercetărilor ar­heologice din necropola tumulară aparţinând culturii Costişa-Komarov de la Adâncata punctul Imaş. Campania 2001; Valeriu Cavruc, Sfântu Gheorghe – Aşezarea culturii Noua Zoltan, jud. Covasna; Georgeta El Susi,, Reşiţa – Fauna din aşezerea culturii Noua Zoltan, jud. Covasna; Corneliu Beldiman, Bucureşti- Industria osului şi cornului în aşezarea culturii Noua Zoltan, jud. Covasna; Székely Zsolt, Sfântu Gheorghe – Noi descoperiri arheologice din epoca bronzului târziu, de la Cernat, jud.Covasna; Cristina Popescu, Sfântu Gheorghe –   Ateliere de olar din Transilvnania, în secolele I. a.Chr – I. p.Chr; Viorica Crişan, dr. Zoia Maxim, Cluj Napoca; Cristina Popescu,, Sfântu Gheorghe – Cercetări arheologice de la Jigodin, jud. Harghita, din anul 2000; Dan Buzea, Sfântu Gheorghe – Şantierul arheologic de salvare, Olteni – Cariera de nisip, jud Covasna; Doina Ciobanu,Buzău – Probleme generale privind exploatarea sării în spa­ţiul Carpato-Dunărean în mileniul I; Nicolae Edroiu, Cluj-Napoca – Estul Transilvaniei în secolele VIII-XIII; Radu Ştefănescu, Braşov – Propunere privind integrarea în circuitul turistic muzeal a laturii de sud-est a cetăţii medievale Braşov; Ligia Fulga, Braşov – Influenţa oraşului Braşov în sud-estul Transilvaniei; Nicolae Moldovan, Sfântu Gheorghe – Magie, vrăjitorie, superstiţii pe meleaguri covăsnene; Zorel Suciu, Topliţa – Sociologie pastorală. Copilul, subiect al transformării tradiţiei pastorale; Nicolae I. Bucur, Miercurea-Ciuc – Arta decorării ouălor; Dorel Marc,Topliţa – Păstoritul din Carpaţii Răsăriteni. Privire antropologică; Adriana Bota,, Sfântu Gheorghe – Ocupaţiile tradiţionale ale voineştenilor; Constantin Catrina, Braşov – Cântece şi obiceiuri pastorale în Transilvania. Circulaţie şi stratificare; Dorin Drăghici Moraru, Miercurea-Ciuc – Locuinţa tradiţională românească în satul Livezi, judeţul Harghita; Felicia Diculescu, Bucureşti – Cântecul popular în zona Buzăului Ardelean.

 

 

Ediţia a VIII-a, 25 26 Noiembrie 2002, Covasna

 

Au participat un număr 55 de cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultu­ră care au prezentat următoarele comunicări: PS Ioan – Cuvânt de deschidere şi de binecuvântare; Viorica Crişan, Cluj- Napoca şi dr. Valeriu Sârbu, Brăila – Covasna – Cetatea Zânelor. Un munte din Carpaţi – fortificat de daci; Victor Sibianu, Sfântu Gheorghe – Romanitatea din estul Transilvaniei. Contribuţii ale cercetătorilor ma­ghiari; Chr. Schuster, Bucureşti – Relaţiile dintre Muntenia şi Transilvania în epoca bronzului; Szekely Zsolt, Bucureşti – Pătrunderi etnoculturale extracarpatice din ene-oliticul târziu în sud-estul Transilvaniei; Florea Costea, Braşov, Angelica Bălos, Deva, Lucica Scurtu, Braşov – Din nou despre fortificaţiile dacice din defileul Oltului racoşan. Campania 2002; Dan Buzea, Sfântu Gheorghe – Săpăturile arheologice de salvare de la Olteni „Cariera de nisip”; Dan Buzea, Sfântu Gheorghe – Sondajul recent de la Sfântu Gheorghe – Orko; Valeriu Cavruc, Sfântu Gheorghe – Consideraţii metodologice cu privire la reconstituiri cultural-genetice în arheologie; Gh. Dumitroaia, Piatra Neamţ – Aspecte legate de exploatarea preistorică a sării în subcarpaţii Moldovei; Teodora Puia, Sibiu – Oameni care trudesc întru comunitate. Visarion Roman, Zosim Oancea; Constantin Costea, Miercurea-Ciuc – Vidacut – elemente etnografice locale; Adriana Bota, Sf. Gheorghe, Vasile Tătaru, Bucureşti, Teodora Puia, Sibiu – Noi cercetări etnografice în satul Vidacut, jud. Harghita; Doina Ciobanu, Buzău – Exploatarea sării – străveche tradiţie în spaţiul românesc; Nicolae Vrabie, Miercurea-Ciuc – Portul po­pular în zona de nord a judeţului Harghita (Tulgheş, Corbu, Bilbor);Dorina Drăghici-Moraru, Miercurea-Ciuc – Livezi – aspecte de etnografie românească; Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc – Lumea umană a spaţiului şi timpului în zona montană. Consideraţii privind patrimoniul cultural montan şi valorile spirtuale din Harghita; Doina Dobreanu,Subcetate – Subcetate – Istorie, cultură, civilizaţie la românii din Subcetate. Judeţul Harghita – oglindite în graiul din localitate; Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe – Meşteşuguri şi tehnică ţărănească în localităţi din judeţul Covasna; Zorel Suciu,Topliţa – Adăposturile sezoniere, centrul acţiunilor de ameliorare şi umanizare a spaţiului; Dorel Marc,Topliţa – Gospodăria tradiţională din zona Topliţei: tipologie, unitate, diversitate; Constantin Catrina, Braşov- Incrustaţii la comemorarea unui folclorist transilvan: Ilarion Cocişiu (1852 – 2002); Lily Rain, Bucureşti – Biserica si religia în percepţia familiilor bietnice; Claudiu Bădescu, Sf. Gheorghe – Elita etni­că – Etnicitatea între pluralism şi etnocentrism; Maria Cobianu Băcanu, Bucureşti – Aspecte ale relaţiilor interetnice dintre români şi maghiari şi a sărăciei; Aida Pastor, Braşov – Educaţia interculturală; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe – Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita (1850 – 2002); Constantin Stan, Buzău -Refugiaţi din nordul şi estul Transilvaniei în urma Dictatului de la Viena la Râmnicu Sărat şi Buzău (1940-1941); Radu Ştefănescu, Braşov, Ivan Suciu, Sf. Gheorghe – O recentă achiziţie a Muzeului Carpaţilor Răsăriteni referitoare la activitatea Astrei din Trei Scaune; Ioana Cristache Panait, Bucureşti – O carte veche şi importanţa însem­nărilor de pe filele ei, Carte sau Lumină, Snagov, 1699 cu circulaţie în Braşov; Vasile Lachinţan, Cluj – Napoca – Aspecte ale situaţiei economice a românilor din fostele scaune secuieşti în sec. al XVIII-lea; Elena Mihu, Tg. Mureş – Date privind istoricul Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal; Mitropolitul Andrei Şaguna şi Protopopul Partenie Trombiţaş; Ana Grama, Sibiu – Catedrala Ortodoxă mitropolitană centenară din Sibiu şi românii din sud-estul Transilvaniei; Maria Băilă, Sf. Gheorghe – Aspecte ale relaţiilor dintre ortodocşi şi uniţi în Trei Scaune (1750-1850); Dorin Rus, Veronica Mardare,Tg. Mureş – Pietre funerare cu însemne de breaslă din Braşov, Mediaş şi Sebeş; Florin Tălmăcian, Bucureşti – Relaţiile dintre Biserica Transilvaniei si Patriarhia Ecumenică; Ioan Tămaş,Vâlcele – Contribuţia cultului ortodox la formarea identităţii naţionale (sec. XX); Valentin Istrate, Miercurea -Ciuc, O pagină de învăţământ ro­mânesc în Secuime. Liceul Şt. O. Iosif; Ilie Şandru, Topliţa – Vasile Netea şi Mureşul Superior; Mihai Filimon, Braşov – Însemnări din taberele de muncă forţată organizate pentru românii din Ardealul de Nord în timpul ocupaţiei hortyste – Romeo Negrea, Sf. Gheorghe – Marea Unire şi preoţii români din Trai Scaune; Virgil Pană, Tg. Mureş – Situaţia saşilor din judeţul Târnava Mare la sfârşitul celui de al doilea război mondial; Teodora Roşca, Cluj Napoca – Pictura cu caracter istoric de la mânăstirea Izvorul Mureşului; Violeta Pătrunjel, Sf. Gheorghe – Un proiect interbelic reactuali­zat – Solidaritatea comunitară românească. O perspectivă istorică; Brânduşe Roman, Sfântu Gheorghe – Şcoala normală Regina Maria din Sfântu Gheorghe, reflectată în presa vremii 1919 – 1940; prof. Lazăr Costel, Topliţa – Ion Antonescu şi problema­tica nord-vestului Transilvaniei; Alexandru Porţeanu Bucureşti – Nicolae Bălcescu la izvoarele spirituale ale Marii Uniri; Sebastian Pârvu, Sf. Gheorghe, Consolidarea Bisericii Ortodoxe Române din Ardeal. Biserici şi preoţi în arcul intracarpatic (secolul al XIX-lea).

 

 

Ediţia a IX-a, 17 – 19 octombrie 2003, Miercurea-Ciuc

 

Au participat un număr de 67 cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, so­ciologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: PS Ioan – Cuvânt de deschidere şi de binecu­vântare; Valeriu Cavruc, Sf. Gheorghe – Carpaţii Răsăriteni în contextul problematicii indo-europene şi tracice; Viorica Crişan, Cluj-Napoca – Dispunerea aşezărilor şi fortificaţiilor dacice din estul Transilvaniei faţă de căile de comunicaţie; Ilie Moldovan, Sibiu – Etnicul şi etnicitatea în gândirea şi activitatea pastorală a mitropolitului Andrei Şaguna; Ioana Cristache-Panait, Bucureşti – Spenţel Condrat-zugrav şi copist prin satele mureşene. Mărturii;Alexandru Porţeanu, Bucureşti – Probleme actuale ale unor inarvertenţe istorice în legislaţia referitoare la refugiaţii din teritoriile româneşti ceda­te în 1940 şi 1944; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe – Problematica regionalizării pe criterii etnice, în discursul public din presa locală din judeţul Covasna; V. Căpitanu,Bacău -Cetatea dacică de la Răcătău; Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Bucureşti, Ştefan Bâlici, Bucureşti, Virgil Apostol, Bucureşti – Covasna-Cetatea Zânelor. Despre sistemul de zidărie;Viorica Crişan, Valeriu Sârbu, Cristina Popescu, Cluj- Napoca –  Covasna – „Cetatea Zânelor”; Al. V. Matei, H. Pop, Zalău – Noi descoperiri arheologice pe Măgura Moigradului, judeţul Sălaj; Eugen Iaroslavschi, Cluj-Napoca – Siderurgia dacică din Carpaţii Orientali; Valeriu Sârbu, Brăila, Sebastian Matei, Buzău, Dan Ştefan, Bucureşti – Noi descoperiri din incinta dacică de la Pietroasele „Gruiu Dării”; Florea Costea, Braşov, Angelica Bălosu, Deva, Lucica Scurtu, Braşov – O „marcă” de olar (?) descoperită în fortificaţia dacică de la Racoş – Piatra Detunată; A. Rustoiu, Cluj-Napoca – Dacii din Maramureş în sec IV-II a. Chr; Corina Toma, Cluj-Napoca – Încercare de reconstituire a peisajului natural din nord-vestul Daciei Preromana (Câmpia de Vest); Gabriela Gheorghiu, Cluj-Napoca, Liliana Suciu – odiolus desco-prit în cetatea dacică de la Costeşti Cetăţuie (jud. Hunedoara); Cristina Bodo, Iosif V. Ferencz Eva,Câteva obiecte descoperite întâmplător la Grădiştea de Munte; Răzvan Mateescu, Cluj-Napoca – Despre măsurarea timpului la Daci; Horea Pop, Zalău – Dacii la graniţa de nord-vest a provinciei romane Dacia, în sec. al II-lea; Marian Bobei, Cluj-Napoca – Apă şi amenajări de apă în secolele XIV- XVII, în Transilvania, Moldova şi Ţara Românească; Anton Coşa, Bacău – Originea transilvăneană a catolicilor din Moldova reflectată în documente ale Sfântului Scaun, Constantin I. Stan, Buzău -Romulus Cioflec. Activitatea pentru înfăptuirea Marii Uniri; Traian Bosoancă, Mureş – Flore Bogdan / 1876/1965, luptător pentru desăvârşirea unităţii naţionale şi conso­lidarea statului naţional-unitar român; Ilie Şandru, Topliţa, Topliţa – Miron Cristea şi Marea Unire; Vasile Lechinţan, Cluj – Napoca – Funcţionari români în judeţele Ciuc, Odorhei şi Trei Scaune, în perioada interbelică); Ana Dobreanu, Harghita – Din activitatea ASTREI în perioada interbelică, în judeţele Ciuc şi Odorhei; Dana Balog, Sf. Gheorghe – Aspecte ale învăţământului românesc din perioada interbelică, din judeţul Covasna; Cristian Crişan, Covasna – Un chestionar cu valoare monografică, din anul 1937, referitor la localităţile din plasa Buzăului Ardelean; Costel Cristian Lazăr, Topliţa – Activitatea economică din judeţele Mureş şi Odorhei în perioada interbelică; Virgil Pană, Mureş – Majoritari şi minoritari în structurile economice ale judeţului Mureş – 1919-1940; Oana Lucia Dimitriu, Bucureşti – Doi autori transilvă­neni omonimi: dr. Aurel Gociman; Ramona Carmen Păcurar, Mureş – Igiena publică şi poliţia veterinară în plasa Odorhei – Saschiz între anii 1941-1942; Mihai Filimon, Braşov – Anul 1968- moment de renaştere a publicisticii româneşti în judeţul Harghita; Ioan Negulici, Sf. Gheorghe – Cultură şi tradiţie românescă în paginile ziarului Cuvântul nou din Sf. Gheorghe (1968-2003); Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe – Profil de dascăl. Profesorul Gheorghe Afloarei din Miercurea-Ciuc (1909-1997); Gheorghe Bejan, Bacău – Romano-catolicii din Moldova astăzi, Liviu Boar, Mariana Boar, Mureş – Circulaţia cărţii româneşti în fostele scaune Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX-lea; Elena Mihu, Mureş – Protopopul Partenie Trombiţaş în timpul revoluţiei din 1848-1949; Ilie Moldovan, Sibiu – Mitropolitul Andrei Şaguna, apărător al unităţii neamului românesc în sud-estul Transilvaniei; Beatrice Dobozi, Mureş – Convertiri religioase în protopopiatul Reghin la sfârşit de secol XIX şi început de secol XX (Urişiul de Sus, Urişiul de Jos şi Valea Jidanului); Mihai Trifoi, Bixad, jud. Covasna – O lucra­re despre începutul literaturii bisericeşti în limba română redactată de pr. Constantin Dimian din Breţcu; Teodora Roşca, Cluj-Napoca – Sfântu Gheorghe în iconografia românească; Florin Tălmăcian, Bucureşti – Relaţiile ortodocşi-romano catolici după 1990; Cristian Ioan Anghel, Sita Buzăului, jud. Covasna – Învăţământul confesional ortodox in Trei Scaune, în secolul al XIX-lea; Romeo Negrea, Sf. Gheorghe – Viaţa culturală din Trei Scaune, în perioada interbelică; Sebastian Pârvu, Sf. Gheorghe -Consolidarea Bisericii Ortodoxe din Ardeal, în secolul al XIX-lea; Violeta Pătrunjel, Sf. Gheorghe – Administratia sovietică (15 noiembrie 1944 – martie 1945) şi noul val de arestări din rândul populaţiei româneşti (preoţi şi credincioşi români); Gheorghe Manea, Bucureşti – Cunoaşterea tradiţională a populaţiilor indigene şi alogene în procesele de dezvoltare regională; Lily Rain, Bucureşti – Limba maternă o capcană sta­tistică; Valer Pop, Mureş – Anexe gospodăreşti acareturi ale casei ţărăneşti în zona etnografică a Topliţei; Aurica Diaconescu, Mureş – Similitudini între casa ţărănească şi biserica de lemn; Dorel Marc, Topliţa – Interferenţe etnoculturale în structurile habi­tatului zonei de contact Subcetate-Remetea; Zorel Suciu, Topliţa – Cimitirul de familie – o religie cosmică a morţii; Florina Matei Truţă, Topliţa – Însemnări pe marginea unor culegeri de folclor din zona Topliţa-Harghita; Vasile Stancu, Sfântu Gheorghe – O cercetare sociologică necunoscută privind structura confesională şi gradul de religiozi­tate a populaţiei judeţului Covasna – 1987; Mircea Bodnari, Sfântu Gheorghe – Starea de religiozitate, după gradul de şcolarizare a populaţiei judeţului Covasna în anul 1987 – cercetare sociologică; Doina Dobrean, Subcetate, jud. Harghita – Universul satului românesc de munte şi comuniunea ţăranului cu natura înconjurătoare relevate în fol­clorul, în datinile şi credinţele arhaice din comuna Subcetate-Mureş, judeţul Harghita; Constantin Costea, Miercurea-Ciuc – Obiceiuri şi tradiţii din viaţa localnicilor din Vidacut, judeţul Harghita; Nicolae Moldovan, Sfântu Gheorghe – Pledoarie pentru un muzeu al păstoritului la Voineşti-Covasna; Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc – Artă fără graniţe – Reflecţii la cea de-a 29 ediţie a Taberei de creaţie internaţională Lăzarea, august 2003 şi a taberei pentru realizatorii fotografiei artisctice, ediţia a doua, Borsec (23-31 mai 2003); Ioan Tămaş, Vâlcele, jud.Covasna – Marea trecere în spiritulitatea românească.

 

 

Ediţia a X-a, 24-26 septembrie 2004, Miercurea-Ciuc

 

Au participat un număr de 65 cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cul­tură care au prezentat următoarele comunicări: PS Ioan – Cuvânt de deschidere şi de binecuvântare; Horia Colan, Cluj – Napoca – Problematica ştiinţifică în opera lui Lucian Blaga; Maria Cobianu, Bucureşti – Statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc. Caracteristici şi consecinţe posibile; Ilie Moldovan, Sibiu – Identitatea etnică a popo­rului român. Formare istorică şi afirmare actuală; Ioan Lăcătuşu – Restaurarea fiinţei naţionale prin Biserică – 10 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi Un crâmpei dramatic din cel de-al doilea război mondial. Episodul de la Aita Seacă (film documentar); Sabin Adrian Luca, Sibiu – Probleme ale culturii Starcevo-Criş reflectate în situl arheologic de la Miercurea Sibiului; Marius Ciută, Alba Iulia – Neoliticul timpuriu în Transilvania; Gheorghe Lazarovici, Caransebeş, Dan Lucian Buzea, Sf.Gheorghe- Locuirea neolitică de la Păuleni Ciomortan; Suciu Sandor, Sfântu Gheorghe – Cultura Ariuşd; Gheorghe Dumitroaia; Valeriu Cavruc, Dan Buzea, Asztalos Istvan, Aşezarea de la Olteni – Cariera de nisip; Viorica Crisan, Cristina Mariana Popescu, Cluj-Napoca – Noile cercetări în Cetatea Dacică de la Covasna; Cristina Mariana Popescu, Cluj-Napoca – Aspecte privind meşteşugul olăritului în Dacia preromană; Florea Costea, Braşov – Dacii; Victor Sibianu, Sfântu Gheorghe – Importurile monetare romane în estul Transilvaniei; Valeriu Cavruc, Sfântu Gheorghe – Exploatarea preindustrială a sării în Bazinul Carpatic. Stadiul cer­cetării şi probleme metodologice; Sultana Avram, Sibiu – Sarea – tradiţie şi simbol; Jigmond Lorand, Sfântu Gheorghe – Ev mediu; Doina Ciobanu, Buzău – Exploatarea sării; Aurelian Armăşelu, Bogdan Popovici, Braşov – Concurenţa economică între arealul Braşov şi târgurile din Secuime (în secolele XVI – XIX); Vasile Lechinţan, Cluj- Napoca – Date inedite despre românii din Scaunul Odorhei în sec. XVIII;Liviu Boar, Mureş – Contribuţii la istoria formării elitelor româneşti din fostele Scaune Ciuc, Giurgeu şi Casin în sec. XIX; Elisabeta Marin, Braşov – Documente referitoare la zona actualului judeţ Harghita aflate în păstrare la DJAN Braşov; Ştefan Cervatiuc, Botoşani – Procesul memorandiştilor relatat în gazeta proprie de un martor ocular – jurnalistul botoşenean Scipione Bădescu; Gheorghe Popa, Teleorman – Relaţiile oraşului Turnu-Măgurele cu Transilvania, în a doua jumătate a sec. XIX-lea reflectate în documentele de stare civilă;       Anton Coşa, Gheorghe Bejan, Bacău – Titlu rezervat; Alexandru Porţeanu, Bucureşti – Comemorarea lui Ştefan cel Mare în 1904 în Transilvania; Valentin Istrate, Harghita – Gimnaziul de fete „Anastasia Şaguna” din Odorhei; Constantin I. Stan, Galaţi – Relaţiile lui Vasile Stroescu cu Elie Miron Cristea; Dan Baicu, Covasna – Valoarea documentară a fondului „Legiunea de jandarmi Trei Scaune” pentru perioada interbelică; Cristian Crişan, Adina Forfică, Covasna – Chestionar cu valoare monografică din 1937, întocmit de preotul Valer Langa, referitor la localităţile din Plasa Buzăul ardelean; Costel Cristian Lazăr, Topliţa, Ilie Şandru, Topliţa – Vasile Netea şi Mureşul superior; Radu Ştefănescu, Braşov -titlu rezervat; Luminiţa Cornea, Sfântu Gheorghe- Revista ECOU – istoric, realizări şi perspective; Vilică Munteanu, Bacău – Circulaţia cărţii religioase în sec. XVIII-XIX – factor de afirmare a unităţii românilor din cele trei provincii; Alexiu Tatu, Sibiu -Documente din sec. XV -XX referitoare la biserica ortodoxă din zona Sibiului, aflate în fondul documentar al arhivei sibiene; Ioana Cristache Panait, Bucureşti – Logofătul Matei Voilaeanu, copist şi zugrav în estul Transilvaniei (sec. XVIII); Maria Băilă, Sf. Gheorghe – Biserică şi societate în fostul judeţ Trei Scaune(1750-1850); Alexandru Gaiţă, Buzău – File din istoria Episcopiei – Buzău; Florin Tălmăcian – Efectele uni-aţiei în sud-estul Transilvaniei;  Florin Tohăneanu, Sf. Gheorghe – Preoţii martiri – Dionisie Şova de la Mânăstirea Făgeţel şi Aurel Negoescu (Neagovici) de la Întorsura Buzăului; Elena Mihu, Procesul preotului Vasile Rotaru din Sângeorgiu de Pădure, în toamna anului 1848; Olteanu Giani,- Ajutorul oferit de bisericile brăilene (în special de Biserica Sf. Parascheva) locaşurilor de cult din Transilvania, Moldova şi Muntenia; Angela Pop – Locul şi rolul bisericii în viaţa comunităţilor din Dobrogea de sud; Ana Dobrean, Harghita – Documente din secolul al XVIII-lea privind biserica româ­nească (unită şi neunită) în documentele fondului Scaunul Secuiesc Ciuc; Constantin Brătescu – Protopopul Andrei Ghidiu – luptător pentru apărarea drepturilor naţionale ale românilor bănăţeni; Sebastian Pârvu, Sf.Gheorghe – Istorie bisericească locală din judeţul Covasna, în secolul al XIX-lea; Victor Sibianu, Sf.Gheorghe – Bisericile de lemn din Covasna şi comunităţile lor. (film documentar, foto pe CD); Mihai Camilar, Gura Humorului – Confluenţe etno-culturale moldo-ardeleneşti; Florina Vaipan, Odorheiu Secuiesc – Nunta la românii şi maghiarii din zona Mureş-Harghita; Florina Matei-Truţă, Topliţa – Însemnări despre folclorul românesc din zona Topliţa: Muzica de joc; Doina Dobreanu, Subcetate – Valori expresive ale graiului din localitatea Subcetate; Dorel Marc, Miercurea-Ciuc – Sisteme pastorale în zona Munţilor Călimani şi în zona Breţcu – Covasna; Zorel Suciu, Topliţa – Cimitirul de familie din Valea Mureşului Superior; Doina Ciobanu, Buzău – Chihlimbarul – bijuterie şi elixir; Constantin Mustaţă, Cluj-Napoca – Reflectarea problematicii românilor din Covasna şi Harghita în mass-media; Ioan Lăcătuşu, Sf.Gheorghe – Proiecul autonomiei Ţinutului Secuiesc în dezbaterea Parlamentului României.

 

 

Ediţia a Xl-a, 23-24 septembrie 2005, Miercurea-Ciuc

 

Au participat un număr de 66 cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: PS Ioan – Cuvânt de deschidere şi de bine­cuvântare; Ioana Cristache-Panait, Bucureşti – Augustin Paul de la Letca – iubirea sa de neam şi legăturile cu estul Transilvaniei; Dumitru Şandru, Iaşi – Administraţia din nord-estul Transilvaniei de după 23 august 1944; Ilie Moldovan, Sibiu -Regenerarea vieţii satului românesc în contextul globalizării contemporane; Codrina Şandru, Braşov -Reţele sociale ale elitelor locale în Harghita şi Covasna; Angela Bârsan, Miercurea-Ciuc -Puterea simbolică – o cale de revigorare a comunităţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita; Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti -Aspecte ale contac­tului dintre culturi în Covasna şi Harghita; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe -Mitropolitul Antonie Plămădeală şi credincioşii români din Arcul Intracarpatic; Valeriu Cavruc, Sf. Gheorghe -Muzeul Carpaţilor Răsăriteni în preajma unui deceniu de la înfiinţare; Codruţa Mihailovici, Bucureşti-Jurnalul de călătorie al împăratului Josif al II-lea, în Transilvania (1773); Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Români în procese judecătoreşti la Scaunul de judecată Odorhei, în seolul al XVIII-lea; Raluca Tudoran, Sf. Gheorghe -Conscripţia de la 1785 în Trei Scaune; Alexandru Porţeanu, Rodica Porţeanu, Bucureşti -Noi documente referitoare la atitudinea Rusiei ţariste, în perioada revolu­ţiei paşoptiste, faţă de evenimentele din Transilvania; Szabo Arthur, Reghin -Aspecte privind prima şcoală românescă din Reghinul săsesc – interferenţe etno-culturale în perioada dualistă; Anton Coşa, Gheorghe Bejan, Bacău -Interferenţe istorico-culturale între sud-estul Transilvaniei şi Moldova: Romano-catolicii moldoveni; Moldovan Peter, Târgu Mureş -Organizarea şi funcţionarea Gărzii Naţionale din Târgu Mureş în anul revoluţionar 1848; Banyai Daniel, Miercurea-Ciuc -Sigiliile austriece din prima jumătate a secolului al XIX-lea şi istoria artei; Nicu Vrabie, Miercurea-Ciuc -Viaţa culturală a comunei Voşlobeni, judeţul Harghita în perspectiva timpului; Ilie Şandru, Topliţa -Consideraţii asupra originii nord mureşene a lui Grigore Ciubuc, clopotarul de la Mânăstirea Neamţului (sec XIX); Valer Vodă, Topliţa -Dimensiuni ale pro­cesului de maghiarizare a românilor din sud-estul Transilvaniei; Alexiu Tatu, Sibiu -Obiective ale ASTREI în perioada interbelică, în sud-estul Transilvaniei; Valentin Istrate, Miercurea-Ciuc -Banca Populară „Speranţa” din Joseni în perioada interbelică; Vasile Stancu, Sf. Gheorghe -Activitatea organizaţiei „Straja Ţării” din judeţul Trei Scaune reflectată în Buletinul „Astra” al Despărţământului Central al Judeţului Trei Scaune; Mircea Bodnari, Sf. Gheorghe -Aspecte din viaţa rurală a românilor oglin­dite în Buletinul „Astra” al Despărţământului Central al Judeţului Trei Scaune; Alin Spânu, Bucureşti -Serviciul Special de Informaţii atenţionează: Revizionism maghiar sub cupola Bisericii (1941); Marian Nencescu, Bucureşti -Monumente comemorative din judeţele Harghita şi Covasna – mărturii ale sacrificiului personalului Ministerului Administraţiei şi Internelor; Cornel Scafes, Bucureşti -Un monument uitat: Cimitirul de onoare de la Mircea Vodă, Constanţa; Daniel Talambă, Bucureşti -Relaţiile dintre români şi maghiari în contextul transformărilor politice, economice şi sociale din România, în perioada 1944-1948; Dorin Ioan Rus, Tg. Mureş – Preocupări istoriogra-fice ale publicaţiei Der Sihihnemwerk – 1956-1962; Petre Opriş, Bucureşti – Armata Română şi aplicaţiile militare ale organizaţiei Tratatului de la Varşovia desfăşurate în Peninsula Balcanică; Liliana Lazea, Sf. Gheorghe -Noutăţi la Casa memorială Romulus Ciofec din Araci; Adina Fofircă, Sf. Gheorghe -Noile steme ale judeţului Covasna. Studiu de caz; Vasile Bozga, Bucureşti – Condiţia românismului în sud-estul Transilvaniei; Elena Mihu, Tg. Mureş -Nicolae Ghiojda protopop ortodox al Sighişoarei la anul 1848-18949; Liviu Boar, Tg. Mureş -Dascăli şi preoţi români din Secuime în sec. al XIX-lea; Milandolina-Beatrice Dobozi, Tg. Mureş -Contribuţii istorico-demo-grafice privind Parohia Ortodoxă Topliţa – sec. al XIX-lea; Ana Hancu, Tg. Mureş -Aspecte privind situaţia economică a preoţilor români la jumătatea secolului al XIX-lea; Ana Grana, Sibiu -Societatea de lectură „Andrei Şaguna”, un cenaclu literar politic al viitorilor „dascăli ai poporului”. Episodul Elie Miron Cristea; D umitru Stavarache, Bucureşti -Preoţi din Transilvania în Marea Unire de la 1918; Aurel Pentelescu, Gavril Preda, Bucureşti -Justinian Teculescu – primul episcop al Armatei Române. Documente inedite; Petru Pinca, Blaj -Episcopul Justinian Teculescu – din viaţa şi activitatea sa; Nicolae Puchianu, Râşnov -Noi date despre viaţa şi activitatea episcopului Justinian Teculescu; Costel Cristian Lazăr, Topliţa -Contribuţii la istoria vieţii bisericeşti din Voşlobeni; Cristian Groza, Sfântu Gheorghe -Documente inedite – Fondul arhivistic „pr. Gheorghe Papuc”, de la Centrul Ecleziastic „Mitropolit Nicolae Colan”; Luminiţa Cornea, Sf.Gheorghe -Începuturile poeziei culte româneşti sub semnul sfinţenei mitropolitului Dosoftei; Adrian Nicolae Petcu, Bucureşti -Preotul martir Aurel Negoescu; Florin Tălmăcean, Bucureşti -Statutul actual al Bisericii Greco-catolice; Constantin Catrina, Braşov-Folcloristul N.I. Dumitraşcu; Ioan Oancea, Bucureşti -Despre necesitatea unei sporite preocupări pentru prezentarea valorilor spiritualităţii creştine româneşti din judeţele Harghita şi Covasna; Ilie Moldovan, Sibiu, Pământul românesc – biserică carpatică pe ape; Nicolae Boaru, Ploieşti -Despre formula sufletească a românilor; Lilly Rain, Bucureşti -Percepţia identităţii în satele cu populaţie etnic mixtă; Valeriu Cavruc, Sf. Gheorghe -Câteva crâmpeie privind transhumanta românească în Crimeea; Andrea Chiricescu, Dorel Ichim şi Dorel Marc, Sf.Gheorghe – Noi cercetări etnografice în zona Breţcu: Poiana Sărată; Dorel Marc, Miercurea-Ciuc -Tehnică şi decor în arhitectura tradiţională a Mureşului Superior. Studiu comparativ; Constantin Costea, Miercurea-Ciuc -Obiceiul nunţii la Vidacut; Felicia Avram, Sibiu- Etnologul Vasile Avram – Restituiri; Petru Istrate, Braşov -Puterea tradiţiei. Junii Braşovului; Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe -Istoria româ­nilor reflectată în mass-media de limbă maghiară din judeţele Covasna şi Harghita; Florina Truţă, Topliţa -Repere geografice, istorice şi demografice ale zonei Topliţa; Ioan Tămaş, Vâlcele – Sfânta Cruce în spiritualitatea românească; Cimitirul vesel de la Săpânţa – o blasfemie adusă Sfintei Cruci;

 

 

Ediţia a XII-a, 21-22 septembrie 2006, Miercurea-Ciuc

 

Au participat un număr de 75 cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: PS Ioan – Cuvânt de deschidere şi de bine­cuvântare; Ana Dobrean, Miercurea-Ciuc – 175 de ani de existenţă instituţională a Arhivelor Naţionale; Adrian Petcu, Bucureşti – Biserica Ortodoxă din Harghita şi Covasna în anul 1970; Gheorghe Buzatu, Craiova – Despre holocaust şi teroare; Petronel Dobrică, Radu Baltaziu, Bucureşti – Aprecieri asupra proiectului de lege pri­vind statutul minorităţilor naţionale; loan Solomon, Sf.Gheorghe – Observaţii la Proiectul Legii Statutului Minorităţilor Naţionale; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca -Documente inedite despre românii din fostele scaune secuieşti în secolele XVII-XIX; Ilie Moldovan, Sibiu – Etnogeneza românilor. Cuvântul lui Dumnezeu întruchipat li­turgic în grai şi suflet românesc; Ioan Lăcătuşu, Sf.Gheorghe – O faptă demnă de cartea recordurilor (construirea de către P.S. Ioan Selejan, în doar o săptămână, a două locuinţe necesare mutării persoanelor care locuiau ilegal în clădirea în care a funcţio­nat, de la 1799, prima şcoală confesională ortodoxă din Sfântu Gheorghe); Marcel Vlădescu, Câmpina – Vlahii – din istoria unui termen şi a unui neam; Ana Maria Tudose, Bucureşti – Câteva aspecte privind activitatea culturală în Transilvania în timpul lui Gabriel Bethlem; Maria Băilă, Sf.Gheorghe – Aspecte privind învăţământul românesc în Trei Scaune în epoca luminilor; loan Ranca, Tg.Mureş – O „radiografie” diplomatică franceză a stărilor de lucruri din Transilvania anterioare revoluţiei de la 1848/1849; Ligia Fodor, Bucureşti – Învăţământul multinaţional secundar în Bucovina: 1862-1918; Adrian Chirvase, Sf.Gheorghe – Administraţia publică în Transilvania sub impactul dualismului austro-ungar (1866-1918); Rodica şi Alexandru Porţeanu, Bucureşti – Românii din Imperiul Habsburgic şi serbările jubiliar-istorice din 1906 din vechiul Regat al României; Gavril Preda, Ploieşti, Aurel Pentelescu, Bucureşti – Ofensiva armatei române eliberatoare în Transilvania de sud-est, din august-septembrie 1916; Gheorghe Radu, Piatra Neamţ – Şovinismul şi revizionismul maghiar la început de veac XX în arhivele nemţene; Luminiţa Cornea, Sf.Gheorghe – Romulus şi Silvestru Cioflec – membri ai Societăţii istorico-literare B.P. Hasdeu, Chişinău, 1918-1925; Alin Spânu, Bucureşti – Presa minoritară din Transilvania 1919-1934; Constantin Catrina, Braşov – dr. Valeriu Bidu: note şi corespondenţă; Cristina Bartok, Sf.Gheorghe -Pretorul – şef al Poliţiei de Plasă. Activitatea instituţiei reflectată în documentele Preturii plasei Covasna din perioada interbelică; Valentin Câmpeanu, Sf.Gheorghe -Oficiu Judeţean al Bunurilor Inamice Trei Scaune. Scurt istoric; Cristian Crişan, Sf.Gheorghe – Problematica documentelor referitoare la dreptul de proprietate asupra terenurilor create de instituţiile agricole şi administrative din fostul judeţ Trei Scaune, în perioada 1921 – 1960; Valer Pop, Tg. Mureş – Căminul cultural „Avram Iancu” de la Muzeul Satului din Bucureşti, organizatorul activităţilor culturale pentru refugiaţii ardeleni din 1940-1944; Constantin Păduraru, Piatra Neamţ – Informaţii privind situ­aţia unei părţi a românilor transilvăneni refugiaţi în judeţul Neamţ în perioada 1940­1943 reflectate în documentele vremii; Vasile Stancu, Sf.Gheorghe – Aspecte din acti­vitatea Consiliului Judeţean Trei Scaune al Frontului Plugarilor (1944-1948); Mircea Bodnari, Sf.Gheorghe – Organizaţii şi partide politice din judeţul Trei Scaune în peri­oada 1944-1950; loan Tămaş, Vâlcele, jud.Covasna – Bolşevismul reflectat în gazeta „Unirea Poporului” din Blaj; Virgil Pană, Tg.Mureş – Consideraţii privind constituirea Grupului Etnic German (1940-1944); Nicolae Balint, Tg. Mureş – Acţiunile Ministerului Informaţiilor în judeţul Mureş pentru sprijinirea P.C.R în preajma alegerilor din no­iembrie 1946; Dana Honciuc, Bucureşti – Legionarii în detenţie. Cazul penitenciarului din Miercurea-Ciuc; Vasile Valentin, Ştefăneşti de Jos, jud. Ilfov – Penitenciarul din Miercurea-Ciuc, în anii 1950; Cătălin Fudulu, Bucureşti – Monumente şi opere come­morative de război din Miercurea-Ciuc; Nencescu Marian, Mircea Costruţă, Miercurea-Ciuc – Eroi ai Ministerului Administraţiei şi Internelor căzuţi la datorie în judeţele Harghita şi Covasna; Dumitru Panaite, Miercurea-Ciuc – Implicarea Bisericii Ortodoxe Române în cele mai importante evenimente ale istoriei naţionale; Vigh Bela, Sibiu -Pătrunderea unitarianismului în Transilvania; Ioana Cristache Panait, Bucureşti -Mărturii de la zugravul Ioan (mijlocul sec. al XVIII-lea) în Transilvania şi semnificaţia lor istorică; Dumitru Stavarache, Bucureşti – Românii transilvăneni şi Athosul; Elena Mihu, Târgu Mureş – Arestarea preotului Nicolae Stoicoviciu din Jacul Românesc în toamna anului 1846; Milandolina Beatice Dobozi, Târgu Mureş – Un document inedit referitor la Zaharia Matei, protopop ortodox al Reghinului (secolul al XIX); Ana Grama, Sibiu – Scurtă pledoarie pentru extinderea grilei de lectură a documentelor tematice. Topliţenii în strădaniile edificării bisericii din piatră. 1876-1882; Liliana Oprescu, Sibiu – Valorificarea surselor istoriei locale prin prelucrare specifică. Telegraful Român (1853-1862), cu privire specială la sud şi sud-estul Transilvaniei; Liviu Boar, Târgu Mureş – Protopopul Elie Câmpeanu şi Războiul de Reîntregire a Neamului; Constantin I. Stan, Galaţi – Activitatea lui Miron Cristea în anii consolidă­rii României Mari (1919-1925); Ilie Şandru, Topliţa – Învăţământul românesc din Transilvania preocupare statornică a lui Elie Miron Cristea; Costel Cristian Lazăr, Topliţa – Aspecte ale vieţii confesionale din judeţul Ciuc în perioada interbelică; Traian Duşa, Târgu Mureş – Aspecte din viaţa bisericească a Topliţei în viziunea unor preoţi slujitori; Alexandru Surdu, Mărtineni, jud.Covasna – Publicistica lui Nicolae Colan; Erich-Mihail Broanăr, Sfântu Gheorghe – Documente referitoare la viaţa şi activitatea preotului-cărturar Gheorghe Papuc; Codrina Şandru, Braşov – Modele de relaţionare socială a liderilor locali din Miercurea-Ciuc şi Sfântu Gheorghe; Petronel Dobrică, Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti – Un studiu ştiinţific cu valoare adăugată (cu referi­re la studiul Aprecieri asupra proiectului de lege privind statutul minorităţilor naţio­nale; Ioan Lăcătuşu, Sfântu Gheorghe – Modificări în structura etnică şi confesională a populaţiei judeţelor Covasna şi Harghita, în perioada 1992-2002; Adina Fofircă, Sfântu Gheorghe – Dimensiuni ale discursului propagandei comuniste reflectate în documen­tele de arhivă; Olga Mitroi, Sfântu Gheorghe – Comportamentul autodistructiv la adolescenţii din Sfântu Gheorghe. Studiu de caz; Gheorghe Bejan, Anton Coşa, Bacău – Problematica romano-catolicilor din Moldova în mass-media maghiară; Dorinel Ichim, Bacău – Aspecte ale transhumanţei în sud-estul Transilvaniei; Dorel Marc, Miercurea-Ciuc – Sisteme arhaice de transport: plutăritul pe Mureşul şi Oltul superior; Dorin Ioan Rus, Târgu Mureş – Însemne de breasle din sud-estul Transilvaniei; Andrea Chiricescu, Sfântu Gheorghe – Exploatarea tradiţională a sării în sud-estul Transilvaniei; Arthur Szabo, Reghin – Areale salifere de pe Valea Gurghiului; Vilică Munteanu, Bacău – Exploatarea sării la Târgu Ocna – file de istorie; Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc -Credinţe estetico-culturale la Octavian C. Tăslăuanu; Constantin Costea, Miercurea-Ciuc – Datini, obiceiuri şi credinţe despre naştere la românii din Vidacut, judeţul Harghita; Nicu Vrabie, Miercurea-Ciuc – Obiceiuri de nuntă la Voşlobeni; Doina Dobrean, Subcetate – Elemente de etnografie din localitatea Subcetate, judeţul Harghita, surprinse în vechi fotografii; Florina Truţa, Topliţa – Repere geografice, istorice şi de­mografice ale zonei Topliţa; Nicolae Fola, Târnăveni – Toponimia Târnavei Mici; Zorel Suciu, Topliţa – Despre plăcerea de a scrie. Studiul de grafologie după un caiet de în­semnări (1961) ale lui Vişovan Constantin din Topliţa-Luncani.

 

 

Ediţia a XIII-a, 24-25 septembrie 2007, Miercurea-Ciuc

 

Au participat un număr de 88 cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teologi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: PS Ioan – Cuvânt de deschidere şi de bine­cuvântare; Dan Zamfirescu, Bucureşti – Sfântul ierarh Varlaam mitropolitul Moldovei, „întâiul mare scriitor în limba românească” (Ioan Alexandru) şi precursorii săi braşo­veni; Ioan Coja, Bucureşti – Romanitate etnică şi romanitate lingvistică; Ioan Oancea, Bucureşti – Patriarhul Teoctist şi credincioşii români din judeţul Harghita; Petre Ţurlea, Bucureşti – Limba română în „Secuime” după Marea Unire; Alin Spânu, Bucureşti – Metode, mijloace şi acţiuni subversive care au vizat destrămarea României (1919-1944); Adrian Petcu, Bucureşti – Departamentul Cultelor în documentele Securităţii; Ioan Lăcătuşu – Cercetarea interdisciplinară a romanităţii din sud-estul Transilvaniei. Realizări, priorităţi, perspective; Valeriu Cavruc – Civilizaţia tradiţională a sării din estul Transilvaniei, (film documentar); pr Ilie Moldovan- Prezenţa divină în limba noastră, generatoare şi regeneratoare de destin românesc pe pământ străbun; Adin Ţifrea, Miercurea-Ciuc – Episcopi creştini din Transilvania în secolul V; Florin Ţuscanu, Roman, jud. Neamţ – Circulaţia vechii cărţi bisericeşti factor de unitate spiri­tuală şi culturală a românilor din toate provinciile istorice; Marilena Gaiţă, Buzău -Slujitori ai altarelor buzoiene din trecut; Alexandru Ciubâcă, Târgu Mureş – Circulaţia scrierilor mitropoliţilor Varlaam şi Dosoftei în Transilvania secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea; pr. Dumitru Panaite- Contribuţii arheologice şi documentare referitoare la istoria parohiei ortodoxe Sândominic, judeţul Harghita; Elena Mihu, Târgu Mureş -Un memoriu trimis guvernatorului în aprilie 1850 privind arestarea preoţilor orto­docşi; Lilly Rain, Bucureşti – Probleme sociale şi culturale în corespondenţa mitropo­litului Andrei Şaguna; Macarie Drăgoi – Ortodocşi şi greco-catolici în Transilvania la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. Convergenţe şi divergenţe; Liviu Boar, Târgu Mureş – Documente privind biserica românească din Ciuc şi Odorhei în secolul al XIX-lea; Liliana Oprescu, Sibiu – Catehizaţia din tractul protopopesc al Treiscaunelor în primii ani ai secolului XX. Probleme confesionale, politico-naţionale şi individual-umane; Gavril Preda Ploieşti şi Aurel Pentelescu, Bucureşti – Episcopul Justinian Teculescu la eparhia Cetatea Albă – Ismail. Documente inedite; Erich-Mihail Broanăr – Episcopul Justinian Teculescu. Contribuţii documentare referitoare la viaţa şi activitatea sa; Dorel Man, Cluj-Napoca – Nicolae Colan pe căile apostoliei în judeţele Harghita şi Covasna (1940-1944); Alexandru Surdu, Ghelinţa, jud.Covasna – Literalitate şi literaritate în scrierile teologului cărturar Nicolae Colan; Costel Cristian Lazăr, Topliţa – Contribuţii la istoria Bisericii ortodoxe din răsăritul Transilvaniei după al doilea război mondial; Luminiţa Cornea, Sfântu Gheorghe – Protopopul Ioan Graure – un preot între preoţi; Florin Tălmăcian, Elena Tălmăcian, Bucureşti – Receptarea hotărârilor de la Balamand în cadrul Bisericilor Greco-Catolice din România şi Ucraina; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Documente inedite privind românii din scaunul Odorhei în secolul al XVIII-lea; Ioan Ranca, Târgu Mureş, Ioan Lăcătuşu, Sfântu Gheorghe – Românii din Scaunul Kezdi la 1747; Beatrice Milandolina Dobozi, Târgu Mureş – Câteva mărturii documentare din prima jumătate a secolului al XlX-lea referitoare la topliţeni; Gabriela Mircea, Ioan Mircea, Alba Iulia – Consideraţii asupra unei concilieri maghiaro-române din timpul tumultoşilor ani 1848-1849: Legământul de pace din 23.X.1848 al nobilimii maghiare din localităţile Vinţu de Jos şi Vurpăr, jud. Alba; Nicoleta Ploşnea, Miercurea-Ciuc – Evoluţia social politică şi demografică a sca­unelor secuieşti în perioada 1850-1914; Ana Dobreanu, Bucureşti – Date privind am­ploarea, direcţiile şi alte aspecte ale emigrării populaţiei din Comitatul Ciuc la sfârşitul secolului al XlX-lea şi începutul secolului al XX-lea; Vilică Munteanu, Bacău – Cu privire la relaţiile dintre românii aflaţi de o parte şi de cealaltă a Carpaţilor Răsăriteni în secolele XIX-XX; Gheorghe Popa, Alexandria – Mărturii documentare privind legă­turile judeţului Teleorman cu Ardealul în prima jumătate a secolului al XIX-lea; Ana Grama, Sibiu – Comunitatea breţcană în pragul secolului al XX-lea şi în primele dece­nii ale acestuia. II. Edificarea „şcolii de piatră” – confruntări şi împliniri. 1904-1914; Ilie Şandru, Topliţa – Contribuţia lui O. C. Tăslăuanu la constituirea Corpului voluntarilor români ardeleni şi bucovineni; Alexandru şi Rodica Porţeanu, Bucureşti – Începuturile tendinţelor politice revizioniste: regimul internaţional al afluenţilor Dunării (C.R.E.D), 1920-1940 şi România; Alexie Tatu, Sibiu – Preocupări de îmbunătăţire a organizării Despărţământului ASTRA Trei Scaune la începutul secolului XX; Lucian Giura, Sibiu – Activitatea Despărţământului ASTRA Trei Scaune în perioada interbelică; Romeo Negrea- Activitatea Asociaţiunii Transilvane pentru Cultura şi Literatura Poporului Român în judeţul Treiscaune, în anul 1939; Constantin I. Stan, Galaţi – Ghiţă Popp şi frământările din organizaţia P.N.Ţ judeţul Buzău; Virgil Pană, Târgu Mureş -Consideraţii privind Grupul Etnic German din România. Cazul judeţului Târnava Mare; Gabriela Vulpe, Galaţi – O creionare a monografiei oraşului Târgu Secuiesc aflată la Direcţia Judeţeană Galaţi a Arhivelor Naţionale; Cătălin Fudulu, Bucureşti -Eroi transilvăneni în parcela cimitirului din Sofia (Bulgaria); Marius Stoica, Sfântu Gheorghe – Aspecte privind activitatea Biroului MONT (Mobilizarea şi Organizarea Naţiunii şi a Teritoriului) din subordinea Prefecturii judeţului Treiscaune (1938-1940); Constantin Păduraru, Piatra Neamţ – Aspecte privind românii din Transilvania după Dictatul de la Viena, din anul 1940; Alexandru Duţă, Galaţi – Date preliminare despre refugiaţii din Transilvania de Nord, stabiliţi în sud-estul României în anii 1940-1944; Vasile Stancu, Sfântu Gheorghe – Activitatea Comitetului Judeţean Trei Scaune a par­tidului „Frontul Plugarilor” în perioada 1945-1951; Mircea Bodnari, Sfântu Gheorghe – Rezistenţă şi represiune în procesul de colectivizare din judeţul Covasna; Vasile Valentin, Bucureşti – întreprinderea Metale Rare (I.M.R.) Tulgheş în arhivele Securităţii (1962-1989); Luminiţa Cornea,- Medicul Nicolae Teculescu – preocupari literare; Marian Nencescu, Bucureşti – Steme ale autorităţilor publice locale din judeţele Harghita şi Covasna, în trecut şi azi; Irina Bâziac, Sfântu Gheorghe – Aspecte privind excluderea membrilor P.C.R. din Organizaţia judeţeană Trei Scaune (1948-1952); Nicolae Balint, Târgu Mureş – Acţiuni din deceniul şase al sec. XX ale Procuraturii Militare Principale Târgu Mureş îndreptate împotriva foştilor angajaţi ai Siguranţei Statului, Poliţiei, Jandarmeriei şi Armatei Regale; Petre Opriş, Bucureşti – Aplicaţii mi­litare ale Organizaţiei Tratatului de la Varşovia desfăşurate în România şi Ungaria (1962-1966); Pamfil şi Maria Bilţu, Baia Mare – Substratul mitico-magic al porţii tradi­ţionale în cultura populară maramureşeană şi românească, Constantin Catrina, Braşov – Încercare de bibliografiere a folclorului românesc din judeţele Covasna şi Harghita; Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc – Simbolistica apei. Apa generatoare de viaţă, apa ge­neratoare de moarte; Aurel Dobrean, Doina Dobrean, Subcetate, jud.Harghita – Din însemnările unui ţăran: strigături, doine, amintiri – Aurel Dobrean din comuna Subcetate, jud. Harghita; Zorel Suciu, Topliţa – Muzee populare ţărăneşti din zona Gălăuţaşi; Dorel Marc, Târgu Mureş – Reglementări cutumiare şi juridice privind plu-tăritul pe Mureşul şi Oltul Superior, Andrea Chiricescu, Sfântu Gheorghe – Fântânile cu apă sărată de la Sânpaul, judeţul Harghita; Dorel Ichim, Bacău – Bacău, Trotuş, Harghita – interferenţe etnografice; Elena Cobianu, Bucureşti – Cultura şi valorile na­ţionale în context contemporan; Ioan Tămaş, Vâlcele, jud.Covasna – Românismul în contextul culturii europene, Codrina Şandru, Braşov – Reţele sociale ale elitelor locale în Harghita şi Covasna; Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti – Aspecte noi relevate de cercetarea „Românii la contactul dintre culturi”; Elena Măgheran, Dobârlău, jud. Covasna – Cercetare asupra procesului de obţinere a autonomiei Ţinutului Secuiesc în presa de limba maghiară din judeţul Covasna; Alina Bugnar, Hăghig, jud Covasna -Aspecte atitudinal-comportamentale la persoanele vârstnice instituţionalizate în cămi­nele de bătrâni; Marianne Iliescu, Sfântu Gheorghe – Relectura romanului românesc interbelic: Vârtejul – de Romulus Cioflec; Maria Stoica, Sfântu Gheorghe – Lumea vă­zută prin ochii unui român: Romulus Cioflec „cutreierând Spania”; Florina Matei, Topliţa – Prezentarea CDlui Folclor tradiţional din zona Topliţa; Elisabeta Marin, Braşov – Migrare, emulare şi codificare durabilă – formarea de experţi în managemen­tul documentelor şi soft, în salvarea şi restaurarea documentelor, în tehnici de emulare şi codare XML a textelor cu aplicaţie în cărţile vechi şi rare. Schimb de experienţă Norvergia-România, prin Programul Leonardo da Vinci; Alexandru Gaiţă, Buzău -Valorificarea în arhive – Scurt istoric; Alexandru Duţă, Galaţi – Opinii privind perfec­ţionarea evidenţei fondurilor arhivistice judecătoreşti; Gabriela Vulpe, Galaţi -Preocupări ale specialiştilor francezi în cadrul Comisiei pentru arhivele notariale; Cristian Crişan, Sfântu Gheorghe – Activitatea notarială din judeţul Treiscaune în pe­rioada 1918 – 1949; Adina Maria Fofircă, Sfântu Gheorghe – Optimizarea activităţii de soluţionare a cererilor în sistemul Arhivelor Naţionale; Raluca Andronic, Sfântu Gheorghe – Arhivele covăsnene – 55 de ani de activitate instituţională; Simona Florea, Bucureşti – Arhivele şi societatea civilă; Valentin Istrate, Miercurea-Ciuc – Biblioteca documentară a Direcţiei Judeţene Harghita a Arhivelor Naţionale; Mihaela Chelaru, Miercurea-Ciuc – Accesul la documente prin sala de studiu în arhivele judeţene din Ungaria; Ioan Lăcătuşu, Sfântu Gheorghe – Fişierul tematic – un instrument de docu­mentare prea puţin folosit.

 

 

Ediţia a XlV-a, 29 – 30 septembrie 2008, Miercurea-Ciuc

 

Au participat un număr important de cercetători, arheologi, istorici, etnografi, teo­logi, sociologi, demografi, muzeografi, arhivişti, preoţi, profesori şi alţi oameni de cultură care au prezentat următoarele comunicări: PS Ioan – Cuvânt de deschidere şi de binecuvântare; Ioan Opriş, Târgovişte – Direcţii noi în muzeologia contemporană; Gelu Neamţu, Cluj-Napoca – Trupe secuieşti la Mihalţ şi Luna în vara şi toamna anului 1848; Dorel Man, Cluj-Napoca – Protopopul academician Ioan Lupaş – slujitor al Bisericii şi al neamului; Mihai Racoviţan, Sibiu – Importanţa evenimentelor din 18 – 31 octombrie 1918, în realizarea unirii Transilvaniei cu România; Aurel Pentelescu, Bucureşti, Gavril Preda, Ploieşti – Mitropolitul primat Miron Cristea şi românii din America de Sud. Documente inedite; Anton Coşa, Gheorghe Bejan, Bacău -Probleme actuale în comunităţile romano-catolice din Moldova; Florin Ţuscanu, Constanţa -Episcopia Romanului 600 de ani – repere istorice şi perenitate spirituală (ierarhi arde­leni); Vigh Bela, Sibiu – Politica religioasă a principatului transilvănean în secolul al XVI-lea; Elisabeta Marin, Braşov – Biserica Sfântu Nicolae din Braşov, în documente germane; Ioana Cristache-Panait, Bucureşti – Forma de plan a bisericii Mânăstirii Doamnei din Topliţa. Importanţa sa în arhitectura românească; Maria Petre, Bucureşti – Chiliile româneşti de la Muntele Athos; Cristian Crişan, Sfântu Gheorghe – Menţiuni documentare în fondul arhivistic Scaunul Trei Scaune (sec. XVIII) cu privire la activi­tatea unor parohii ortodoxe; Maria Băilă, Sfântu Gheorghe – Şcoală românească şi Biserică în Trei Scaune în sec. al XVIII-lea; Nicoleta Ploşnea, Miercurea-Ciuc -Bisericile române din protopopiatele Trei Scaune, Odorhei, Ciuc-Giurgeu, Reghin (1850-1914); Constantin I. Stan, Galaţi – Activitatea episcopului Justinian Teculescu pentru realizarea şi consolidarea Marii Uniri; Erich-Mihail Broanăr, Sfântu Gheorghe – Episcopul Justinian Teculescu (1856-1932) – bibliografie selectivă; Dumitru Panaite, Miercurea-Ciuc – Contribuţia Bisericii Ortodoxe Române la înfăptuirea Marii Uniri; Rodica şi Alexandru Porţeanu, Bucureşti – Un manuscris memorialistic maghiar des­pre Vasile Mangra; Gabriela Vulpe, Galaţi – Activitatea Protopopiatului Oituz în peri­oada interbelică, reflectată în protocoalele acestuia, aflate în colecţia de manuscrise a Direcţiei Judeţene Galaţi a Arhivelor Naţionale; Emil Pop, Miercurea-Ciuc – Părintele Isidor Vlad – Un San Marino al Carpaţilor Răsăriteni; Costel Cristian Lazăr, Topliţa -Mitropolitul Nicolae Bălan în atenţia Securităţii, în primii ani de după 1944; Lily Rain, Bucureşti – Actualitatea viziunii despre ortodoxie a mitropolitului Nicolae Colan; Stelian Gomboş, Bucureşti – Ortodoxia şi Statul în România sub regimurile totalitare; Oana Negrea, Sfântu Gheorghe – Activitatea pastorală, culturală şi socială a Preasfinţitului Ioan Selejan reflectată în ştirile agenţiei ROMPRES (2005-2008); Gheorghe Bichicean, Târgu Mureş – Un document inedit de la Scarlat Ghica Voevod (1761) aflat în colecţi­ile speciale ale Bibliotecii ASTRA din Sibiu; Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca – Românii din Scaunul Odorhei în secolul al XVIII-lea. Documente inedite; Ioan Ranca, Târgu Mureş – Valoarea conscripţiei urbariare de la 1820/1821 pentru cercetările referitoare la românii din scaunele secuieşti; Damian Ancu, Giurgiu – Satul vlăscean la 1848; Sebastian Pârvu, Sfântu Gheorghe – Consideraţii privind românii din scaunele secu­ieşti în revoluţia de la 1848; Silviu Văcaru, Iaşi – Bejenari transilvăneni în Moldova în prima jumătate a secolului al XIX-lea; Lavinia Micu, Reşiţa – Participarea grănicerilor din Regimentul Nr. 13 Română-Bănăţean Caransebeş la Expoziţia agricolă de la Viena, din anul 1866; Ana Dobreanu, Bucureşti – Documente privind demersurile autorităţi­lor maghiare în anul 1883, pentru demarcarea liniei de hotar dintre România şi Comitatul Trei Scaune; Ioan Lăcătuşu, Sfântu Gheorghe – Aspecte din viaţa cotidiană a românilor din Trei Scaune în secolul al XIX-lea; Nagy Botond, Sfântu Gheorghe -Geneza unui conflict dintre birocraţia financiară din România şi cea din Ungaria: ex­portul de sare spre Balcani, în ultimul sfert al secolului al XIX-lea; Radu Bellu, Braşov – Contribuţia societăţilor particulare şi de stat la construcţia de căi ferate în Banat şi Transilvania (1854-1915), Andrei Berinde, Braşov – Legătura feroviară între Transilvania şi Moldova: Viaductul Caracău; Alexandra Pintrijel (Hagiu), Sibiu – Zăbala – file mo­nografice; Ilie Şandru, Topliţa – Conştiinţa unităţii naţionale a poporului român în opera istorică a lui Vasile Netea; Virgil Pană, Târgu Mureş – Consideraţii privind me­sajul etnic al hotărârii Marii Adunări Naţionale de la Alba Iulia; Petre Ţurlea, Bucureşti – O preţuire reciprocă Nicolae Iorga – Miron Cristea; Gheorghe Radu, Piatra Neamţ – Regimentul 15 Războieni şi 14 Roman pe frontul reîntregirii neamului (1916-1919); Eugen Criste, Arad – Pagini despre jertfele românilor ardeleni pentru unirea Transilvaniei cu România (ianuarie-februarie 1919); Radu Racoviţan, Sibiu – Atitudinea lui Robert Seton Watson faţă de revizionismul ungar, din primii ani de după 1920; Liviu Boar, Târgu Mureş – dr. Eugen Nicoară şi ASTRA reghineană; Dorel Marc, Târgu Mureş – Din istoria economico-socială a Mureşului Superior: probleme, tertipuri şi dificultăţi în legătură cu aplicarea reformei agrare din 1921 în comunele zonei Topliţei (după surse arhivistice mureşene); Eugen Pop, Braşov, Ioan Giurcă, Bucureşti -Activităţi şi acţiuni ale Legiunii de Jandarmi Treiscaune, în perioada 1938-1940; Alexandru Duţă, Galaţi – Documente de la Direcţia Judeţeană Galaţi a Arhivelor Naţionale despre refugiaţii din Transilvania de Nord, stabiliţi în anii 1940-1944 în ju­deţele Covurlui şi Tecuci; Constantin Păduraru, Bacău – Refugiaţi ardeleni în Moldova după Dictatul de la Viena; Mircea Bodnari, Sfântu Gheorghe – Reforma agrară din anul 1945 în judeţul Trei Scaune; Vasile Stancu, Sfântu Gheorghe – Poziţia Partidului Frontul Plugarilor din raioanele Sfântu Gheorghe şi Târgu Secuiesc privind înfiinţarea Regiunii Autonome Maghiare; Alexandru Ciubâcă, Târgu Mureş – Un manuscris ine­dit al profesorului Dumitru Mărtinaş: Istoricul Colegiului Naţional „Alexandru Papiu-Ilarian” redactat în anul 1957; Traian Duşa, Târgu Mureş – Radu Ceontea – artist plastic şi om politic; Luminiţa Cornea, Sfântu Gheorghe – Membri ai familiei Cioflec şi Şcoala de Fete „Carmen Sylva”, Timişoara (1920-1936); Florina Pleşa, Araci, jud. Covasna – Sinteza monografică a satului Araci; Vasile Valentin, Bucureşti – Comemtarii, fapte şi evenimente din judeţul Covasna, în Buletinul de informaţii al Securităţii; Pamfil Bilţu, Baia Mare – Activităţile ţăranului în cultura populară din Maramureş; Nicolae Vrabie, Miercurea-Ciuc – Începuturile folcloristicii ardelene; Constantin Catrina, Braşov – Un folclorist al Târnavelor: Horia Teculescu; Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti – Consolidarea identităţii naţionale – domenii de intervenţie; Codrina Şandru, Braşov – Percepţia asupra morţii la românii din sud-estul Transilvaniei; Dorel Marc, Târgu Mureş – Plutăritul pe afluenţii Bistriţei – confluenţă şi comunicare inter-culturală tradiţională moldavo-transilvană; Vasile Tutula, Cluj-Napoca – Interferenţe româno-secuieşti reflectate în etnografie şi folclor; Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc -Fotografia – de la ieri la azi; Doina Dobrean, Subcetate, jud. Harghita – O mărturie în grai autentic despre păduritul şi plutăritul din prima jumătate a secolului al XIX-lea, munci practicate pe Valea Mureşului Superior (Vasile Dobrean – 1893-1982 – din Subcetate, jud. Harghita); Marian Nencescu, Bucureşti – Noi şi ceilalţi. Români în se­cuime, de la Romulus Cioflec până în zilele noastre; Valeria Pop, Miercurea-Ciuc -Motivul crucii în proza lui Ion Nete; Constanţa Balog, Sfântu Gheorghe – Stiluri edu­caţionale şi succesul în activitatea didactică – cercetare sociologică; Florina Ghineţ, Miercurea-Ciuc – Impactul condiţiilor naturale din Carpaţii Răsăriteni asupra habita­tului uman; Diana Joiţa, Bucureşti – Arhivele şi provocările mediului concurenţial; Carmen Dobrotă, Bucureşti – Participarea Federaţiei Arhiviştilor din România la Congresul Internaţional al Arhivelor, Malaezia, iulie 2008; Vilică Munteanu, Bacău -Managementul modern al documentelor – soluţii complete. Concluziile unei dezbateri pe această temă de actualitate; Alexandru Duţă, Galaţi – Observaţii şi propuneri pri­vind perfecţionarea inventarelor fondurilor arhivistice create de sfaturile populare ra­ionale; Gabriela Vulpe, Galaţi – Opinii cu privire la întocmirea şi importanţa prefeţelor fondurilor şi colecţiilor arhivistice; Adin Ţifrea, Miercurea-Ciuc – Digitalizarea arhive­lor; Raluca Andronic, Ioan Lăcătuşu, Sfântu Gheorghe – Din preocupările Direcţiei Judeţene Covasna a Arhivelor Naţionale pentru perfecţionarea activităţii de îndrumare şi control la creatorii şi deţinătorii de arhivă din judeţul Covasna; Valentin Istrate, Miercurea-Ciuc – Scurt istoric al arhivelor harghitene; Mihai Gorgoi, Bucureşti -Consideraţii privind activitatea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; Valeriu Cavruc, Sfântu Gheorghe – Unele aspecte privind cercetarea, prezervarea, conservarea şi punerea în valoare a patrimoniului cultural privind civilizaţia preindustrială a sării; Viorica Crişan, Cluj-Napoca – Valorificarea muzeală a patrimoniului dacic din sud-estul Transilvaniei; Dan Buzea, Adela Mateş, Sfântu Gheorghe – Valorificarea muzeală a cercetărilor arheologice ale Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni privind neo-eneoliticul din sud-estul şi estul Transilvaniei; Radu Zăgreanu, Sfântu Gheorghe -Cercetarea limesului estic al Daciei Romane. Perspective muzeologice, arheologice şi etnografice; Galina Kavruk, Sfântu Gheorghe – Aspecte privind protejarea monumen­tului tehnic: Planul înclinat de la Covasna; Andrea Deak, Dan Buzea, Sfântu Gheorghe – Din activitatea cercului „Tradiţie şi modernitate” din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. Studiu de caz; Ilie Moldovan, Sibiu – Mitropolitul Andrei Şaguna exponentul conştinţei de neam şi destin pe pământul străbun al Transilvaniei; Ana Grama, Sibiu – Actualitatea strategiilor şaguniene; Vasile Olteanu, Braşov – Cronologia vieţii Mitropolitului Andrei Şaguna prin prisma documentelor din Şcheii Braşovului; Ioan Lăcătuşu, Sfântu Gheorghe – Mitropolitul Andrei Şaguna şi românii din sud-estul Transilvaniei; Dorel Man, Cluj-Napoca – Opera omiletică şaguniană de la 1855; Petru Pinca, Blaj – Mitropolitul Andrei Şaguna – cleric şi diplomat; Luminiţa Cornea, Sfântu Gheorghe – Biblia lui Andrei Şaguna în evoluţia limbii române literare.

În încheiere redăm articolul redactat de distinasa cercetătoarea Maria Cobianu -Băcanu, din Bucureşti, după participarea la ediţia din anul 2007 a sesiunii: „…Am fost participantă la un eveniment de înaltă ţinută ştiinţifică, cu caracter multidiscipli­nar, în care fiecare ceretător a venit cu rodul efortului său intelectual de ultimă oră, deci, cu un coeficient crescut de noutate şi valoare adăugată. Prezenţa la Sesiune a unui puternic corp de oameni de ştiinţă şi specialişti, având în frunte pe P.S Episcop Ioan şi personalităţi ştiinţifice de prestigiu, cercetători remarcabili din zonă şi de la Academia Română, cadre didactice locale şi de la diferite universităţi din Bucureşti şi din ţară, arhivişti de la Arhivele naţionale şi judeţene, personalităţi clericale, muzeo­grafi, etnologi etc., a constituit un prilej deosebit de dezbatere de cea mai înaltă ţinută ştiinţifică şi naţională. Pentru fiecare vorbitor, starea ţării, a neamului, a românilor din Covasna şi Harghita era o problemă şi a sa, de studiu, de simţire şi de transpunere în lucrări şi volume ştiinţifice. (…) Notele caracteristice ale desfăşurării sesiunii au fost următoarele: un pronunţat caracter interdisciplinar care a oferit, în cele din urmă, o imagine complexă şi armonioasă, a nivelului la care se află cercetarea în fiecare dome­niu; încercări de studii comparative în literatură, etnologie, filosofie, sociologie care îmbogăţesc imaginea despre sine a oricărei entităţi sociale – individ, grup, comunitate – cu imaginea celuilalt cu care intră în contact; studii de etnografie şi etnologie care se centrează pe semnificaţia mitico-religioasă sau simbolistică a unor artifacte realizate de om (cum ar fi poarta sau crucea), a unor componente ale naturii (precum, apa), dar şi pe aspecte mai specioase, ca etnografia juridică; interesul accentuat pentru studiul culturii şi valorilor naţionale în context contemporan sau al românismului în contextul culturii europene, dar şi pentru cultura locală prin valorizarea scrierilor unor ţărani şi afirmarea folclorului tradiţional şi a muzicii populare din anumite zone; lucrări cu caracter de ghid teoretic şi de cercetare documentară pentru tânăra generaţie, cum ar fi teoria contactului dintre culturi şi încercarea de bibliografiere a folclorului românesc din cele două judeţe, Covasna şi Harghita.

Din comunicările temeinic documentate şi elevat redactate ale tinerilor cercetători, a rezultat că urmează o generaţie de nădejde care va continua cercetările laborioase realizate până acum. La întrebarea: Ne urmează tânăra generaţie? Răspunsul nostru a fost: Da! După actuala generaţie matură, în zona Covasna şi Harghita, datorită grijii de a atrage tinerii absolvenţi de facultate la activităţile de cercetare, culturale, de docu­mentare se formează o generaţie cu reale capacităţi intelectuale de a continua efortul de descoperire a vestigiilor, a documentelor şi a realităţilor socio-etnice specifice zonei şi de a se ataşa de valorile propriei lor zone şi din perspectivă ştiinţifică”.

 

 

Ediţia a XV-a, 2-3 octombrie 2009, Miercurea-Ciuc

 

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie, ediţia a XV-a, s-a desfăşurat la Sf. Gheorghe, în zilele de 2 – 3 octombrie 2009. În deschiderea lucrărilor în plen, IPS Ioan Selejan, a rostit un cuvânt de binecuvântare. În acelaşi cadru, au adresat alocuţiuni, prefectul judeţului Covasna, drd. Codrin Munteanu, directorul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, dr. Valeriu Cavruc, prof. Doru Dobreanu, vicepreşedintele Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna şi dr. Ioan Lăcătuşu, director al Direcţiei Judeţene Covasna a Arhivelor Naţionale, Lazar Lădariu, preşedintele Despărţământului ASTRA Mureş, Liviu Dârjan, preşedintele Despărţământului ASTRA “Fraţii Popeea” Săcele.

În programul sesiunii au fost înscrise 100 de comunicări din domeniul istoriei, etnografiei, teologiei, filosofiei, culturii şi arhivisticii. Toţi participanţii au apreciat manifestare ca fiind o reuşită deplină, subliniind faptul că şi în oraşe precum Sf. Gheorghe, se pot desfăşura sesiunii de comunicări de înaltă ţinută ştiinţifică şi, cu un pronunţat conţinut şi mesaj de promovare a adevărului istoric şi a valorilor naţionale.

Ediţia din acest an a fost dedicată împlinirii a 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei. La acest eveniment s-au referit în cuvântul lor, academicianul Horia Colan, din Cluj-Napoca şi alţi conferenţiari, fiindu-i dedicat şi comunicarea  O candelă în Carpaţi. Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei – 15 ani de la înfiinţare (Drd. Nicoleta Ploşnea, Miercurea-Ciuc);

Pentru o mai bună receptare a titlurilor materialelor prezentate, le redăm grupate tematic, cu menţionarea autorului şi a localităţii acestuia.

Probleme generale ale istorie naţionale: Cronica lui Markus Schunckabunck, trimisul lui Mihai Viteazul, despre misiunile sale la Curtea Împăratului Rudolf al II-lea (DR. Marin Elisabeta, Drd. Liviu Câmpeanu, Braşov); Consideraţii legate petrecerea timpului liber în Transilvania secolelor XVI-XVII (Dr. Bogdan Andriescu, Sibiu); 150 de ani de la Unirea Principatelor Române. Documente de arhivă (Prof. Drd. Alexiu Tatu, Sibiu); Preşedintele Poloniei şi refugiaţi polonezi în judeţul Neamţ şi sud-estul Transilvaniei în cel de-al Doilea Război Mondial (prof. Gheorghe Radu, Piatra Neamţ).

Provocări ale societăţii româneşti contemporane: România încotro? Între pluralism şi corporatism (Dr. Ioan Coja, Bucureşti); Riscurile globalizării (Dr. Elena Cobianu, Bucureşti); Despre misiunea bisericii ortodoxe în postmodernitate (Drd. Stelian Gomboş, Bucureşti); Lumea şcolii şi criza ei de sistem (Dr. Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti); Locul terorismului etnico-religios în universul general al terorismului internaţional (col. Drd. Ilie Pentilescu, Miercurea-Ciuc).

Din activitatea unor personalităţi ale istoriei naţionale, inclusiv a celor din din arealul sud-est transilvan: Ioan Căianu Valachus – proeminenta personalitate culturala a sud-estului Transilvaniei în secolul al XVII-lea (Pr. Emil Pop, prof. Valeria Pop, Miercurea-Ciuc); Andrei Şaguna în publicistica lui Eminescu (Dr. Constantin Burac, Bucureşti); Alexandru Lapedatu şi Biserica (Pr. Dr. Dorel Man, Cluj-Napoca); Elie Miron Cristea şi consacrarea Marii Uniri în primul parlament al României întregite (Dr. Constantin I. Stan, Buzău); Episcopul Justinian Teculescu la Eparhia Cetatea Alba – Ismail. Documente inedite (Dr. Aurel Pentelescu, Bucureşti, Gavril Preda, Ploieşti); Horia şi Bujor Teculescu despre visul de aur al românilor transilvăneni: Unirea din 1918 (prof. dr. Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe); Personalităţi militare ardelene. Cazul Ilarie Mitrea (Dr. Dumitru Stavarache, Bucureşti); Portrete de arhivişti: Barabas Samu, 1855 -1940 (Drd. Nagy Botond, Sf. Gheorghe); Caracteristici stilistice în pastoralele Mitropolitului Nicolae Colan (Dr. Valentin Marica, Emilia Dobreanu Marica, Tg. Mureş); Un elev român în Ciuc-ul interbelic: Victor Coroianu (Dr. Constantin Hârlav, Ploieşti); Răspuns glorificării unui naţionalist şovin Marton Aron (Dr. Petre Ţurlea, Bucureşti); Domnul Trandafir în viziunea harghiteană – prof. Gheorghe Afloarei (Prof. Dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc); Un memoriu al lui Onisifor Ghibu către Patriarhul Iustinian (prof. drd. Costel Cristian, Topliţa) Repere identitare, istorice şi contemporane ale romano-catolicilor din Moldova (Ing. Gheorghe Bejan, Bacău); Portret de muzician: Matei Jurebiţă, 1912 -1995 (Dr. Constantin Catrina, Braşov).

Repere din istoria bisericească: Forma de plan a bisericii de la Pârâul Doamnei – Topliţa Harghita). Importanţa sa tipologică în istoria şi arhitectura românească (DR. Ioana Cristache-Panait, Bucureşti); Relaţiile bisericeşti româno-ruse după al doilea război mondial (Adrian Nicole Petcu, Bucureşti); Povestea icoanei Maica Domnului din Topliţa (Prof. Ile Şandru); Statutul canonic al Bisericilor Catolice Orientale (Drd. Florin Tălmăceanu, Bucureşti); Trecutul şi prezentul Parohiei Ortodoxe Nadaşa Română în viziunea preotului paroh Ioan Avram la 1921 (Drd. Beatrice Milandolina Dobozi, Tg. Mureş); Biserica Ortodoxă Română în timpul patriarhatului lui Nicodim Munteanu în deceniul patru al secolului al XXI-lea (Drd. Romeo Negrea, Sf. Gheorghe); Din istoria Protopopiatului Ortodox Român din Arcul intracarpatic (Pr. Ioan Bercu, Protopopiatul Sf. Gheorghe); Din interviurile P.S. Ioan Selejan apărute în mass-media (Monica Blaj, Sf. Gheorghe); O instituţie de cultură a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei: Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” (Erich Mihail Broanăr, Sf. Gheorghe).

Relaţiile Transilvaniei cu Moldova: Relaţiile economice ale Transilvaniei cu Moldova în secolele XII- XVII (Prof. Roxana Prahovean, Sf. Gheorghe); O nouă ipoteză cu privire la „originea” ceangăilor din Moldova (Dr. Silviu Văcaru, Iaşi); Documente privind un episod al problemelor legate de delimitarea frontierei dintre Austro-Ungaria şi România – Joncţiunea căii ferate Ghemeş-Palanca, 1898-1899, (Drd. Ana Dobreanu, Bucureşti).

Aspecte inedite ale desfăşurării revoluţiei de la 1848/1849 în Transilvania: Drama preoţimii ortodoxe din Transilvania în vara şi toamna anului 1848. Aspecte inedite (Dr. Gelu Neamţu, Cluj-Napoca); Soţii de martiri ai anului 1848/1849 din Protopopiatul Mureş (Elena Mihu, Tg. Mureş); Din culisele „Uniunii Transilvaniei” din 1848. Programul Perenyi ( Dr. Ioan Ranca, Tg. Mureş); Aspecte juridice ale prezenţei canceliştilor la tabla regească din Tg. Mureş în anul 1848 (Av. Ioan Berţa, Tg. Mureş); Participarea secuilor în evenimentele sângeroase din Transilvania în timpul Revoluţiei de la 1848-1849 (Pr. Drd. Sebastina Pârvu, Sf. Gheorghe);

Acţiuni premergătoare ale Marii Unirii de la 1 Decembrie 1918

Deschizători de drum peste Carpaţi prin învăţământ şi ştiinţe tehnice, precursori ai Marii Uniri (Acad. Horia Colan, Cluj-Napoca); Istorie uitata. Campania din Transilvania a Armatei Romane in anul 1916 (Dr. Anton Coşa, Bacău ); Acţiunile ofensive ale Armatei a 2-a şi Armatei de Nord pentru eliberarea Transilvaniei în campania din anul 1916 (Dr. Gavril Preda, Ploieşti); Implicarea românilor din Buzăul Ardelean în procesul de făurire a României Mari (Prof. Corina Bărăgan, Braşov).

Aspecte ale instaurării şi consolidării administraţii româneşti în Transilvania, după Marea Unire de la 1 decembrie 1918 şi privind activitatea politică, economică şi socială din perioada interbelică: Instaurarea administraţiei româneşti la Târgu Mureş, după Marea Unire (Dr. Virgil Pana, Tg. Mureş); Aspecte din activitatea instanţelor mureşene în primii ani după Marea Unire (Prof. Nicole Balint, Tg. Mureş); Aspecte din activitatea instanţelor mureşene în primii ani după Marea Unire (prof. Nicolae Balint); Liga Antirevizionistă Română. Secţia Ardeal. Lideri şi iniţiative în 1938(Drd. Marian Nencescu, Bucureşti); Aspecte legate de situaţia românilor săceleni în publicistica locală interbelică (prof. Liviu Dârjan, Săcele).

Perioada de dinaintea, din timpul şi de după cel de-al doilea război mondial: Structuri de siguranţă, ordine publică şi apărare în vara şi toamna anului 1940, sub impactul cedării părţii de nord-vest a României (drd. General de brigadă, Eugen Pop, Braşov); Suferinţele Bisericilor Naţionale din Transilvania de Sud-Est în timpul ocupaţiei horthyste, septembrie 1940 – septembrie 1944 (Dr. Alin Spânu, Bucureşti); „Pro memoria 1940-1945” – o revistă a refugiului românesc (Dr. ing. Barbu Bălan, Cluj-Napoca).

Noi informaţii despre istoria românilor din Arcul intracarpatic: Preoţi şi protopopiate ortodoxe din est – sud-estul Transilvaniei. Contribuţii documentare. 1799 (Ana Grama, Sibiu); Documente inedite despre românii din Scaunul Odorhei, în secolele XVIII –XIX (Drd. Vasile Lechinţan, Cluj-Napoca); Rolul formativ educativ al educaţiei religioase în Treiscaune. Analiză comparativă secolele XVIII-XXI (Prof. Drd. Maria Băilă, Sf. Gheorghe); Comunităţi rurale şi şcoli româneşti din Covasna şi Harghita, (1850-1914) 1. Comunităţi româneşti ziditoare de şcoli (Prof. Drd. Nicoleta Ploşnea, Miercurea-Ciuc); Lumea satului est transilvănean şi Legea reformei agrare din 1921; dificultăţi de aplicare în comunele Galauţaş, Subcetate şi Sărmaş, fostul judeţ Ciuc, (Dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş); Despărţământul Central Judeţean Miercurea-Ciuc al Astrei, 1922-1940 (prof. Nicu Vrabie); Adunarea generală a ASTREI de la Sfântu Gheorghe, 13 -14 septembrie 1931 (Maura Geraldina Giura, Sibiu); Începutul procesului de colectivizare în judeţele Târnava Mică, Târnava Mare şi Trei Scaune, 1949, (Ioan Bălan, Bucureşti); Începutul procesului de colectivizare în judeţului Trei Scaune ( prof. Mircea Bodnari, Sf. Gheorghe); Autodizolvarea organizaţiei Frontul plugarilor din fostul judeţ Treiscaune , 1953 (Prof. Vasile Stancu); Momente din istoria structurilor de Poliţie din spaţiul Covasnei şi Harghitei (Dr. Traian Chindea, Braşov); Staţiunile balneoclimaterice din sud-estul Transilvaniei in sinteze informative ale Securităţii, 1951) (Dr. Valentin Vasile, Bucureşti) Câteva consideraţii privind reţeaua informativa a Securităţii in sud-estul Transilvaniei in anii ‘ 60 (Dr. Florian Banu, Bucureşti); Aspecte privind activitatea urbanistică în perioada 1948-1965, din Miercurea-Ciuc (Drd. Gina Ghiaţă, Miercurea – Ciuc); Centenarul căii ferate Deda – Topliţa – Gheorghieni (Andrei Berinde, Braşov); Căile ferate forestiere din judeţele Covasna şi Harghita, trecut, prezent şi perspective… (Radu Bellu, Braşov).

Rezultatele unor cercetări etnografice: Percepţia asupra morţii la românii din sud-estul Transilvaniei (Dr. Codrina Şandru, Braşov); Evoluţia habitatului tradiţional în zona Topliţei Mureşului Superior, sec XVII-XX (Dr. Dorel Marc, Mureş); Cimitirul din Sărmaş-Hodoşa (Prof. Suciu Zorel, Topliţa, Dr. Marc Dorel, Tg. Mureş); De la cheile de sare de la Corund, la Ocna Parodului (Dr. Dorinel Ichim, Bacău); „Subcetate sau Sub cetate” şi „Casa cu amintiri” – prezentare în Power Point a colecţiei particulare autoarei de arta populara din zona Topliţei (Prof. Doina Dobreanu).

Teme de filosofie şi cultură: Timpul între Eon şi Eternitate (Pr. Dumitru Panaite, Bălan); Asumarea valorilor culturale în perioada interbelică: perspectiva lui Mircea Eliade asupra creaţiilor lui Mihai Eminescu şi Lucian Blaga (Prof. Alexandru Ciubâcă, Tg. Mureş); Limba română ca limbă străină (Dr. Ioan Dănilă, Bacău); Doua Liturghii: Liturghia in stil psaltic de Paul Constantinescu si Liturghia Sf. Ioan Gura de Aur de Liviu Comes (Sanda Hârlav Maistorovici,Bucureşti); Probleme pastorale astăzi: Familiile mixte din punct de vedere confesional (Pr. Ioan Tămaş, Vâlcele); Dezamăgirile unui octogenar (Prof. Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe); Un deceniu de activitate literar-artistică la Colegiul Naţional „Mihai Viteazul” din Sf. Gheorghe (Prof. Maria Stoica, Sf. Gheorghe).

Dimensiuni ale convieţuirii româno-maghare: Administraţia românească şi minorităţile naţionale în judeţul Arad, în anii 1919 -1920 (Prof. Eugen Criste, Arad); Câteva date referitoare la schimbul de populaţie româno-maghiară, din anul 1919 (Dr. Emil Arbonie, Arad); Originile ideii autonomiei secuieşti, 1919-1934, (Dr. Alexandru Porţeanu, Bucureşti); Un răspuns, din perspectivă demografică, la demersurile privind obţinerea autonomiei teritoriale, pe criterii etnice, a aşa zisului Ţinut Secuiesc (Dr. Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe).

Probleme de arhivistică: Dicţionarele latine – instrumente de lucru indispensabile în cercetarea şi valorificarea documentelor medievale; Glosar de termeni şi expresii latine din documentele bilingve latino-maghiare din secolele XVI-XVII (Dr. Maria Dragomir, Bucureşti); Despre uninstitut de documentare” din prima jumătate a secolului XX (Dr. Ana-Felicia Diaconu, Bucureşti); Standardizarea în arhive (Dr. Liviu Boar, Tg. Mureş); Avantaje totale şi parţiale ale arhivării electronice (Mihaela Munteanu, Bucureşti); Arhivele în sprijinul bunei guvernări (Florenţa Mititelu, Bucureşti); Prezentarea „Hrisovului” nr. XIV/2009, anuarul Facultăţii de Arhivistică (Dr. Ileana Maria Ratcu, Bucureşti); Consideraţii privind activitatea la sala de studiu a Arhivelor Naţionale (Prof. Vilică Munteanu, Bacău); Selecţionarea documentelor la creatorii şi deţinătorii de documente (Valentin Istrate, Miercurea – Ciuc); Fondurile arhivistice ale sfaturilor populare raionale de la Direcţia Judeţeană Vrancea a Arhivelor Naţionale, 1950-1968 (Bogdan Constantin Dogaru, Focşani); Consideraţii privind valoarea documentară şi practică a arhivelor fostelor CAP-uri (Cristian Crişan, Irina Bîziac, Sf. Gheorghe); Nomenclatorul arhivistic. Consideraţii rezultate în urma activităţii de control la creatorii din judeţul Covasna (Stoica Marius, Sf. Gheorghe); Fondul arhivistic Pretura Plăşii Buzăul Ardelean (Cristina Bartok, Sf. Gheorghe).

Ca şi la ediţiile precedente, programul sesiunii a cuprins şi lansarea şi prezentarea a peste 30 de titluri de cărţi, dintre care amintim: Alexandru Lapedatu (1876-1950) ctitor de instituţii ştiinţifice şi cultural-bisericeşti, de Nicolae Edroiu, Alexandru Moraru, Dorel Man şi Veronica Turcuş, Editura Renaşterea, Cluj-Napoca, 2009; Patriarhul Miron Cristea – o viaţă, un destin, de Constantin Stan, Editura Paideia, Bucureşti, 2009; Bibliografii. Mitropoliţi ai Ardealului. Nicolae Colan – Biobibliografie, Biblioteca ASTRA Sibiu, 2009; Despărţământul Mediaş al ASTREI, de Lucian Giura şi Maura Giura, Editura Universităţii „Lucian Blaga”, Sibiu, 2009; Românii în faţa provocărilor secolului XXI. Studii şi articole, de Maria Cobianu-Băcanu, Editura România pur şi simplu, Bucureşti, 2009; Cultura şi valorile morale în procesul de globalizare, de Elena Cobianu, Editura Grinta, Cluj-Napoca, 2008; Dicţionarul General al Literaturii Române realizat de Institutele Academiei Române, 7 vol., coordonator general Acad. Eugen Simion, Editura Univers Enciclopedic, Bucureşti, 2004-2009; Paul Constantinescu – Corespondenţă (Scrisori trimise, Portrete), Editura Muzicală, Bucureşti, 2009; Monahismul ortodox şi puterea comunistă în anii ’50, de George Enache şi Andrian Petcu, Editura Partener, Galaţi, 2009; Părintele Arsenie Boca în atenţia puterii politice din România, de George Enache şi Andrian Petcu, Editura Partener, Galaţi, 2009; George Enache,Andrian Petcu Patriarhul Justinian şi Biserica Ortodoxă Română în perioada 1948-1964, Editura Partener, Galaţi, 2009; Despre curajul de a rosti: Episcopul Nicolae Popovici al Oradiei, George Enache şi Andrian Petcu, Editura Partener, Galaţi, 2009; Teroare în Ardeal, Vol. II, de Constantin Mustaţă, Editura Roza Vânturilor, Bucureşti, 2009; 1940-1944, Ispăşind vina de a fi rămas acasă…, de Zeno Millea, Editura Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2009; Pentru că mi-ai cerut părerea, de Zeno Millea, Editura Ţara Noastră, Bucureşti, 2006; Dezmembrarea Maramureşului istoric. Documente, de Cristina Ţineghe, Editura Centrul de Studii pentru Resurse Româneşti, Bucureşti, 2009; Călătoriile românilor. Realităţi transilvane. 1918-1948, de Dr. Emil Arbonie, Editura University Press, Arad, 2009; Drept penal internaţional, de Conf. univ. Dr. Traian Chindea, Editura Promaris Print, Băile Tuşnad, 2009; Contribuţii la istoria judeţului Neamţ. Învăţământ cultură personalităţi religie, vol. II, de Gheorghe Radu, Piatra Neamţ, 2009 şi Basarabia pământ românesc. Relaţii fraterne: judeţul Neamţ –Basarabia, vol. II, de Gheorghe Radu, Piatra Neamţ, 2009; Alte măşti, aceiaşi piesă, Alte guri, aceiaşi gamă, de Ilie Şandru, Editura Nico, Tg. Mureş, 2009; Un monument reînviat: Biserica Sfinţii Apostoli Petru, Pavel şi Andrei, de Pr. Pop Emil şi Pop Valeria, Editura Grai Romanesc, Miercurea-Ciuc, 2009; Buletinul Ligii Cultural –Creştine Andrei Şaguna, Nr. 4 (2006-2008), Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2009;

Simpla lecturare a titlurilor comunicărilor şi volumelor prezentate ne oferă imaginea unei manifestări ştiinţifice de anvergură naţională. La aceasta, să adăugăm climatul în care s-au desfăşurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate, cât şi plusul de cunoaştere şi motivare pentru viitoarea activitatea de cercetare şi valorificare a realităţilor din sud-estul Transilvaniei, în istorie şi contemporanitate, cu sprijinul şi participarea unor distinşi cercetători, din Arcul intracarpatic şi din principalele centre culturale ale ţării.

La reuşita sesiunii au contribuit, în primul rând, organizatorii: Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Centrul de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale şi Centrul de Cultură Arcuş, dar şi sprijinul generos oferit de către Inspectoratul Judeţean de Jandarmi Covasna.

Sesiunea a avut ca parteneri media: Radio România Actualităţi, Televiziunea România de Mâine, săptămânalul Condeiul Ardelean şi cotidienele Informaţia Harghitei şi Cuvântul Nou. Majoritatea comunicărilor vor fi incluse în cuprinsul revistei Angvstia nr. XIII, anuarul Centrul de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni.

 

 

Ediţia a XVI-a, Sf. Gheorghe – Miercurea Ciuc, 3-4 decembrie 2010.

 

În program sunt înscrise următoarele comunicări:

  1. Câteva consideraţii asupra comunităţilor catolice apărute în prima jumătate a secolului al XIX-lea în Moldova, Dr. Silviu Văcaru, Institutul de Istorie „A.D Xenopol” Iaşi al Academiei Române
  2. Personalităţi ardelene în localităţile Banatului Sârbesc, Dr. Mircea Măran, Şcoala de Înalte Studii de Specialitate pentru Instruirea Educatorilor, Vârseţ, Serbia.
  3. Contribuţii la istoricul protopopiatului Reghin, Drd. M Dobozi, Arhivele Naţionale Mureş
  4. Poziţia minorităţii maghiare faţă de statul român, în perioada 1938-1940, în percepţia Preşedinţiei Consiliului de Miniştri, Prof. univ. dr. Ion Giurca, Drd. Cosmin Zaharia.
  5. O precursoare a UDMR-ului: Uniunea Populară Maghiară, Prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Universitatea „Dimitrie Cantemir”, Bucureşti
  6. Iredentismul şi spionajul maghiar din zona de nord-est a Transilvaniei, reflectat în unele documente interne ale serviciilor speciale mureşene din perioada 1946-1951, prof. Nicolae Balint, Tg. Mureş
  7. Refugiaţi, deportaţi şi expulzaţi din localitatea Vâlcele, în urma Dictatului de la Viena, Prof. Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe
  8. Probleme şi soluţii comune pentru români şi maghiari, Prof. univ. dr. Ion Coja, Bucureşti
  9. Comentarii referitoare la drepturile minorităţilor naţionale şi protejarea acestora prin reglementari europene, Dr. Traian Chindea, Universitatea „George Bariţiu”, Braşov
  10. Odiseea Mormântului Ostaşului Necunoscut (1923-1991), Dr. Constantin I. Stan, Buzău
  11. Credinţa – factor de continuitate a românilor, Dr. Liviu Moldovan, Arad
  12. Contribuţia marilor ierarhi transilvăneni la cultivarea şi afirmarea limbii române, Lily Rain, Bucureşti
  13. Biserica Ortodoxă Română – 85 de ani de la Patriarhat, Prof. Ilie Şandru, Topliţa
  14. Locul şi rolul Bisericii Ortodoxe Române în integrarea României în Uniunea Europeană. Exigenţe, probleme şi perspective, Stelian Gomboş
  15. Colecţiile de cahle din muzeele harghitene, Dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc
  16. In memoriam Dimitrie Cunţan (1837-1910), Dr. Constantin Catrina, Braşov
  17. Elogiul cărturarului Vasile Netea pentru marele mitropolit al Ardealului Andrei Şaguna, Pr. Dr. Florin Bengean, Tg. Mure;
  18. Pagini din istoria învăţământului la Vama Buzaului„, prof. Corina Bărăgan, Braşov
  19. Consideraţii privind Despărţământul ASTRA Odorhei, Adin Ţifrea, Arhivele Naţionale Harghita
  20. Polemica dintre Iuliu Maniu si Valer Pop asupra Dictatului de la Viena in analiza Serviciului Special de Informaţii (1942), Dr. Alin Spanu, Bucureşti
  21. Ştefan Manciulea şi românii din secuime, Drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj
  22. Un manuscris inedit al profesorului Dumitru Mărtinaş. Istoricul Colegiului „Alexandru Papiu-Ilarian” din Tg. Mureş alcătuit în anul 1956, Prof. V. Ciubîcă, Tg. Mureş
  23. Deliberările Parlamentului României asupra ratificării Tratatului de la Trianon, Dr. Alexandru Porţeanu, Bucureşti
  24. Un arhivist mureşan Ioan Moldova, Dr. Liviu Boar, Arhivele Naţionale Mureş
  25. Titlu rezervat, Elena Mihu, Tg. Mureş
  26. Titlu rezervat, Ana Hancu, Tg. Mureş
  27. Regimente prahovene dislocate în sud-estul Transilvaniei în primii an i după Marea Unire, Dr. Gavril Preda, Ploieşti
  28. Arhiva personală a medicului Alexandru Culcer, din Tg. Mureş, cu privire la Ilarie Mitrea (1842-1904) – medic, naturalist şi călător, Dr. Dumitru Stavarache, Bucureşti
  29. Ecaterina SZABO alias KATY in dosarele Securitatii, Valentin Vasile (consilier CNSAS),
  30. Dimensiunea moral-civilizatorie si social-identitara a religiei, Dr. Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti
  31. Mai este actual patriotismul in epoca globalizarii?, dr. Elena Cobianu, Institutul de Filosofie al Academiei Romane, Bucureşti
  32. Contribuţia societăţilor particulare şi de stat la construcţia căilor ferate din banat şi din Transilvania (1854-1915), Radu Bellu, Braşov
  33. Planul înclinat de la Comandău. Un unicat tehnic distrus de nepăsare!, Andrei Berinde, Braşov
  34. Credințe străvechi și ceremonia cununii în localitățile Subcetate, Sărmaș, Hodoșa și Gălăuțaș, situate pe Valea Superioară a Mureșului, Prof. Doina Dobreanu, Subcetate
  35.  Garzile Naţionale Române din judeţul Treiscaune, Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe
  36. Naţionalizarea întreprinderilor din jud. Mureş, Dr. Liviu Boar, Arhivele Naţionale Mureş
  37. Staţiunile balneoclimaterice din sud-estul Transilvaniei în sinteze informative ale Securităţii (1951), Valentin Vasile, CNSAS Bucureşti
  38. Păstrarea tradiţiilor româneşti în context European, Dr. Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe
  39. Un proiect cu participare europeană, Prof. Maria Stoica, Sf. Gheorghe
  40. Din calvarul evacuării Basarabiei şi Bucovinei, Prof. Vasile Stancu, Sf. Gheorghe

 

 

 

Ediţia a XVII –a, Sf. Gheorghe, 23 -24 septembrie 2011

 

Lucrări în plen

  1. 1.      Prof. univ. dr. Dumitru Acu, Preşedinte ASTRA centrală,  Asociaţiunea ASTRA – un secol şi jumătate de la întemeiere
  2. 2.      Pr. prof. dr. Vasile Olteanu, Braşov, Andrei Şaguna şi ASTRA braşoveană
  3. 3.      Prof. univ. Dr. Petre Ţurlea, Ploieşti, O încercare de unire a ASTREI cu Liga Culturală, în anul 1920
  4. 4.      Pr. dr. Ciprian Staicu, Sf. Gheorghe, Telegraful Român – 150 de ani de apariţie neîntreruptă; un proiect în desfăşurare
  5. 5.      Dr. Traian Pleşca, Bucureşti, Naţiunea – matrix humanitas
  6. 6.      Dr. Alexandru Porţeanu, Bucureşti, Ratificarea Tratatului de la Trianon în Parlamentul României
  7. 7.      Drd. Vasile Lechinţan, Cluj–Napoca, România interbelică– paradisul minorităţii maghiare
  8. 8.      Gen. Rez. Aurel Rogojanu, Bucureşti, Autonomia Ţinutului Secuiesc o replică peste timp a diversiunii staliniste a Tatar Bunarului şi a proclamării Republicii Socialiste Sovietice Autonome Moldova (Transnistria)
  9. 9.      Dr. Codrin Munteanu, Sf. Gheorghe, Aspecte privind utilizarea limbii persoanelor aparţinând minorităţilor naţional în spaţiul public
  10. 10.   Dr. Anton Coşa, Bacău, Centrul European de Studii Covasna – Harghita  şi problematica romano –catolicilor din Moldova
  11. 11.  Dr. Valeriu Cavruc, Dr. Adela Kovacs, Sf. Gheorghe, Un proiect finalizat: reamenajarea şi modernizarea spaţiilor expoziţionale din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni
  12. 12.  Dr. Adela Kovacs, dr. Dan Buzea, pr. drd. Sebastian Pârvu, Sf. Gheorghe, Proiectul „Digitizarea patrimoniului  ecleziastic din cadrul Muzeului Spiritualităţii Româneşti”, de la Catedrala Ortodoxă din Sf. Gheorghe

SECŢIUNEA ISTORIE BISERICEASCĂ

  1. 1.      Lily Rain, Bucureşti, Biserică, politică şi cultură în viziunea familiei Micu de Sad (Inochentie Samuil)
  2. 2.      Ana Grama, Sibiu, Din Bodogaie, în Saschiz, prin alte sate. De la organizarea parohiilor, la activism civico – politic
  3. 3.      Elena Mihu, Tg. Mureş, Uniţii şi  neuniţii din Petrilaca, la 1850
  4. 4.      Pr. Prof. Dr. Florin Bengean, Tg. Mureş,  Ierarhi ortodocşi ai secolului al XIX-lea – ctitori de cultură românească
  5. 5.       Prof. drd. Nicoleta Ploşnea, Miercurea – Ciuc, Starea socială şi materială a preoţilor şi învăţătorilor români din parohiile româneşti din Covasna şi Harghita, în perioada 1850-1918
  6. 6.      Dr. Stelian Gomboş, Bucureşti, Câteva referinţe, gânduri şi impresii despre mişcarea spirituală şi duhovnicească “Rugul aprins” de la Mănăstirea Antim din Bucureşti, din perioada interbelică
  7. 7.      Dr. Elisabeta Marin, Braşov, Schiţa climatului spiritual din România între anii 1918 – 1944
  8. 8.      Pr. dr. Florin Tălmăcean, Ozun, Biserica Română Unită cu Roma, Greco – Catolică, după 1990
  9. 9.      Prof. drd. Costel Cristian Lazăr, Topliţa, Preotul greco-catolic Petru Suciu din Voşlobeni – crâmpeie din viaţă
  10. 10.  Prof. drd. Romeo Negrea, Sf. Gheorghe, Relaţiile Biserică – Stat în timpul Patriarhului Nicodim (1939-1948)
  11. 11.  Constantin Aitean –Taus, Măieruş, Aspecte privind starea spirituală a românilor din localităţile Arini şi Iarăş
  12. 12.  Alexandra Pintrinjel, Sf. Gheorghe, Viaţa bisericească a românilor din comuna Zăbala
  13. 13.  Cornelia Ghinea, Piteşti, Aspecte biografice ale urmaşilor episcopului Justinian Teculescu: Ionel şi Bujor Teculescu
  14. 14.  Prof. Monica Blaj, Sf. Gheorghe, Pagini din învăţământul confesional ortodox din Protopopiatul Treiscaune
  15. Ing. Gheorghe Bejan, Bacău, Din preocupările actuale ale Asociaţiei Romano – Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”

SECŢIUNEA ISTORIE

 

  1. 1.      Dr. Silviu Văcaru, Iaşi, Emigranţi transilvăneni în Moldova (începutul secolului al XIX-lea)
  2. 2.      Prof. Ioan Pleşa, Alba Iulia, Valoarea documentar istorică a arhivei Administraturii Comitatului Alba Inferioară, din perioada 1848 -1849
  3. 3.      Dr. Gelu Neamţu, Cluj-Napoca, Românii şi secuii la 1848-1849. Relaţii oglindite în nouă documente
  4. 4.      Pr. drd. Sebastian Pârvu, Sf. Gheorghe, Contribuţii documentare privind anul 1848 în Treiscaune
  5. 5.      Lect. univ. drd. Ana Dobreanu, Bucureşti, Creditul comercial la începutul sec. al XX-lea, în comitatele Ciuc şi Odorhei
  6. 6.      Prof. Nicolae Balint, Tg. Mureş, Aspecte referitoare la activitatea unor instanţe judecătoreşti mureşene, în primii ani după Marea Unire de la 1918
  7.  Lect. univ. dr. Aurelian Chistol, Piteşti, Raporturi ale guvernului Goga – Cuza cu minoritatea maghiară ( 28 decembrie 1937-11 februarie  1938 )
  8. 8.      Drd. Sebastian Rusu, Târgovişte, Guvernarea Goga – Cuza şi pregătirea alegerilor din martie 1938
  9. 9.      Tudor Vasile, Piteşti, Acţiuni de luptă ale aeronauticei române după 23 august 1944, în Ţara Bârsei
  10. 10.  Col (r) dr. Dumitru Stavarache, Bucureşti: Personalităţi militare române, de etnie germană, în cel de-al doilea război mondial
  11. 11.   Prof. Mircea Bodnari, Sf. Gheorghe, Forme de organizare economico – financiară în judeţul Treiscaune în perioada 1945-1952
  12. 12.  Prof. univ. dr. Ioan Sabău Pop, Tg. Mureş, Actualitatea şi problematica revendicării pădurilor  de către  urmaşii  optanţilor unguri
  13. 13.   Radu Bellu, Braşov, Căi ferate forestiere dispărute din judeţele Covasna şi Harghita
  14. 14.   Andrei Berinde, Braşov, Legătura feroviară prin Pasul Oituz  – Un  vis rămas neîndeplinit
  15. 15.  c-dor. (r) Emilian Munteanu, Bucureşti, Introducere în teoria generală a poliţiilor (cu accent pe Transilvania de sud-est)
  16. 16.  Cristian Crişan, Sf. Gheorghe, Mărturii documentare despre inundaţiile din anii 1970, 1984 şi 1988  care au avut loc pe teritoriul  jud. Covasna
    1. 1.      Dr. Adela Kovacs, Dr. Ioan Cojocaru, Sf. Gheorghe, Caransebeş, Reconstruiri etno-arheologice la situl arheologic de la Ţaga, jud. Cluj
    2. 2.      Dr. Constantin Secară, Bucureşti, Dinamica valorilor simbolice de identitate şi conştiinţă naţională în cadrul comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita. Folclor şi spiritualitate
    3. 3.      Dr. Dorel Marc, Tg. Mureş, Elemente identitare ale riturilor de trecere în cultura tradiţională a spaţiului intracarpatic
    4. 4.      Dr. Ioan Lăcătuşu, Drd. Vasile Lechinţan, Sf. Gheorghe, Cluj-Napoca, Elite româneşti şi maghiare (secuieşti) din Arcul intracarpatic (născute până în 1918)
    5. 5.      Prof. Vilică Munteanu, Bacău, Învăţători ai şcolilor săteşti – formatori şi exemple pentru elevi şi ţărani
    6. 6.      Dr. Alin Spânu, Bucureşti: Douăzeci de ani de scoală romanească în secuime. Monografia şcolii primare de stat din Sâncrăieni – Ciuc, elaborată de învăţătorul Vasile P. Popa.
    7. 7.      Lect. univ. dr. Liliana Trofin, Bucureşti, Ipostaze ale identităţii şi libertăţii reflectate în memoria colectivă a românilor din zona Carpaţilor Răsăriteni
    8. 8.      Prof. Maria Stoica, Sf. Gheorghe, Impactul educaţiei umaniste asupra tinerii generaţii
    9. 9.      Dr. Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti, Un nou asediu maghiar în România pentru crearea “Ţinutului Ceangăiesc”
    10. 10.  Dr. Elena Cobianu, Bucureşti, Respect şi democraţie
    11. 11.  Prof. Nicolae Moldovan, Sf. Gheorghe, File din memoriile unui nonagenar
    12. 12.  Prof. Ligia Ghinea, Sf. Gheorghe, Romulus Cioflec, aspecte din activitatea literară
    13. 13.  Prof. Ilie Şandru, Topliţa, Politica antiromânească dusă de coaliţia sovieto-ungară în perioada 1919-1960, văzută de istoricul american Larry L. Watts
    14. 14.  Gheorghe Luca, Dobârlău,  Muzeul Etnografic “Maria” din Dobârlău
    15. 15.  Andrea Deák, Sf. Gheorghe, Fântânile de apă sărată din judeţul Bistriţa-Năsăud. Cercetările din anii 2005-2007.
SECŢIUNEA ETNOGRAFIE – CULTURĂ

 

SECŢIUNEA  ASTRA – LA CEAS ANIVERSAR

 

  1. Prof. Univ. Dr. Constantin I. Stan, Buzău, Vasile Stroiescu şi ASTRA
    1. 2.      Drd. Alexiu Tatu, Sibiu, 80 de ani de la Adunarea generală a ASTREI de la Sf. Gheorghe (sept. 1931 – sept. 2011)
    2. 3.      Dr. Liviu Boar, Tg. Mureş, Documente de arhivă privind activitatea Despărţământului Reghin al Astrei 1874 -1940
    3.  Dr. Constantin Catrina, Braşov, Tiberiu Brediceanu  şi obiectivele secţiei artistice programate de către Astra Transilvană (1918-1940).
    4. 5.      Dr. Ioan Lăcătuşu, prof. Vasile Stancu, Sf. Gheorghe, Contribuţii documentare privind activitatea ASTREI în perioada interbelică
    5. 6.      Dr. Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe,  Asociaţiunea  Astra şi familia Teculescu
    6. 7.      Dr. Traian Chindea, Miercurea – Ciuc, Asociaţiunea Transilvană pentru Literatura şi Cultura Poporului Român „ASTRA” – trecut, prezent şi viitor
    7. 8.      Dr. Nicolae Bucur, Miercurea – Ciuc, Efervescenţa culturală infuzată de ASTRA în despărţământul  Covasna şi Harghita.  Scurtă retrospectivă – anii 1931 – 2010.
    8. 9.       Lazăr Lădariu, Tg. Mureş, Doi distinşi astrişti mureşeni: Dr. Eugen Nicoară – un mecena al românilor mureşeni şi Horia Teculescu – un „voievod spiritual” al „Perlei Târnavelor”
    9. 10.  Corina Bărăgan Sporea, Braşov, Preoţi şi învăţători, din satele Buzăului ardelean, implicaţi în lupta de făurire a Marii Uniri, împlinind idealurile Astrei
    10. 11.  Pr. Ioan Tămaş, Vâlcele, Cărţi premergătoare Astrei

 

Comunicat de presă

 

În zilele de 23-24 septembrie 2011, în municipiul Sfântu Gheorghe a avut loc ediţia a XVII-a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie – Cultură – Civilizaţie”. Manifestarea a fost dedicată împlinirii a 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii Transilvane pentru Cultura şi Literatura Poporului Român, această ilustră instituţie care a avut un rol definitoriu în afirmarea culturii româneşti, a solidarităţii şi unităţii naţionale, Asociaţiunea fiind prezentă în localităţile Arcului intracarpatic, încă de la înfiinţarea sa, din anul 1861.

Organizatorii ediţiei din acest au fost: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, cu sprijinul financiar al Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi al Consiliului Judeţean Covasna.

Deschiderea sesiunii, lucrările în plen şi lansările şi prezentările de cărţi au avut loc, vineri 23 septembrie a.c., la Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe, fiind moderate de I.P.S. Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei. În data de 24 septembrie a.c., lucrările au continuat cu prezentarea comunicărilor pe secţiuni la: Sala de protocol a Instituţiei Prefectului judeţului Covasna, Centrul Ecleziastic de Documentare Mitropolit „Nicolae Colan”, Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, Muzeul Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă Sfântu Gheorghe. În plenul sesiunii şi pe secţiuni s-au prezentat peste 65 de comunicări din domeniile: istorie, etnografie şi cultură, teologie, sociologie şi demografie. Comunicările prezentate vor fi publicate în revista Angustia nr. 15, anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.

Ajunsă la ediţia a XVII-a, sesiunea a devenit o manifestare de ţinută, prilej de solidaritate culturală şi ştiinţifică cu românii din Arcul intracarpatic. Simpla lecturare a titlurilor celor peste 65 de comunicări şi a celor peste 10 volume care au fost prezentate în plen şi în cele patru secţiuni ale sesiunii, oferă imaginea unei manifestări ştiinţifice de anvergură naţională. La aceasta, trebuie adăugat climatul în care s-au desfăşurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate, cât şi plusul de cunoaştere şi motivare pentru viitoarea activitate de cercetare a realităţilor din sud-estul Transilvaniei, în istorie şi contemporaneitate, cu sprijinul şi participarea şi a altor distinşi cercetători, din întreg spaţiu românesc.

Şi la actuala ediţie, pe lângă probleme referitoare la istoria şi cultura naţională, majoritatea temele prezentate au abordat aspecte ale istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi ale convieţuirii interetnice din zona Arcului intracarpatic. Acest fapt reprezintă un sprijin substanţial adus cercetătorilor, pe aceste teme, din judeţele Covasna şi Harghita – muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi şi al altor iubitori de istorie şi cultură, a căror număr este destul de redus. A fost salutat, cu deosebit interes, participarea la sesiune a cercetătorilor: muzeografi, profesori şi preoţi care au teme cuprinse în cadrul unor programe de studii doctorale şi postdoctorale, sau sunt abordate în lucrări de masterat, de grad didactic şi de licenţă.

Temele conferinţelor înscrise în programul sesiunii, nu au ocolit problemele „sensibile” ale istoriei şi convieţuirii româno-maghiare, cât şi diferenţele existente între abordările istoricilor şi analiştilor români şi cele ale colegilor lor maghiari, privind istoria românilor în general, şi a celor din Transilvania şi Moldova, în mod deosebit.

La fel ca şi la ediţiile precedente, şi de această dată, notele caracteristice ale desfăşurării sesiunii au fost: ţinuta ştiinţifică, preocuparea pentru promovarea adevărului istoric, un pronunţat caracter interdisciplinar şi un interes accentuat pentru studiul culturii şi a valorilor naţionale în context contemporan, al identitâţii româneşti în contextul culturii europene, precum şi studiul relaţiilor interetnice pe dimensiunea istorică

Un al câştig al manifestării l-a constituit asigurarea continuităţii proiectului început acum 17 ani, desfăşurarea neîntreruptă a ediţiilor sesiunii, an de an, la Arcuş, Miercurea – Ciuc, Covasna şi Sf. Gheorghe. De aceea, organizatorii au mulţumit instituţiilor care au asigurat suportul financiar necesar desfăşurării ediţiei din acest an a sesiunii: Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional şi Consiliului judeţean Covasna, precum şi sponsorilor: S.C. „Cora” (domului Aurel Bote), S.C. „Cezara” (domului Ioan Bălan), Motelului Reci (domnului Gheorghe Şimon), domului ing. Gheorghe Bejan, din Bacău, Grupului Şcolar „Constantin Brâncuşi” (doamnei director Rodica Pârvan), Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş ş.a.

A fost subliniat faptul că, ediţia din acest coincide cu împlinirea a 17 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei şi întronizarea în scaunul arhieresc a Înaltpreasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan. Deoarece în această toamnă, Vlădica Ioan va împlini frumoasa vârstă de 60 de ani, întrunirea a constituit un bun prilej pentru a-i adresa, şi cu această ocazie, din partea participanţilor, urarea sinceră de „La mulţi ani”, multă sănătate şi păstorire rodnică în continuare, însoţită de sentimentele de preţuire şi recunoştinţă pentru „activitate ierarhică pilduitoare şi slujire chiriarhală deosebită şi îndelungată a Bisericii, constând în lucrări misionar pastorale şi administrative de excepţie, în scopul consolidării vieţii bisericeşti şi în sprijinul întăririi prezenţei ortodoxe şi româneşti în acest ţinut străbun”.

În cadrul dezbaterilor care au avut loc, pe marginea temelor prezentate şi a lucrărilor lansate, în cadrul sesiunii, s-au formulat numeroase propuneri, s-au desprins importante concluzii pentru activitatea viitoare de cercetare a realităţilor din sud-estul Transilvaniei, în istorie şi contemporaneitate, şi s-au formulat mai multe solicitări adresate mediului academic, autorităţilor publice centrale şi locale, reprezentanţilor societăţii civile şi ai mass-media, după cum urmează:

  • Necesitatea intensificării implicării Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară, în efectuarea unor cercetări privind istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, identitatea şi integrarea europeană; studii despre rolul naţiunilor, despre regionalism, autonomie, autodeterminare şi implicaţiile asupra suveranităţii naţionale; dimensiuni ale convieţuirii în medii multiculturale; istorie şi memorie colectivă; relaţii comunitare între naţional şi etnic; procese de enclavizare şi de asimilare; comunicare interetnică etc.
  •  Continuarea acţiunilor de dezvoltare a unor parteneriate pe teme culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate.
  • Asigurarea finanţării de la bugetul central de stat, a editării şi reeditării unor lucrări privind patrimoniul cultural etnologic al comunităţilor româneşti din zona Arcului Intracarpatic, în contextul multietnic şi multicultural european contemporan, a unor corpusuri de documente referitoare la istoria şi cultura românilor din Arcul Intracarpatic, precum şi a proiectelor asociaţiilor culturale româneşti din judeţele Covasna şi Harghita.
  • Au fost evidenţiate consecinţele nefaste pentru românii din zonă şi pentru întreg spaţiul românesc ale proiectelor de autonomie teritorială pe criterii etnice,  şi s-a reînnoit solicitarea către Camerei Deputaţilor să nu adopte Legea statutului minorităţilor naţionale, act normativ care urmăreşte în fapt reglementarea drepturilor colective, teritorialitatea ca element fundamental al exercitării drepturilor colective şi definirea Statului Român ca stat multinaţional.
  •  S-a cerut instituţiilor abilitate ale Statului Român să ia măsurile ce se impun pentru respectarea Constituţiei României şi legilor ţării referitoare la respectarea limbii române ca limbă naţională, precum şi a simbolurilor şi valorilor româneşti.
  • S-a solicitat autorităţilor administraţiei publice centrale şi locale, să se aibă în vedere problematica revendicării pădurilor de către urmaşii optanţilor unguri şi să nu se permită retrocedarea ilegală a unor suprafeţe forestiere aparţinând domeniului public al statului.
  • S-a cerut autorităţilor laice şi bisericeşti româneşti ca, în conformitate cu practica europeană în materie, dar şi cu interesul naţional, să stăvilească acest nou asediu maghiar în România pentru crearea „Ţinutului Ceangăiesc” în localităţile din Moldova, în care trăiesc credincioşi romano-catolici.
  • În acest an, când se împlinesc 150 de ani de la înfiinţarea Asociaţiunii ASTRA, participanţii la sesiune solicită Primăriei Sf. Gheorghe să asigure vizibilitatea necesară Monumentului ASTRA, situat în centrul municipiului Sf. Gheorghe, în prezent dosit de gardul viu care îl înconjoară.
  •  S-a hotărât formarea unui colectiv de cercetători, arhivişti, muzeografi, preoţi, profesori şi alţi pasionaţi de cunoaşterea istoriei locale, care va redacta cronologia istorică „Sfântu Gheorghe – Sângiorgiu – 550 de ani de atestare ca oraş”.

 

 

Ediţia a XVIII-a, Vineri, 21 septembrie 2012, Muzeul Spiritualităţii Româneşti, Catedrala Ortodoxă Sfântu Gheorghe

 

Programul sesiunii.

 

Lucrări în plen, orele 1530 – 1730

Moderatori: Înaltpreasfinţitul Arhiepiscop Ioan SELEJAN, Dr. Gelu NEAMŢU

  1. 13.  Prof. univ. dr. Dumitru ACU, Sibiu, George Bariţiu şi ASTRA
  2. 14.  Prof. univ. dr. Petre ŢURLEA, Bucureşti, Istoria şi Istoricul în societatea românească
  3. Dr. Gelu NEAMŢU, Cluj-Napoca, Distrugerea documentelor românilor ardeleni pentru a-i elimina din istorie
  4. 16.  Prof. univ. dr. Ioan SABĂU-POP, Tg. Mureş, Discriminări aplicate românilor transilvăneni în materia proprietăţii în perioada feudală
  5. 17.  Dr. Alexandru PORŢENU, Bucureşti, Originea ideii autonomiei secuieşti
  6. Dr. Constantin SECARĂ, Realităţi multiculturale şi plurilingvistice în context european contemporan. Identităţi muzicale în Regiunea Autonomă Trentino – Alto Adige, Italia (II). (Această lucrare a fost realizată în cadrul proiectului „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”, cofinanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013, contractul de finanţare nr. POSDRU/89/1.5/S/59758.)
  7. 19.  Dr. Teodor ARDELEAN, Baia Mare, Un proiect cultural de anvergură: Bibliotecile româneşti din străinătate
  8. 20.  Prof. univ. dr. Radu BALTASIU, Bucureşti, Noi metodologii în abordarea identităţii colective

 

SECŢIUNEA ISTORIE BISERICEASCĂ

Sâmbătă, 22 septembrie 2012, orele 900 – 1330, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”

 

Moderatori: Pr. Dr. Florin ŢUSCANU, Pr. Prof. Dr. Florin BENGEAN

  1. 16.   Dr. Liliana TROFIN, Bucureşti, Dimensiunile cosmice şi diacronice ale creştinismului în opera lui Samuil Micu
  2. 17.  Prof. univ. dr. Valentin MARICA, Tg. Mureş, Dificultăţi exegetice şaguniene
  3. Erich-Mihail BROANĂR, Sf. Gheorghe, Elite româneşti laice şi bisericeşti din Covasna şi Harghita. Ierarhi ortodocşi născuţi în Arcul Intracarpatic
  4. Prof. Ilie ŞANDRU, Topliţa, 1902 – an hotărâtor în viaţa Patriarhului Miron Cristea, de slujitor al Bisericii Ortodoxe Române
  5. Pr. dr. Daniel ALIC, Caransebeş, Alegeri de episcop la Caransebeş în cursul anilor 1908-1909
  6. 21.  Prof. dr. Nicoleta PLOŞNEA, Miercurea-Ciuc, Dumitru (Emilian) Antal un adevărat sol şi organizator al sfaturilor şi gărzilor naţionale în zona Mureşului Superior
  7. 22.  Pr. dr. Florin ŢUSCANU, Vasile DANCI, Roman, Un eveniment deosebit în viaţa B.O.R. – 100 de ani de la întronarea episcopului de Roman, Teodosie Atanasiu
  8. Lily RAIN, Bucureşti, Ierarhi cărturari din sud-estul Transilvaniei despre cultură, religie şi şcoală
  9. Dr. Ana HANCU, Tg. Mureş, Aspecte privind istoria protopopiatului greco-catolic Târgu-Mureş înglobat Episcopiei de Hajdudorog
  10. Pr. Prof. Dr. Florin BENGEAN, Tg. Mureş, Relaţiile dintre cărturarul Vasile Netea şi istoricul bisericesc Ioan Lupaş
  11. 26.  Dr. Aurel PENTELESCU, Drd. Ionuţ-Constantin PETCU, Bucureşti, Episcopia Armatei Române o realitate istorică (1921-1948)
  12. 27.  Dr. Virgil PANĂ, Tg. Mureş, Edificii româneşti cu caracter religios construite la Tg. Mureş după Marea Unire
  13. 28.  Adin ŢIFREA, Miercurea-Ciuc, Mărturisirea preotului Ioan Borcan cu privire la situaţia Bisericii Ortodoxe Române din Miercurea Ciuc în toamna anului 1940
  14. 29.  Pr. conf. univ. dr. Dorel MAN, Cluj-Napoca, Episcopul Nicolae Colan – pe căile apostoliei în secuime – 1943
  15. 30.  Prof. dr. Romeo Negrea, Sf. Gheorghe, Situaţia Bisericii Ortodoxe în timpul regimului antonescian
  16. 31.   Drd. Ionuţ-Constantin PETCU, Bucureşti, Vocaţia Seminarului Superior de la Mănăstirea Neamţ în viziunea patriarhului Justinian Marina
  17. 32.  Prof. Mircea BODNARI, Sf. Gheorghe, Elemente de spiritualitate religioasă din judeţul Trei Scaune în perioada 1945-1951 oglindite în izvoare inedite
  18. 33.  Pr. Emil POP, prof. Valeria POP, Miercurea-Ciuc, Preotul Isidor Vlad din Miercurea Ciuc şi ctitoriile sale,
  19. 34.  Prof. Claudia VAŞLOBAN, Joseni (jud. Harghita), Convertirea lui Nicolae Steinhardt la ortodoxie
  20.  Prof. drd. Costel-Cristian LAZĂR, Topliţa, Consideraţii privind structurile demografice şi confesionale în Regiunea Autonomă Maghiară
  21. Drd. Stelian GOMBOŞ, Bucureşti, Despre Tradiţie şi Libertate în spiritualitatea noastră ortodoxă şi răsăriteană, în viziunea Mitropolitului Antonie Plămădeală
  22. 37.  Adrian-Nicolae PETCU, Bucureşti, Titlul rezervat

 

SECŢIUNEA ISTORIE VECHE ŞI MODERNĂ

Sâmbătă, 22 septembrie 2012, orele 900 – 1330, Instituţia Prefectului Judeţului Covasna, Sala nr. 1 (Parter)

 

Moderatori: Dr. Silviu VĂCARU; Drd. Vasile LECHINŢAN

  1. Prof. univ. dr. Constantin BURAC, Bucureşti, Miron Costin şi mazilirea lui Antonie Ruset domnul Ţării Moldovei (1675 -1678)
  2. Drd. Eugen CRISTE, Arad, Un document inedit din Arhivele Naţionale arădene privind istoricul proprietăţilor bisericeşti, al urbariilor şi şcolilor confesionale din Imperiu (1700-1918)
  3. Drd. Vasile LECHINŢAN, Cluj-Napoca, Aspecte ale vieţii social-confesionale ale românilor din scaunul Odorhei, la cumpăna secolelor XVIII–XIX.
  4. Dr. Silviu VĂCARU, IAŞI, Supuşi austrieci din Transilvania stabiliţi în Moldova (1832)
  5. Elena MIHU, Memoriu lui Andrei Şaguna privind preoţii arestaţi în timpul revoluţiei de la 1848/1849
  6. Prof. drd. Claudiu-Vasile TUTULA, Bistriţa, Aspecte din revoluţia de la 1848/1849 în sud-estul Transilvaniei
  7. Pr. drd. Sebastian PÂRVU, Sf. Gheorghe, Din pierderile materiale şi umane ale românilor din scaunele Treiscaune, Odorhei, Ciuc, în timpul Revoluţiei de la 1848/1849
  8. Prof. Alexandru CIUBÎCĂ, Tg. Mureş, Medalion Alexandru Papiu Ilarian
  9. Dr. Ioan RANCA, Tg. Mureş, Colonizările etno-agricole ungureşti din Transilvania dintre anii 1880 -1908 şi învăţămintele lor. Proiectul contelui Bethlen Istvan
  10. Drd. Ana DOBREANU, Miercurea-Ciuc, Majoritate şi minoritate. Efecte ale politicilor guvernamentale din a doua jumătate a sec. al XIX-lea în fostele scaune secuieşti
  11. Aurel BERINDE, Braşov, Calea Ferată Arad – Simeria – Alba Iulia Coloana vertebrală a traficului feroviar din Valea Mureşului.
  12. Oana DIMITRIU, Bucureşti, Activitatea editorială oglindită în corespondenţa redactorilor revistei Luceafărul
  13. Dr. Dan-Ovidiu PINTILIE, Piteşti, Corespondenţă privind conflictul dintre membrele fondatoare ale Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române
  14. Liliana OPRESCU, Ana GRAMA, Sibiu, Colecte, contribuenţi şi spese pentru zidirea Şcoalei de piatră (Şcoalei celei noi) din Breţcu – 1911
  15. Dr. Zeno MILEA, Aiud, Mitingul aviatic de la Tg. Mureş oglindit în paginile ziarului „Szekely Hirlap”, din 1912
  16. Prof. Tudor VASILE, Piteşti, Prezenţa aviaţiei române în sud-estul Transilvaniei în anii 1916-1917
  17. Prof. dr. Marius CÎRJAN, Piteşti, Operaţiunile armatei române din zona de sud-est a Transilvaniei în războiul întregirii neamului
  18. Prof. Corina BĂRĂGAN-SPOREA, Vama Buzăului, De la dregătoriile medievale în fruntea obştei din localitatea Vama Buzăului, la organele administraţiei locale moderne, Primăria după 1918

 

SECŢIUNEA ISTORIE CONTEMPORANĂ

Sâmbătă, 22 septembrie 2012, orele 900 – 1330, Instituţia Prefectului Judeţului Covasna, Sala nr. 2 (Etaj)

 

Moderatori: Dr. Cristina ŢINEGHE, Prof. dr. Vasile Şt. TUTULA

  1. Prof. dr. Vasile Şt. TUTULA, Cluj-Napoca, Capturarea de către Armata Română a Diviziei de secui (23 -29 aprilie 1919)
  2. Prof. univ. dr. Mircea POPA, Cluj-Napoca, Un apărător al drepturilor româneşti în secuime – Ştefan Fay
  3. Conf. univ. dr. Gavril PREDA, Bucureşti, Proiecte de apărare şi securitate nerealizate în regiunea Mării Negre. Cazul româno –britanic
  4. 4.      Lect. univ. dr. Aurelian CHISTOL, Universitatea Piteşti, Aspecte legate de organizarea Poliţiei Capitalei în perioada 1930-1938
  5. Iulian BOŢOGHINĂ, Piteşti, Cercul de Recrutare Trei Scaune; prezentare de fond
  6. Prof. univ. dr. Mihai RACOVIŢAN, Lect. univ. dr. Radu RACOVIŢAN, Sibiu, Ofensiva diplomatică şi propagandistică ungară întreprinsă pe plan internaţional pentru revizuirea Tratatului de la Trianon
  7. Dr. Alin SPÂNU, Bucureşti, Propaganda revizionistă ungară în analiza Secţiei a II-a Informaţii din Marele Stat Major. Studiu de caz: romanul Halhatatlan élet (Viaţă nemuritoare), de Nyirö József
  8. 8.      Prof. Vilică MUNTEANU, Bacău, Documente referitoare la românii refugiaţi sau expulzaţi în judeţul Bacău din nord vestul Transilvaniei în urma Dictatului de la Viena
  9. Dr. Cristina ŢINEGHE, Bucureşti, Contribuţii documentare privind drama refugiaţilor ardeleni. Studiul de caz; refugiaţii din judeţul Storojeneţ
  10. Prof. univ. Ioan BOJAN, Cluj-Napoca, Preliminarii politico-diplomatice ale Dictatului de la Viena din 30 august 1940
  11. Prof. univ. dr. Onufrie VINŢELER, Cluj-Napoca, Delegaţiile română şi maghiară la Conferinţa internaţională de pace de la Paris (1945 -1947)
  12. Prof. Vasile STANCU, Sf. Gheorghe, Naşterea şi „autodizolvarea” organizaţiei Frontul Plugarilor din fostul judeţ Treiscaune (13 august 1946 – 12 martie 1953)
  13. Prof. Nicolae BALINT, Tg. Mureş, Aspecte din activitatea Procuraturii Militare Principale Tg. Mureş (1957-1958)
  14. Cătălin VLĂDĂREAN, Sf. Gheorghe, Secvenţe din trecutul localităţii Araci
  15. Constantin AITEAN-TAUS, Măieruş (jud. Braşov), Aspecte din viaţa spirituală a românilor din satele Arini şi Iarăşi din Ţinutul Zek
  16. Dr. Ilie MUŞAT, Sf. Gheorghe, Din istoricul pădurilor covăsnene. Doborâturile de vânt catastrofale din 1995.
  17. Dr. Ion MICU, Miercurea-Ciuc, lect. Univ. Dr. Tudor STĂNCOIU, Braşov, Pădurile Harghitei & Harghita Pădurilor
  18. Prof. univ. dr. Barbu BĂLAN, Cluj-Napoca, Despre sesiunile de comunicări de la Muzeul Naţional al Refugiaţilor de la Mureşenii de Câmpie
  19. Prof. univ. dr. Corneliu Mihail LUNGU, Bucureşti, Unitatea românilor şi a teritoriului lor –necesitate obiectivă în era Uniunii Europene

 

SECŢIUNEA ETNOGRAFIE – CULTURĂ

Sâmbătă, 22 septembrie 2012, orele 900 – 1330

Casa Memorială „Romulus Cioflec”, Araci, din cadrul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni

 

Moderatori: Dr. Marian NENCESCU, Dr. Anton COŞA

  1. Dr. Valeriu Cavruc, Sf. Gheorghe, Divinitatea şi viaţa cotidiană a omului tradiţional în spaţiul balcano-carpatic
  2. Dr. Anton COŞA, Bacău, Ancore identitare româneşti. Mioriţa în cultura populară a romano-catolicilor din Moldova
  3. Dr. Dorel MARC, Tg. Mureş, Folclor identitar în spaţiul intercarpatic. Obiceiuri din Ariuşd. Restituiri după arhive de folclor
  4. Prof. Doina DOBREANU, Subcetate (jud. Harghita), Frumuseţea portului popular românesc din Zona Mureşului Superior
  5. Dr. Constantin CATRINA, Braşov, Profesorul şi protopsaltul Anton Pan în Şcheii Braşovului
  6. Prof. Ligia-Dalila GHINEA, Sf. Gheorghe, Şcoala Ardeleană – Reverberaţii literare
  7. Dr. Marian NENCESCU, Bucureşti, Mircea Eliade şi permanenţa ideii de naţionalism
  8. Prof. univ. dr. Viorel HODIŞ, Cluj-Napoca, Ore astrale basarabene (1918-1991)
  9. Prof. dr. Luminiţa CORNEA, Sf. Gheorghe, Importanţa scrisorilor lui Romulus Cioflec către Garabet Ibrăileanu
  10. Prof. Maria STOICA, Sf. Gheorghe, Nevoia de cultură – aşteptări şi împliniri
  11. Dr. Nicolae BUCUR, Miercurea-Ciuc, Drumul neliniştilor şi al satisfacţiilor unui autor de carte
  12. Ligia BEJAN, Tg. Mureş, Divorţ şi căsătorie între intransigenţă şi toleranţă în comunităţile româneşti de pe Valea Târnavei Mici la mijlocul secolului XIX
  13. Magdalena FLOREA, Doina PANĂ, Tg. Mureş, 50 de ani de teatru românesc la Târgu-Mureş
  14. Nicolae MOLDOVAN, Sf. Gheorghe, Amintiri din viaţa unui nonagenar
  15. Dr. Elena COBIANU, Bucureşti, Datoria ca sens al existenţei umane
  16. Dr. Maria COBIANU-BĂCANU, Bucureşti, Cultura muncii şi a întreprinderii – factori de modelare ai personalităţii umane
  17. Dr. Elisabeta MARIN, Braşov, O mare personalitate a culturii germane din România – prof. univ. dr. Karl Kurt Klein (1897-1971)
  18. Dr. Traian CHINDEA, Miercurea-Ciuc, Despre o posibilă tulburare gravă a ordinii publice în cazul unui conflict etnic în sud-estul Transilvaniei
  19. Dr. Dan BUZEA, Sf. Gheorghe, Jocul de oină la Întorsura Buzăului

 

MASA ROTUNDĂ CU TEMA PRIORITĂŢI PRIVIND PĂSTRAREA, CONSERVAREA, PRELUCRAREA ŞI GESTIONAREA DOCUMENTELOR DE ARHIVĂ

Sâmbătă, 22 septembrie 2012, orele 900 – 1330, Muzeul Spiritualităţii Româneşti, Catedrala Ortodoxă Sfântu Gheorghe

 

Moderatori: Prof. univ. dr. Corneliu-Mihail LUNGU, Dr. Liviu BOAR

  1. Dr. Liviu BOAR, Arhivele Naţionale Mureş, Tg. Mureş, Aspecte privind relaţiile dintre arhivele din România şi Ungaria după 1989
  2. Dr. Ana-Felicia DIACONU, Facultatea de Arhivistică, Bucureşti Standardul ocupaţional în domeniul arhivistic – o prioritate pentru comunitatea profesională?
  3. Exp. cons. Mihaela MUNTEANU, exp. Florenţa TELEMAN, Şcoala Naţională de Perfecţionare Arhivistică „Profesor Aurelian Sacerdoţeanu”, Bucureşti, Consideraţii privind înregistrarea actelor între teorie şi practică
  4. Mihai NICOLAE, Societatea „Ştefadina”, Bucureşti, Menirea Societăţilor particulare în prelucrarea documentelor de arhiva, în prezent şi în perspectivă
  5. Ştefan HAŞEGAN, Societatea „Ştefadina”, Bucureşti, Dezvoltarea managementului documentelor de arhiva prin implementarea soluţiilor informatice

 

MASA ROTUNDĂ CU TEMA ASPECTE ACTUALE PRIVIND CERCETAREA ISTORIEI, CULTURII ŞI SPIRITUALITĂŢII ROMÂNEŞTI DIN SUUD-ESTUL TRANSILVANIEI

 

Sâmbătă, 22 septembrie 2012, orele 900 – 1330, Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, Sfântu Gheorghe

 

Moderatori: Prof. univ. dr. Vasile DOBRESCU, Prof. univ. dr. Petre ŢURLEA

  1. Dr. Ioan LĂCĂTUŞU, Sf. Gheorghe, Priorităţi ale Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei; Dr. Alexandru PORŢEANU, Bucureşti; Prof. univ. dr. Dumitru ACU, Sibiu; Lazăr LĂDARIU, Tg. Mureş; Viorica-Macrina LAZĂR, Topliţa; Zorel SUCIU, Topliţa; Stela BUDA, Sf. Gheorghe; Maria PELIGRAD, Sf. Gheorghe; Mihai TRIFOI, Bixad (jud. Covasna)

 

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei.
Istorie, cultură şi civilizaţie”, ediţia a XVIII-a
, de dr. Ioan Lăcătuşu,
în Grai Românesc, nr. 3(56) / 2012, p. 11

 

În zilele de 21-22 septembrie 2012, la Sf. Gheorghe s-au desfăşurat lucrările celei de a XVIII-a ediţii a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”. Lucrările sesiunii au început cu un popas duhovnicesc la Catedrala „Sf. Nicolae” şi „Sf. Gheorghe” – monument simbol al dăinuirii noastre ortodoxe şi româneşti pe aceste meleaguri strămoşeşti. În rugăciunea înălţată de către IPS Ioan Selejan şi preacucernicii preoţi parohi ce slujesc la altarul sfântului locaş s-a dat slavă lui Dumnezeu pentru toate darurile Sale şi pentru bucuria de a fi întruniţi ca o mare familie, o importantă comunitate de oameni de cultură şi de ştiinţă din întreg spaţiul românesc.

Ediţia din acest an a coincis cu împlinirea a 18 ani de la înfiinţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei şi întronizarea ca arhiereu a Înalt-preasfinţitului Părinte Arhiepiscop Ioan Selejan. Ca de fiecare dată, întrunirea a constituit un bun prilej pentru a adresa, şi cu această ocazie, din partea participanţilor, sentimentele de preţuire şi recunoştinţă pentru activitate ierarhică pildui-toare şi slujire deosebită a Vlădicului Ioan, în toţi aceşti 18 ani. S-a subliniat faptul că doar raportând acest moment al înfiinţării Episcopiei Covasnei şi Harghitei, eveniment de o covârşitoare importanţă pentru destinul românilor din sud-estul Transilvaniei, la istoria instituţiilor de cultură şi spiritualitate românească din zonă şi la viitoarele sale implicaţii binefăcătoare, pe termen lung, putem înţelege mai bine rostul şi semnificaţia cu totul deosebită a tinerei noastre Eparhii şi a tot ce s-a înfăptuit în aceşti ani prin pastoraţia ziditoare şi vizionară a Vlădicului Ioan. Au fost adresate mulţumiri Vlădicului Ioan, pentru implicarea benefică şi eficientă în asigurarea cadrului instituţional şi a bunei funcţionări a instituţiilor de cultură românească din judeţele Covasna şi Harghita, pentru participarea la toate ediţiile precedente ale prezentei Sesiuni şi la alte manifestări asemănătoare.

Sesiunea Naţională de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”, organizată de Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul European de Studii Covasna–Harghita şi Liga Cultural –Creştină „Andrei Şaguna”, din anul 1995, a devenit o manifestare recunoscută pentru valoarea contribuţiilor din domeniul cercetării istoriei, culturii şi civilizaţiei româneşti din sud-estul Transilvaniei. Ajunsă anul acesta la ediţia a 18–a, Sesiunea s-a impus treptat ca una dintre activităţile ştiinţifice cu impact social şi cultural semnificativ la nivel local, regional şi naţional. Şi la actuala ediţie, pe lângă probleme referitoare la istoria şi cultura naţională, majoritatea temelor prezentate au abordat aspecte ale istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi ale convieţuirii interetnice din zona Arcului intracarpatic. Acest fapt reprezintă un sprijin substanţial adus cercetătorilor din ju-deţele Covasna şi Harghita – muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi şi al altor iubitori de istorie şi de cultură, al căror număr este destul de redus

La Sesiune au prezentat comunicări peste o sută de cunoscuţi specialişti – cercetători, muzeografi, arhivişti, etnografi, teologi, sociologi, profesori, preoţi şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, din peste 25 de localităţi din întreaga ţară. Prin comunică­rile prezentate de domnii profesori Viorel Hodiş din Cluj-Napoca şi Mircea Măran din Vârşeţ, programul Sesiunii a cuprins şi teme referitoare la românii din Republica Moldova şi din Serbia. A fost subliniată prezenţa la ediţia din acest an a Sesiunii a peste 25 de cercetători din Bucureşti – şi a specialiştilor din cadrul Societăţii Ştefadina – împreună cu dl director Mihai Nicolae – căruia î-au fost adresate mulţumiri pentru sprijinul acor­dat în buna organizare .a sesiunii şi nu numai. Continuând tradiţia şi în acest an, sesiunea a be­neficiat de prezenţa unor distinşi cercetători din Cluj-Napoca, Tg. Mureş, Sibiu, Braşov, Bacău, Iaşi, Arad, Piteşti, Baia Mare, Roman, Aiud, Râşnov, Vama Buzăului şi din localităţile judeţelor Covasna şi Harghita: Miercurea-Ciuc, Sf. Gheorghe, Topliţa, Subcetate, Joseni, Bixad, Vâlcele ş.a.

Simpla lecturare a titlurilor celor peste o sută de comunicări ce au fost prezentate în plen şi în ca­drul secţiunilor şi dezbaterilor oferă imaginea unei manifestări ştiinţifice de anvergură naţională. La aceasta să adăugăm climatul în care s-au desfăşu­rat dezbaterile, pe marginea materialelor prezen­tate, cât şi plusul de cunoaştere şi motivare pentru viitoarea activitatea de cercetare a realităţilor din sud-estul Transilvaniei, în istorie şi contempora­neitate, cu sprijinul şi participarea şi a altor distin­şi cercetători, din întreg spaţiu românesc. Temele conferinţelor înscrise în programul Sesiunii nu au ocolit problemele „sensibile” ale istoriei şi convie­ţuirii româno-maghiare, cât şi diferenţele existente între abordările istoricilor şi publiciştilor maghiari şi cele ale istoriografiei şi publicisticii româneşti, privind istoria românilor în general, şi a celor din Transilvania, în mod deosebit. În acest context s-a stabilit să fie redactat, în scurt timp, un manual de istorie a românilor din Arcul Intracarpatic şi a convieţuirii acestora cu maghiari, secui, saşi, romi şi cu cetăţenii de alte etnii, ca răspuns la manualul intitulat Istoria Secuimii lansat, zilele trecute, la Miercurea-Ciuc. O parte din comunicările cu­prinse în programul sesiunii sunt publicate în volumul Profesioniştii noştri 5. Ioan Lăcătuşu, ar­hivist, istoric, sociolog la 65 de ani, volum apărut la Editura Eurocarpatica, sub îngrijirea prof. Vasile Stancu, cu binecuvântarea IPS Ioan Selejan. O altă parte din aceste comunicări vor fi publicate în revista „Angvstia” nr. 17/2013, anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.

În numele organizatorilor au fost adresate mulţu­miri finanţatorilor sesiunii: Ministerului Culturii şi Patrimoniului Naţional, Consiliului Judeţean Covasna, Consiliului Local Sf. Gheorghe, Societăţii Ştefadina Comserv SRL Bucureşti, Clubului Sportiv Muncitoresc Sf. Gheorghe, Hanului Nufărul Reci, Grupului Şcolar „Constantin Brâncuşi”; sponsorilor: domnii Gheorghe Bejan din Bacău, Ioan Bălan, Constantin Gheorghincă şi Gheorghe Şimon, din Sf. Gheorghe, grupu­lui de voluntari din cadrul asociaţiilor membre ale Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş şi, nu în ultimul rând, parte­nerilor media: Informaţia Harghitei, Condeiul Ardelean, Mesagerul de Covasna, Observatorul de Covasna, Cuvântul liber din Tg. Mureş şi tutu­ror reprezentanţilor mass-media locală, regională şi naţională.

În prima zi a sesiunii a fost lansat volumul Profesioniştii noştri 5. Ioan Lăcătuşu, arhivist, istoric, sociolog la 65 de ani, volum apărut la Editura Eurocarpatica, sub îngrijirea prof. Vasile Stancu, iar în ziua a doua mai mullte noi apariţii editoriale, printre care volumul Biserici, şcoli, co­munităţi rurale româneşti din Covasna şi Harghita (1850-1918), de Nicoleta Ploşnea, apărut recent la Editura Grai Românesc, din Miercurea-Ciuc. Prin numărul şi calitatea participanţilor, prin conţinu­tul şi mesajul comunicărilor prezentate, prin nive­lul dezbaterilor şi prin „zestrea” de materiale in­trate, sau care vor intra în circuitul ştiinţific, ediţia din acest an a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie” exprimă solidaritatea unei importante părţi a comunităţii ştiinţifice şi a societăţii civile româneşti cu problematica pă­strării şi afirmării identităţii românilor din Arcul intracarpatic.

 

 

Ediţia a XIX-a, SF. Gheorghe – Izvoru Mureşului, 7-9 noiembrie 2013.

 

Programul sesiunii:

Joi, 7 noiembrie 2013 Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Sfântu Gheorghe, Colocviul cu tema „Priorităţi ale cercetării interdisciplinare în sud-estul Transilvaniei (moderator: dr. Ioan LĂCĂTUŞU)

Vineri, 8 noiembrie 2013, Complexul Sportiv Naţional Izvorul Mureşului

Lucrări în plen

Moderatori: Înaltpreasfinţitul Ioan SELEJAN, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei; Prof. univ. dr. Ştefan PĂUN, prorector, Universitatea Hyperion Bucureşti

–          Prof. univ. dr. Ioan SCURTU, Bucureşti, Locul şi rolul Arhivelor Naţionale în sistemul instituţional al României

–          Prof. ing. Nicolae NOICA, Arhivele Naţionale Bucureşti, Un instrument pentru economisirea banului public şi protecţia împotriva dezastrelor

–          Prof. univ. dr. Ioan AGRIGOROAIEI, Iaşi, România întregită, unire şi unificare

–          Prof. univ. dr. Radu BALTASIU, Bucureşti, Pentru un jurnalism intercultural

 

 

SECŢIUNEA I. ISTORIE

Moderatori: Prof. Eugen CRISTE, Dr. Alexandrina CUŢUI

–          Drd. Vasile LECHINŢAN, Cluj-Napoca, Elevi români la gimnaziile franciscane în a doua jumătate a sec. al XVIII-lea

–          Col.(r) Octavian NEAGU, Augustin, jud. Braşov, O conscripţie urbarială – Augustin 1785

–          Prof. Ilie ŞANDRU, Topliţa, Românii din Valea Superioară a Mureşului în timpul Revoluţiei de la 1848/1849

–          Pr. drd. Sebastian PÂRVU, Sf. Gheorghe, Surse arhivistice covăsnene referitoare la Revoluţia de la 1848/1849

–          Prof. univ. dr. Ştefan PĂUN, Bucureşti, Activitatea lui Nicolae Droc Marţian în slujba luptei naţionale a românilor (1866-1900)

–          Prof. Corina BĂRĂGAN, Vama Buzăului, jud. Braşov, Noi contribuţii documentare referitoare la istoria comunei Vama Buzăului

–          Ligia Maria FODOR, Bucureşti, Institutele secundare private din Bucovina habsburgică – evoluţie şi importante

–          Dr. Ana DOBREANU, Miercurea-Ciuc, Strategii de dezvoltare a zonei de sud-est a Transilvaniei propuse la Congresul secuiesc din 1902

–          Dr. Ana HANCU, Tg. Mureş, Aspecte privind Vicariatul greco-catolic maghiar al Secuimii, din cadrul Episcopiei de Hajdudorog

–          Dr. Dan PINTILIE, Piteşti, Istoricul pompierilor militari din oraşul Câmpulung Muşcel (1871-1940)

–          Drd. Ionela NITU, Râmnicu Vâlcea, Reglementări referitoare la administrarea şi exploatarea Staţiunii Băile Govora până în anul 1910

–          Dr. Alexandrina CUŢUI, Suceava, Prizonieri bucovineni şi transilvăneni în lagărele ruseşti din Primul Război Mondial

–          Doina PANĂ, Tg. Mureş, Demersuri concrete pentru instituţionalizarea teatrului românesc în Transilvania

–          Dr. Ioan Codruţ LUCINESCU, Bucureşti, Generalul Vasile Zottu în atenţia Siguranţei Generale a Statului

–          Prof. Eugen CRISTE, Arad, Acţiunile Regimentului secuiesc în Ţara Lăpuşului

–          Dr. Emil ARBONIE, Arad, Consolidarea statului naţional român în zona Aradului prin înfiinţarea poliţiei de frontieră şi oficiilor vamale

–          Dr. Tiberiu TĂNASE, Bucureşti, Istoria Serviciilor de Informaţii din România la începutul secolului al XX-lea . Biroul de Informaţii al Secţiei Militare din Transilvania şi rolul său în campania pentru apărarea României Mari

 

SECŢIUNEA II. ISTORIE

Moderatori: Pro. univ. dr. Ion GIURCA, Dr. Virgil PANĂ

–          Dr. Alexandru PORŢEANU, Bucureşti, Titlul rezervat

–          Prof. univ. dr. Radu CIUCEANU, Bucureşti, Titlu rezervat

–          Dr. Felicia DIACONU, dr. Cristina ŢINEGHE, Bucureşti, Sud-estul Transilvaniei în lumina unor studii cartografice din timpul Conferinţei de Pace de la Paris

–          Dr. Virgil PANĂ, Tg. Mureş, Acţiune şi reacţiune la Târgu-Mureş faţă de Legea regimului general al cultelor din anul 1928

–          Prof. Vasile STANCU, Sf. Gheorghe, Aspecte privind maghiarizarea sau reromânizarea locuitorilor din ţinutul secuizat, în perioada interbelică, reflectate în monografiile învăţătorilor români

–          Cătălin VLĂDĂREAN, dr. Ioan LĂCĂTUŞU, Sf. Gheorghe, Din corespondenţă fraţilor români maghiarizaţi: Olah Mihaly (Canada) şi Roman Andras (Araci, jud. Covasna) – 1922-1959

–          Adrian BORICEANU, Întorsura Buzăului, Pagini din istoria căii ferate înguste din Bazinul Buzăului Ardelean

–          Prof. Claudia VAŞLOBAN, Joseni, jud. Harghita, Momente din istoria localităţii Dămoc, jud. Neamţ (comuna care a făcut parte din judeţul Ciuc)

–          Vasile TUDOR, Piteşti, Incidente aeriene la graniţa de vest a României (1939-1940)

–          Drd. Adrian DEHELEANU, Timişoara, Problema Transilvaniei în politica Marilor Puteri (1940-1945)

–          Dr. Alin SPÂNU, Bucureşti, Demnitate la nivel înalt. Mihai Antonescu vs. Manfred von Killinger (1943)

–          Dr. Costin SCURTU, Constanţa, Participarea Diviziei 9 infanterie din Dobrogea la eliberarea pământului românesc transilvănean în toamna anului 1944

–          Prof. univ. dr. Ioan BOJAN, Cluj-Napoca, Revenirea Transilvaniei de Nord-Est la România (1944-1945) Contribuţia dr. Petru Groza la înfăptuirea acestui moment istoric

–          Prof. Mircea BODNARI, Sf. Gheorghe, Învăţământul rural din jud. Trei Scaune în perioada 1945-1952 oglindit în izvoare inedite

–          Pro. Univ. Dr. Ion GIURCA, Bucureşti, Un călău al românilor Csány László, în atenţia Ministerului Apărării Patriei din R.P. Ungară

–          Dr. Stelian GOMBOŞ, Bucureşti, Închisorile comuniste din România – câteva referinţe despre numărul lor, activitatea, volumul de încarcerare, capacitatea şi dispunerea lor geografică

–          Ing. Radu BELLU, Braşov, Căile ferate din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş

–          Ing. Andrei BERINDE, Braşov, Tunelul Teliu. Cel mai lung tunel din România

 

 

 

SECŢIUNEA III. SPIRITUALITATE CREŞTINĂ ŞI ETNOGRAFIE ROMÂNEASCĂ

Moderatori: Dr. Constantin SECARĂ, Dr. Nicolae BUCUR

–          Pr. dr. Florin BENGEAN, Tg. Mureş, Sfântul Împărat Constantin cel Mare – 1700 de ani de la eliberarea creştinismului

–          Virgiliu Z. TEODORESCU, Bucureşti, Ierarhul Andrei Şaguna în conştiinţa contemporanilor şi a urmaşilor – notorie călăuză la momente de restrişte. Simboluri ale cinstirii elaborate pentrua-i consemna prezenţa îndrumătoare

–          Lily RAIN, Bucureşti, Laitmotive în retorica ierarhilor cărturari transilvăneni

–          Dr. Anton COŞA, Bacău, Relaţiile diplomatice dintre Sfântul Scaun şi România (1866-1884)

–          Adrian LUPEŞ, Bucureşti, Icoana pe sticla, simbol al Transilvaniei

–          Dr. Romeo NEGREA, Sf. Gheorghe, Aspecte ale relaţiilor dintre Biserica Ortodoxă Română şi Biserica Ortodoxă Rusă în timpul Patriarhului Nicodim Munteanu (1939-1948)

–          Iulius-Marius MORARIU, Cluj-Napoca, Aspecte ale activităţii culturale desfăşurată de Episcopul Nicolae Colan la Cluj

–          Pr. Ioan TĂMAŞ, prof. Vasile Antonie TĂMAŞ, Vâlcele, jud. Covasna, Personalităţi ale culturii româneşti din Ţara Bârsei

–          Dr. Liliana TROFIN, Bucureşti, Femeia – între binecuvântare şi discriminare

–          Dr. Constantin SECARĂ, Bucureşti, A treia etapă de cercetare şi valorificare a folclorului românesc din estul şi sud-estul Transilvaniei. Actualitatea, necesitatea şi oportunitatea demarării unor proiecte-pilot cu participarea comunităţilor locale

–          Dr. Nicolae BUCUR, Miercurea-Ciuc, Savantul etnolog Nicolae Dunăre – Corespondenţa. Din scrisorile dr. Nicolae Dunăre către Constantin Catrina (anii 1966-1972) şi către Nicolae Bucur (anii 1980-1987)

–          Prof. Zorel SUCIU, Topliţa, Statornicia pietrelor de hotar în zona Topliţa

–          Prof. TOMOLE, Zalău, Românii din Bixad, Micfalau şi Valea Zălanului în recensămintele populaţiei din anii 1850, 1900 şi 1930; Remetea – loc al românilor, vale a românilor

–          Prof. Edmond DORNEANU, Sf. Gheorghe, Aspecte privind păstoritul transhumant în Carpaţii de Curbură

 

SECŢIUNEA IV. SOCIOLOGIA FENOMENULUI INTERETNIC ŞI MULTICULTURAL DIN COVASNA ŞI HARGHITA

Moderatori: Prof. univ. dr. Radu BALTASIU, Prof. univ. dr. Petre ŢURLEA

–          Prof. univ. dr. Radu BALTASIU, Dr. Ovidiana BULUMAC, Bucureşti, Topliţa, dimensiuni ale tranziţiei

–          Dr. Traian CHINDEA, Miercurea-Ciuc, Despre conflicte interetnice post decembriste, mai vechi sau mai noi, din judeţul Harghita

–          C-dor.(r) Emilian MUNTEANU, Bucureşti, Factori etnici în dinamica politiilor. Cazul Transilvaniei de Sud-Est.

–          Dr. Ioan LĂCĂTUŞU, Sfântu Gheorghe, Mass-media despre „marşul secuilor” din 27 octombrie 2013

–          Prof. Nicolae BALINT, Tg Mureş, Acţiuni de influenţă, propagandă şi spionaj îndreptate împotriva României din perspectiva a trei specialişti pe domeniul intelligence: Larry Watts, Gl.(r.) Aurel I. Rogojan şi Gl.(r.) Stan Petrescu

–          Prof. univ. dr. Petre ŢURLEA, Ploieşti, Metode maghiare de ocupare simbolică a spaţiului public din Transilvania

–          Prof. Adriana BOTA, Sf. Gheorghe, Impactul lecţiilor de istorie asupra elevilor din judeţul Covasna

–          Prof. Maria STOICA, Sf. Gheorghe, Proiectele şcolare fereastră deschisă către cultura naţională

–          Prof. dr. Luminiţa CORNEA, Sf. Gheorghe, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei – două decenii în slujba culturii româneşti

–          Prof. Mihai TRIFOI, Bixad, jud. Covasna, Promovarea culturii naţionale prin intermediul limbii Esperanto

–          Prof. Ligia-Dalila GHINEA, Sf. Gheorghe, File din activitatea astristă

–          Prof. drd. Viorica LAZĂR, Topliţa, Premisele de azi şi priorităţile de mâine în cultura topliţeană

–          Ing. Gheorghe BEJAN, Bacău, Priorităţi ale activităţii Asociaţiei Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”

 

SECŢIUNEA V. ARHIVISTICĂ – MUZEOLOGIE

Moderatori: Prof. univ. dr. Corneliu-Mihail LUNGU, Prof. Vilică MUNTEANU

–          Dr. Traian Tr. CEPOIU, Ceraşul, jud. Prahova, Arhivele Statului din vechiul regat al României sub directoratul lui B.P. Hașdeu

–          Prof. univ. dr. Constantin BURAC, Bucureşti, Dimitre Onciul în viziunea colegilor de breaslă (B.P. Haşdeu, A.D. Xenopol, Ioan Bogdan, Nicolae Iorga)

–          Dr. Elisabeta MARIN, Braşov, Cercetări în arhive străine: Portugalia (1985)

–          Prof. univ. dr. Corneliu-Mihail LUNGU, Bucureşti, Tradiţia şcolii arhivistice româneşti şi necesitatea formării noilor specialişti

–          Prof. Vilică MUNTEANU, Bacău, Forme de valorificare a informaţiilor din documentele de arhivă

–          Mihaela CHELARU, Piatra Neamţ, Probleme nerezolvate în evidenţa fondurilor şi colecţiilor deţinute de Arhivele Naţionale Neamţ

–          Mihai NICOLAE, Bucureşti, Din experienţa unei societăţi private în prelucrarea şi gestionarea documentelor de arhivă

–          Dr. Liviu BOAR, Tg. Mureş, Un proiect în curs de finalizare: volum dedicat arhiviştilor ardeleni

–          Leonard BIBEA, Bucureşti, Profesia de arhivist acum şi în viitor – o provocare prezentă şi pe termen lung

–          Cristina BULFAN, Bucureşti, Aplicarea standardului ISO 15489 în cadrul unei organizaţii cu activitate de administrare arhive

–          Adela KOVÁCS, Dan BUZEA, Cristina FELEA, Sebastian PÂRVU, Florin HERŢEG, Ana DOBREANU, Sfântu Gheorghe, Model de bună practică în evidenţa, cercetarea şi valorificarea patrimoniului: Proiectele de digitizare a patrimoniului mobil de la Catedrala Ortodoxă, Sfântu Gheorghe.

–          Erich-Mihail BROANĂR, Sf. Gheorghe, Un proiect în curs de finalizare: Biblioteca digitală Eurocarpatica

 

SECŢIUNEA VI. ISTORIE SOCIALĂ A FENOMENULUI INTERETNIC ŞI MULTICULTURAL DIN SUD-ESTUL TRANSILVANIEI (noi apariţii editoriale)

Moderatori: Prof. dr. Costel-Cristian LAZĂR, Dr. Ovidiana BULUMAC

–          Constantin SECARĂ, Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic. Valoarea identitară a spiritualităţii româneşti, în contextul multietnic şi multicultural european contemporan, Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013 (prezintă dr. Ioan LĂCĂTUŞU)

–          Dorel MARC, Protejarea identităţilor culturale în procesele globale, prin cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural etnologic din mediul multietnic, Studiu de caz: Valori identitare culturale în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Interculturalitate, multiculturalitate. Editura Muzeului Naţional al Literaturii Române, Bucureşti, 2013 (prezintă dr. Maria COBIANU-BĂCANU şi dr. Elena COBIANU)

–          Radu BALTASIU, Gabriel SĂPUNARU, Ovidiana BULUMAC, Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita-Covasna, Editura Etnologică, Bucureşti, 2013 (prezintă dr. Ovidiana BULUMAC)

–          Doina DOBREANU, Vasile DOBREANU, La obârşie, la izvor… Convorbiri la Subcetate, Editura Cezara Codruţa Marica, Tg. Mureş, 2013 (prezintă dr. Valentin MARICA)

–          Doina DOBREANU, Vasile DOBREANU, Un secol de istorie în imagini, Editura Cezara Codrruţa Marica, Tg. Mureş, 2013 (prezintă prof. Doina DOBREANU)

–          Octavian M. DOBROTĂ, Strană de strigăt românesc. Proiectul interbelic al „reromânizării secuizaţilor”, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe 2013, ediţie îngrijită de Ioan LĂCĂTUŞU şi Vasile LECHINŢAN (prezintă dr. Maria COBIANU-BĂCANU, dr. Elena COBIANU, Bucureşti)

–          Corina BĂRĂGAN, Cronica învăţământului din Vama Buzăului, Editura Scrisul Prahovean, 2012 (prezintă prof. Corina BĂRĂGAN)

–          Corina BĂRĂGAN, Contribuţia preoţilor şi învăţătorilor din Buzăul Ardelean la înfăptuirea Marii Uniri, Editura Scrisul Prahovean, 2013 (prezintă prof. Corina BĂRĂGAN)

–          Pr. Ioan BOIAN, Cronica vieţii şi activităţii pastorale a preotului Boian Ioan, precum şi unele date privind existente şi viaţa românilor din parohiile Protopopiatului Ortodox Român Miercurea-Ciuc, Editura Agnos, Sibiu, 2012 (prezintă prof. dr. Costel-Cristian LAZĂR)

–          Dumitru GHERMAN, Dimitrie GHERMAN, Răni nevindecate ale neamului românesc din mijloc de ţară, Editura Nico, Tg. Mureş, 2013 (prezintă pr. prot. Dumitru GHERMAN)

–          Radu BELLU, Calea ferată Întorsura Buzăului – Crasna, 2013 (prezintă ing. Radu BELLU)

 

Sesiunea Naţională de Comunicări ŞtiinţificeRomânii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură şi civilizaţie”, ediţia a XIX-a, s-a desfăşurat în perioada 7-9 noiembrie 2013, la Sfântu Gheorghe şi Izvoru Mureşului, cu binecuvântarea şi participarea ÎPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei. La lucrările sesiunii au participat prefectul judeţului Harghita, Jean-Adrian Andrei, primarul comunei Voşlobeni, Dumitru Mihail Tinca, istoricii Ioan Scurtu, Ştefan Păun, Alexandru Porţeanu, Petre Ţurlea, Ioan Giurca şi sociologul Radu Baltasiu din Bucureşti, Ioan Agrigoroaiei din Iaşi, Gelu Neamţu din Cluj-Napoca, Sorin Damean din Craiova, foştii miniştri Doru Viorel Ursu şi Nicolae Noica, precum şi arhivistul, istoricul şi profesorul Corneliu Mihail Lungu care a fost omagiat la împlinirea vârstei de 70 de ani.

În plenul sesiunii şi pe secţiuni au prezentat comunicări peste 100 de cunoscuţi specialişti – cercetători, cadre didactice universitare, muzeografi, arhivişti, etnografi, sociologi teologi, profesori, preoţi şi alţi oameni de ştiinţă şi cultură, din peste 30 de localităţi din întreaga ţară. La actuala ediţie, pe lângă probleme referitoare la istoria şi cultura naţională, majoritatea temelor au abordat aspecte ale istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi ale convieţuirii interetnice din zona Arcului Intracarpatic.

În urma dezbaterilor, s-a formulat un important set de propuneri, grupate în următoarea

 

REZOLUŢIE

Sesizarea Parlamentului, a Guvernului şi punctual a ministerelor cu privire la:

–          disoluţia autorităţii Statului Roman în regiune prin subordonarea autorităţilor şi instituţiilor publice locale, inclusiv a administraţiei judeţene de stat, intereselor iredentiste maghiare;

–          implicarea autorităţilor şi instituţiilor publice locale în crearea bazelor instaurării de facto a unei autonomii teritoriale pe criterii etnice a judeţelor Covasna, Harghita şi parţial Mureş, maghiarizate samavolnic în perioada ocupaţiei maghiare şi a experimentul stalinist al Regiunii Autonome Maghiare;

–          implicarea autorităţilor şi instituţiilor publice locale, inclusiv a unităţilor de învăţământ, în promovarea proiectului separatismului teritorial pe criterii etnice şi a sentimentului de ură şi şovinism antiromânesc în rândul populaţiei în general, şi a tineretului în special;

–          susţinerea financiară şi organizatorică de către autorităţi şi instituţii publice locale a unor tabere extremiste, la care participă inclusiv membrii unor organizaţii interzise în Ungaria;

–          „modelul” de nesupunere civică oferit populaţiei ca act de mare virtute de către primari sau preşedinţi de consilii judeţene care: refuză să arboreze drapelul României pe sediile unor instituţii, refuză să poarte eşarfa tricoloră, arborează drapelul Ungariei pe instituţii publice sau a aşa-zisul drapel secuiesc compus în 2008, se adresează la manifestări publice exclusiv în limba maghiară, organizează manifestări şi programe dedicate sau care privesc exclusiv minoritatea maghiară, majoritară numeric în zona, înlocuiesc inscripţiile publice în limba română cu altele în limba maghiară, refuză să îngrijească/amplaseze monumente româneşti amplasând exclusiv monumente referitoare la istoria maghiară sau chiar busturile unor fascişti ori criminali de război (Wass Albert, Nyro Jozsef), fac angajări în sectorul public exclusiv pe criterii etnice etc.

–          nevoia de monitorizare şi implicare a administraţiei centrale pentru a asigura românilor din regiune drepturi fundamentale precum: dreptul la identitate, dreptul la munca, dreptul la învăţământ, dreptul la cultură etc.

–          elaborarea unei legislaţii care să sancţioneze cu pierderea mandatului utilizarea de către aleşii locali a prerogativelor publice pentru promovarea şi desfăşurarea unor activităţi privind separatismul teritorial pe criterii etnice, contrare jurământului depus la investirea în funcţia publică de demnitar local în România.

Sesizarea Senatului României pentru respingerea iniţiativei legislative a UDMR privind oficializarea limbii maghiare în justiţie. Legislaţia română, în acord cu Carta Europeană a limbilor minoritare şi regionale, prevede dreptul persoanelor de a se adresa în limba maternă în justiţie prin intermediul unui translator. Utilizarea în scris nu doar că nu se justifică, actele fiind întocmite de avocaţi şi nu de petenţi care neavând pregătire juridică nu se pot adresa în scris nici în română nici în altă limbă, dar presupune alte două mari inconveniente: suportarea unor costuri uriaşe de traducere ale tuturor actelor, precum şi angajarea de procurori şi judecători pe criterii etnice de la nivel de judecătorie până la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, trebuind a fi înfiinţate secţii paralele fiecărei secţii din cadrul instanţelor de judecată, câte una pentru fiecare minoritate.

Verificarea retrocedărilor în natură a terenurilor agricole, forestiere şi construcţii, respectiv sesizarea instanţelor de judecată pentru anularea Titlurilor de proprietate eliberate nelegal în baza Legii nr. 1/2000, 247/2005, OG 83/1999 şi următoarele în condiţiile în care statul român i-a despăgubit pe proprietarii unguri după primul război mondial (aşa-numitul proces al optanţilor de la Paris). În ciuda limbii de lemn cum că „Ungaria nu ia Transilvania şi pleacă cu ea”, în urma aplicării arbitrare a legislaţiei în domeniul retrocedărilor, se constată dobândirea masivă în condiţii ilegale de terenuri agricole şi forestiere, precum şi de construcţii unele amplasate strategic (spitale, şcoli, unităţi militare, parcuri naţionale) de către entităţi care reprezintă interesele altui stat în inima României. În condiţiile în care statul român a despăgubit pe grofi şi pe urmaşii acestora în 1925, iar după 1945, conform legislaţiei internaţionale, o serie dintre moştenitorii acestora au fost declaraţi criminali de război, neaplicarea legislaţiei în domeniu constituie cel mai grav atentat la adresa securităţii naţionale din ultimii 23 de ani. Ba mai mult în cazul multor imobile acordate nelegal în prezent din bugetul public se plătesc chirii pentru şcoli, spitale, instituţii celor care le-au dobândit pe nedrept. Astfel, prin cetăţenii săi sau prin bisericile maghiare Ungaria a ajuns să domine nelegal din punct de vedere al proprietăţii Transilvania. Daca legislaţia proprietăţii ar fi fost aplicată corect în judeţele Covasna şi Harghita nu s-ar fi putut cere autonomia teritorială a unor teritorii aflate în proprietatea Statului Român, proprietăţi plătite şi deţinute de Statul Român legal din 1922.

Regionalizarea, în măsura în care va avea lor, trebuie să cuprindă judeţele din actuala regiune de dezvoltare Centru: Alba, Sibiu, Mureş, Harghita, Covasna şi Braşov. Aceasta este, în opinia participanţilor, condiţia garantării modernizării administraţiei, a politicii interne locale, a gestionarii finanţelor locale în raport cu interesele reale ale cetăţenilor. Având în vedere comportamentul naţionalist şovin, antiromânesc din ultimii 23 de ani a persoanelor care ocupă funcţii de demnitate locală, creionarea unei regiuni în care formaţiunile extremiste maghiare, moderate sau radicale ar deţine controlul, ar conduce la accentuarea fenomenului de epurare pe criterii etnice a românilor din aceste zone şi la accentuarea fenomenului de separatism teritorial.

În domeniul cultural, participanţii la sesiune solicită autorităţilor competente următoarele:

luarea unor măsuri urgente pentru culegerea şi promovarea culturii tradiţionale din Harghita şi Covasna, în condiţiile în care demografia română din zonă scade mult mai rapid decât în restul României, pe fondul activităţilor programatice antiromâneşti manifestate la vedere sau mai subtil în regiune care a determinat un exod permanent al românilor în alte localităţi din ţară.

instituirea unui mecanism de supervizare a manualelor de istorie, a tuturor lucrărilor auxiliare care se adresează elevilor, în particular a celor din Harghita şi Covasna, în spiritul Constituţiei României şi al respectului drepturilor omului, de către o comisie mixtă formată din reputaţi specialişti din cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale şi Academiei Române. Cu acest prilej reiterăm solicitarea de a avea un reprezentant al profesorilor de naţionalitate română din Harghita-Covasna, cu girul Forumului Civic al Românilor din Covasna Harghita şi Mureş, în funcţia de consilier al ministrului educaţiei în problematica specifică zonei.

Refacerea infrastructurii simbolice româneşti prin încurajarea construirii unor monumente şi simboluri, inclusiv prin înălţarea la Arad a unui monument dedicat celor 40 mii de români care au pierit la 1848.

Verificarea monumentelor şi grupurilor statuare amplasate în Transilvania după 1990, în condiţiile în care autorităţile locale au înălţat busturi ale unor persoane condamnate pentru crime de război, persoane care au făcut parte din guverne fasciste maghiare, ori cu simbolistică iredentistă precum „Gardianul Carpaţilor” recent ridicat în judeţul Harghita. Înlăturarea Stemelor Ungariei Mari amplasate în ultimii trei ani de pe frontiscipiul unităţilor de învăţământ din zonă.

Susţinem, de asemenea, instituirea unui program pentru promovarea unui jurnalism intercultural, familiarizat cu problematica românilor din Harghita şi Covasna. În acest sens, solicităm autorităţilor competente aprobarea proiectului nostru. Scopul programului este asigurarea formării unui număr critic de jurnalişti din presa centrală românească şi internaţională în problematica Arcului Carpatic. În acest fel, se va asigura informarea corectă şi operativă a opiniei publice româneşti, a clasei politice, a opiniei publice internaţionale privind problematica comunităţilor româneşti aflate în situaţia de a fi minoritare în cele doua judeţe.