Home Revista presei Revista Presei Româneşti, Nr. 08 / 16-30.04.2014

Revista Presei Româneşti, Nr. 08 / 16-30.04.2014

 

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

 

Revista Presei Româneşti

Nr. 08 / 16-30.04.2014

Dimensiuni ale convieţuirii interetnice

 

 

Steaguri şi interpretări

Formidabil ce talent avem să ne lăsăm păcăliţi de ţinte false! Despre Duicu şi corupţia din cabinetul primului ministru nu mai ştie nimeni nimic, în dezbaterea publică a apărut ca prin farmec o jurnalistă şantajistă, transformată peste noapte în soţie de primar pesedist şi senator. D-na senator Firea, fire războinică, luptătoare, femeie care ţine la onoarea lui de familist… Toate calităţile într-o singură fiinţă, lucru mare, monşer. M-am luat cu vorba, dar revin: Firea l-a dat în judecată pe Băsescu pentru că a făcut-o să plângă, să fie tristă, să nu mănânce şi să se simtă ruşinată faţă de soţul Pandele. De-aici, o întreagă isterie a televiziunilor, o isterie alimentată de căpcăunul Băsescu, care s-a lăsat prins în laţ de fosta jurnalistă şantajistă, intrând într-un nepermis joc al ameninţărilor cu o fustă care n-ar fi meritat nici măcar o privire.

Ponta începuse să fie alarmat de arestarea lui Duicu şi dezvăluirile DNA, drept pentru care şi-a mutat sediul la amicul Duşa, fostul prefect de Harghita. Acolo, împreună cu Dragnea şi Hunor, la adăpostul blindatelor şi al bruiajului fidel, oamenii ăştia care se prefac că ne guvernează au comis un proiect de lege privind aprobarea, arborarea şi folosirea steagurilor proprii de către unităţile administrativ-teritoriale. In săptămâna încurcată (unii îi spun luminată) de după Paşte, proiectul cu pricina va ajunge la Camera Deputaţilor. Unde nu va avea altceva de făcut decât să treacă.

Aşadar, despre corupţia guvernamentală la vârf nu mai vorbim că nu e de actualitate, vorbim despre steaguri. De fapt, despre un singur steag e vorba aici, de cel al Ţinutului Secuiesc, care va fi arborat, împreună cu cel al României şi UE, pe clădirile publice şi la alte manifestări. Un steag care ne-ncurcă rău de tot, care a schimbat nişte prefecţi (pe-al nostru sigur, săracul Mitică Marinescu chiar crezuse jurămintele de credinţă către neam, ţară şi popor, scoase ca iepurii din joben de prestidigitatorii Ponta şi Dragnea) şi care va tulbura din nou apele interetnice suficient de tulburi şi fără el.

Problema nu stă neapărat în steagul ăsta cu semilună, ci în precedentul care se creează şi în lipsa de încredere a românilor ardeleni în asocierea grupului de interese UDMR-PSD. O asociere toxică nu doar pentru noi, care trăim în judeţele astea două amărâte, ci pentru toţi românii. Pentru că românii din Constanţa, de pildă, sunt extrem de sensibili la realităţile din HarCov (v-o spun în perfectă cunoştinţă de cauză). Adică ne e teamă că asocierea asta de interese nu se va opri la steaguri şi va continua cu o descentralizare forţată şi o reorganizare administrativ-teritorială pe placul UDMR – ceea ce ştim noi ce înseamnă. Acţiunile astea sunt exclusiv opera guvernului refugiat Ponta, nu-mi imaginez că românii din HarCov vor fi auziţi, ascultaţi sau, minune cerească!, întrebaţi de sănătate în vreo chestiune care să aibă în vedere viaţa lor de majoritari minoritari între minoritari majoritari…

Si totuşi, steagurile astea nu vor fi puse peste noapte pe clădirile publice, pentru că ele vor intra în dezbatere publică, apoi vor fi aprobate în consiliile locale şi judeţene (aici e problema, cu dezbaterea publică şi cu voturile UDMR din consilii, dacă trece şi hopul ăsta cuplul Ponta-Kelemen îşi poate considera datoria faţă de ţară împlinită!) şi abia după aceea vor intra sub ochii critici ai Academiei Române şi ai ministrului Dezvoltării. Greu, dificil parcurs…

Dar staţi c-am mai citit ceva. Si anume: steagurile proprii vor putea fi folosite şi cu prilejul unor manifestări de interes local, acţiuni protocolare sau festive, dar nu vor depăşi ca număr şi dimensiune drapelele României şi Uniunii Europene – fără de care, e evident, nu se poate! Aici e-aici, că eu, de pildă, la Ziua Maghiarimii, care e o manifestare de interes local, n-am prea văzut niciun drapel al României, decât cel ascuns sub haina lui Cosmin. Ar trebui să înţeleg, oare, că de-acum încolo drapelul tricolor românesc va zburda lângă steagul secuiesc, precum zburdă oiţa bârsană lângă cea ungureană?!

Vom trăi şi vom vedea. Simt însă nevoia să repet: nu neapărat steagul secuiesc e problema, ci repetatele şi permanentele cedări ale PSD în faţa colegilor de guvernare din UDMR. Cedări care nu au nici o explicaţie logică, PSD nu are nevoie de voturile UDMR pentru nici o acţiune guvernamentală sau parlamentară importantă – acţiuni care, de altfel, nici nu există. Si-atunci, să nu ne îngrijoreze atâta inconsecvenţă, mascată de nevoia bunelor relaţii interetnice? Ba să ne!

Sursa: cotidianul Observatorul de Covasna, nr. 2240 din 17.04.2014, autor Dumitru Manolăchescu

 

 

Cuplul Ponta-Dragnea – pe cale să satisfacă pretenţiile UDMR de legalizare a aşa-zisului steag secuiesc!!!

Coaliţia de guvernare PSD-UNPR-PC şi UDMR a decis, săptămâna trecută, ca legea steagurilor, care va permite autorităţilor locale să arboreze steaguri locale şi judeţene pe instituţiile publice, să fie adoptată în Parlament, pentru aceasta urmând să fie depus un proiect legislativ de către UDMR. Vicepremierul Liviu Dragnea a declarat că: Am discutat despre legea steagurilor, urmează să fie depus un proiect legislativ în acest sens, în timp ce vicepremierul Kelemen Hunor a precizat că se lucrează la proiectul legislativ, care urmează să fie depus în Parlament zilele acestea. Amintim faptul că la formarea Guvernului Ponta 3, liderii PSD, UDMR, PC şi UNPR au semnat un acord de colaborare parlamentară care la punctul 9 precizează că: Părţile vor susţine promovarea unei iniţiative parlamentare în baza unei largi dezbateri publice, pentru reglementarea unui cadru legal cu privire la posibilitatea autorităţilor locale de a arbora pe instituţiile proprii alături de steagul UE şi al României, steaguri ale unităţilor administrativ teritoriale pe care le reprezintă.

Proiectul UDMR depus de Ponta şi Dragnea

Deşi anunţaseră că proiectul va fi depus în Parlament de UDMR, totuşi, miercuri, 16 aprilie 2014, un grup de 42 de deputaţi PSD, printre care Victor Ponta şi Liviu Dragnea, au iniţiat propunerea legislativă care reglementează aprobarea, arborarea şi folosirea de către unităţile administrativ-teritoriale a steagurilor proprii, ca simbol local. Proiectul va fi discutat mai întâi de Senat, Camera Deputaţilor fiind decizională. Este de reţinut şi faptul că la începutul lunii februarie, pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale era postat un proiect de lege privind stabilirea metodologiei de aprobare, arborare şi folosire a steagurilor unităţilor administrativ-teritoriale, acesta fiind supus dezbaterii publice. Potrivit acestuia, unităţile administrativ-teritoriale pot avea, conform noii legi, steaguri proprii: Forma şi dimensiunile steagurilor unităţilor administrativ teritoriale sunt cele stabilite, în condiţiile legii, pentru drapelul României. Unităţile administrativ-teritoriale pot supune aprobării proiectul de steag, prin hotărâre a autorităţilor deliberative, numai în cazul în care au stemă proprie aprobată conform legii. Proiectul de lege înaintat de Victor Ponta şi Liviu Dragnea are acelaşi conţinut ca şi cel postat pe site-ul Ministerului Dezvoltării Regionale şi prevede că pe viitoarele steaguri culoarea şi însemnele distinctive ale acestora nu vor putea aduce atingere simbolurilor naţionale şi nu pot conţine simboluri naţionale ale altor state. Pe aceste steaguri vor putea fi reproduse şi stemele unităţilor administrativ-teritoriale, precum şi denumirile acestora. In localităţile unde populaţia minorităţilor naţionale depăşeşte 20 la sută pe aceste steaguri poate fi menţionată denumirea unităţii administrative şi în limba minorităţii respective, dar va avea aceeaşi mărime a literelor, caracterelor şi culorilor ca şi denumirea oficială în limba română şi va fi amplasată sub aceasta din urmă. Unităţile administrativ-teritoriale vor arbora steagurile proprii numai la sediile unităţilor administraţiei publice locale şi ale instituţiilor de interes local, la intrarea principală, deasupra acesteia şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene, la acelaşi nivel. Steagurile proprii vor putea fi folosite şi cu prilejul unor manifestări de interes local, acţiuni protocolare sau festive, dar nu vor depăşi ca număr şi dimensiune drapelele României şi Uniunii Europene. Municipiile, oraşele şi comunele vor putea arbora şi steaguri ale judeţelor respective, împreună cu steagurile proprii. Drapelele şi steagurile proprii ale judeţelor vor încadra cele două steme, stema României şi cea proprie a unităţii administrativ-teritoriale, în toate cazurile stema României fiind aşezată în stânga. Proiectul conţine şi sancţiuni astfel că nerespectarea prevederilor va constitui contravenţie şi se va sancţiona cu amendă de la 5.000 la 10.000 lei şi cu confiscarea steagului care nu respectă aceste prevederi. Hotărârea autorităţilor locale privind aprobarea proiectului de steag şi nota de fundamentare însuşită de prefect şi preşedintele Consiliului Judeţean se trimite la Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice. In proiect se precizează şi că unităţile administrativ-teritoriale pot arbora steagurile proprii numai la sediile primăriilor, consiliilor judeţene, precum şi la instituţiile publice aflate sub autoritatea, în subordinea, în coordonarea acestora şi numai împreună cu drapelul României şi drapelul Uniunii Europene. De asemenea, se precizează că steagul unităţii administrativ-teritoriale nu va depăşi în dimensiuni şi număr de exemplare drapelul României şi drapelul Uniunii Europene şi va fi amplasat la acelaşi nivel cu acestea.

Steag al localităţii sau steag secuiesc?

Din ceea ce se prefigurează, devine destul de clar că UDMR se va folosi de proiectul de lege ce va reglementa arborarea steagurilor, mai ales că acest proiect nu va fi elaborat nici de mediul academic românesc, nici de jurişti, nici de specialişti în domeniu, ci se doreşte a fi un cadou pentru UDMR, pentru serviciile sale de susţinere a guvernării. Dacă se aprobă o astfel de lege care reglementează arborarea steagurilor unităţilor administrativ-teritoriale (comune, oraşe, judeţe), aceasta se va face la presiunea UDMR, care trebuie să deconteze cumva în faţa electoratului prezenţa la guvernare, înafara beneficiilor personale. Prin faptul că proiectul de lege va avea la bază textul elaborat de UDMR, este de aşteptat ca formulările sale să fie suficient de ambigue încât să creeze toate condiţiile pentru legitimarea de facto a aşa-zisului steag secuiesc. Cel mai probabil, toate localităţile şi judeţele îşi vor adopta propriul steag şi stemă, ceea ce va însemna o explozie de culoare şi fantezie la liber. Acest lucru nu se va întâmpla însă şi în localităţile şi judeţele în care decizia aparţine udemeriştilor, fiind de aşteptat ca toate steagurile să reproducă fidel cromatica recent inventatului steag secuiesc, adică banda aurie încadrată de două benzi albastre. Practic, pe acest fundal va fi amplasată stema localităţii sau judeţului, care inevitabil va fi o stemă ce îi va reprezenta doar pe unguri, care vor defila şi de această dată cu sloganul Minoritatea se supune majorităţii şi vor afirma cu seninătate că atâta vreme cât deciziile privind stema au fost luate democratic, prin votul majorităţii consilierilor locali sau judeţeni, românii nu mai au niciun cuvânt de spus şi, prin urmare, să tacă. Intenţia Guvernului Ponta este de a stinge definitiv problema steagurilor secuieşti şi a arborării acestora. Logica este că aceste steaguri ale unităţilor administrativ-teritoriale fiind cu stema proprie localităţii sau judeţului nu vor mai putea fi considerate drept steaguri secuieşti, iar UDMR va avea satisfacţia că, totuşi, a obţinut arborarea steagului secuiesc pe instituţiile aparţinând administraţiei publice locale. Despre modul unitar în care vor apărea steagurile secuieşti rebranduite ca steaguri ale localităţii sau judeţului, se va spune că, pur şi simplu, aceste autorităţi locale dau dovadă de lipsă de imaginaţie, ceea ce nu este împotriva legii şi, prin urmare, va fi împăcată şi varza şi capra, problemele fiind rezolvate definitiv. Cât despre UDMR, aceasta va sta în linişte şi va susţine guvernarea mult şi bine, că doar ungurilor li s-au satisfăcut pretenţiile. Asta să creadă naivii şi proştii, căci ceilalţi ştim că udemeriştii vor tăcea numai cât vor crede ei de cuviinţă, până la un următor privilegiu obţinut în dauna Statului Român, în dispreţul Constituţiei şi legilor acestei Ţări.

Sursa: publicaţia bilunară Condeiul ardelean, nr. 260 din aprilie 2014

 

 

Cum vor fi trataţi românii în viitorul Ţinut Secuiesc Autonom?

Este o întrebare desprinsă din mulţimea de postări pe site-ul covasnamedia.ro. O întrebare pe care şi-o pun, firesc, românii dar la care am citit şi câteva răspunsuri serioase din partea unor etnici maghiari. Întrebările şi răspunsurile astea, preocuparea şi îngrijorarea care le însoţesc mă obligă, practic, să le fac cunoscute şi cititorilor noştri nefamiliarizaţi cu socializarea pe Internet. Aşa încât, în măsura în care cititorii Observatorului de Covasna vor continua să se manifeste civilizat şi interesant în postările lor pe site-ul ziarului, voi încerca să adun, periodic, cele mai interesante opinii şi să le public într-un editorial care să fie al dvs., eu oferindu-mi doar un palid drept la un comentariu final extrem de succint. Numele comentatorilor pe site nu are importanţă, cei care folosesc acest sistem de relaţionare publică uzează, în general, de nick-name-uri, iar pentru cititorii ziarului tipărit nume precum Lili, Io, Doru, Kviatkovski sau Românul nu spun oricum nimic.

Aşadar, Lets talk about, cum ar zice englezul, sau Hai să vorbim despre ce ne interesează, cum vă propun eu măcar o dată pe săptămână:

Cum vor fi trataţi românii în viitorul Ţinut Secuiesc Autonom?

Vor fi trataţi aşa cum merită. Si exact la fel cum sunt trataţi şi maghiarii. Ca o masă de manevră foarte uşor manipulabilă cu promisiuni care mai de care. Doar iar e an electoral, nu? Până când suntem trataţi şi românii, şi maghiarii, şi secuii şi cine mai vreţi ca nişte oi care se iau după măgarul care urlă mai tare nu văd unde este problema. Toţi beneficiem de aceleaşi condiţii politico-socio-economice ale unui judeţ cotat ca fiind printre cele mai sărace din ţară. Doar că unii ne lamentăm şi vociferăm, în loc să ne străduim, fiecare pe pătrăţica proprie, să ne facem co-existenţa mai uşoară, intrând în jocul stupid al principiului să moară şi capra vecinului, doar că acum se doreşte moartea vecinului, să îi iau eu capra…

Cât despre românii din zonă, pe cine interesează soarta lor? Dacă pe cei care guvernează nu-i interesează, cum să ne aşteptăm să-i intereseze pe liderii UDMR, cum să ne aşteptăm să-i întrebe ei pe români ce vor, cât timp cei de la Bucureşti nu-i întreabă şi nu se interesează de soarta lor? Ce contează pentru PSD-ul lui Ponta câteva zeci de voturi ce le-ar obţine în zonă, că mai mult nu cred să ia PSD aici? Înverşunarea cu care UDMR ţine sus steagul autonomiei teritoriale, care în final ar duce în mod evident la un separatism etnic, poate fi interpretată în fel şi chip, dar nicicum ca o dorinţă de a fi împreună românii şi maghiarii.

Suntem în poziţia pe burtă, de unde ca grup etnic doar asistăm, dar nu ne exprimăm. Nici cu vorba, nici cu fapta. Pe bună dreptate, ne merităm soarta.

Clasa politică, de 25 de ani s-a descalificat total prin măsurile luate. Si când te gândeşti că noi îi plătim, pentru ce? Pentru insuccesuri, pentru debandadă şi haos politic şi legislativ? Oamenii ăştia sunt puşi acolo parcă să lucreze împotriva poporului, nu pentru popor. Din cauza haosului creat de toţi politicienii, tu ca persoană nu mai eşti stăpân pe destinul tău, pentru că indirect ţi-l coordonează alţii.

Dacă acei oameni normali despre care vorbiţi (e vorba despre un mesaj anterior al d-nei Izelin Kinga Fekete, dezbătut în editorialul Shogunul şi meandrele gândirii autonomiste – nota mea) ar reprezenta o masă critică, aceşti lupi în costume nu ar avea priză cu astfel de mesaje xenofobe. Realitatea este că maghiarii se regăsesc în astfel de abordări, le aplaudă. Deocamdată, românii minoritari încasează, dar numai până la un punct, tot critic.

Autonomia intrastatală nu este soluţia, indiferent de naţionalitate. Mai degrabă aş vrea să-şi pună toţi cei care vor autonomie următoarea întrebare: punctual, ce vrem, când vrem şi de ce avem nevoie? Eu cred că s-a ajuns la o soluţie tip totalitară, în loc să vedem punctual ce ne trebuie şi ce ne lipseşte. O petiţie cu cerinţele noastre, ale tuturor din zonă: mai multe drepturi? Ce drepturi? Mai multă libertate? Ce libertate? Mai multă transparenţă financiară zonală? Asta nu o să vedem niciodată, dar e bună ca obiectiv. Mai multe joburi pentru minorităţi? Dacă este să privim totul ca pe o campanie, care este agenda noastră?

Interesante opinii, nu? Din frânturile astea de păreri se poate închega o concluzie: suntem departe, foarte departe de a şti CE VREM! Iar despre CUM VREM nici nu poate fi vorba. Important mi se pare, totuşi, să comunicăm unii cu ceilalţi, să nu ne închidem în spatele culorilor politice sau apolitice, să ne implicăm în tot ce înseamnă viaţa noastră comunitară. După cum bine remarca unul dintre cititorii noştri activi, EXISTENTA noastră aici are în faţă un mare CO. Cu sau fără Bucureşti sau Budapesta, aş adăuga eu.

Sursa: cotidianul Observatorul de Covasna, nr. 2243 din 24.04.2014, autor Dumitru Manolăchescu

 

 

CJ se alătură CNS în procesul intentat Comisiei Europene la Curtea de Justiţie de la Luxemburg

Conducerea Consiliului Judeţean (CJ) Covasna a anunţat ieri că se va alătura Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) în procesul intentat Comisiei Europene ca urmare a respingerii cererii de înregistrare a iniţiativei cetăţeneşti intitulate Politica de coeziune pentru egalitatea regiunilor şi pentru sustenabilitatea culturilor regionale.

Preşedintele CJ Covasna, Tamas Sandor (UDMR), a menţionat că intervenţia în acest proces este justificată de faptul că judeţul Covasna are o componenţă etnică mixtă care se încadrează în definiţia dată în cuprinsul iniţiativei cetăţeneşti, în sensul că prezintă particularităţi naţionale, etnice, culturale, religioase şi lingvistice faţă de regiunile învecinate, ce trebuie conservate.

Un alt argument adus de acesta în sprijinul interesului legitim a fost acela că judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, locuite majoritar de maghiari, au fost dezavantajate şi nu s-au dezvoltat unitar cu celelalte judeţe din Regiunea Centru, prin urmare Uniunea Europeană trebuie să ţină seamă de particularităţile lor şi să sprijine echilibrarea decalajului economic prin politici de coeziune.

În context, Tamas Sandor a reafirmat dorinţa autorităţilor locale aflate sub culorile UDMR ca judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, care au acelaşi specific etnic şi un PIB asemănător, să facă parte pe viitor dintr-o singură regiune de dezvoltare, prin urmare să fie separate de celelalte judeţe bogate, respectiv Braşov şi Sibiu, care au absorbit majoritatea fondurilor europene la nivelul Regiunii Centru.

Susţin procesul de la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene pentru că vizează judeţul Covasna şi în ce priveşte regionalizarea. Reprezintă încă o posibilitate în apărarea intereselor cetăţenilor judeţului în faţa unei instanţe internaţionale, a declarat Tamas Sandor în plenul şedinţei CJ.

La solicitarea sa, consilierii UDMR, ai Partidului Popular al Maghiarilor din Transilvania şi ai Partidului Civic Maghiar şi-au dat acordul de principiu pentru depunerea cererii de intervenţie în proces.

Consilierii români, minoritari din punct de vedere numeric, s-au abţinut de la vot. Avocatul Sabin Calinic (PSD) a fost de părere că o astfel de intervenţie nu e deloc oportună în momente tulburi.

Nu cred că e momentul sau că ne foloseşte să fim părtaşi la aşa ceva. Cred că ar trebui să fim extrem de precauţi. Eu zic că în acest moment, cum stau piesele pe tabla de şah din Estul Europei, putem fi victimele unei manipulări şi ar trebui să fim circumspecţi, a declarat Sabin Calinic.

Preşedintele CNS Izsak Balazs s-a adresat Curţii de Justiţie a Uniunii Europene de la Luxemburg, după ce Comisia Europeană a refuzat anul trecut înscrierea iniţiativei cetăţeneşti prin care se urmăreşte impunerea unor standarde minimale legate de drepturile minorităţilor şi protecţia lor în cadrul UE.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1105 din 25.04.2014, autor Oana Mălina Negrea

 

 

Antal: CA Braşov a decis – Arborarea steagului secuiesc în parcul central din Sfântu Gheorghe, ilegală

Primarul din Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat, ieri, că printr-o sentinţă definitivă Curtea de Apel Braşov a dat câştig de cauză Prefecturii Covasna, care solicitase instanţei să oblige conducerea primăriei să îndepărteze din parcul central steagul secuiesc, amplasarea fiind ilegală.

Instanţa a dat câştig de cauză Prefecturii Covasna, care a solicitat obligarea conducerii Primăriei Sfântu Gheorghe să îndepărteze steagul secuiesc ridicat în vara anului trecut, la iniţiativa PCM Covasna, pe un catarg în Parcul Elisabeta, din centrul municipiului, transmite corespondentul MEDIAFAX.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat, ieri, corespondentului MEDIAFAX că nu a primit încă motivarea instanţei şi doar după ce o va primi va decide în privinţa paşilor următori.

În acest moment, pot doar să vă spun că greşesc cei care cred că astfel, cu decizii administrative, se poate şterge dragostea şi angajamentul secuilor faţă de pământul natal, faţă de simboluri, a subliniat edilul, care a precizat că decizia Curţii de Apel Braşov este recentă şi definitivă.

La iniţiativa PCM Covasna, în 4 iunie 2013 a fost ridicat un drapel secuiesc, având o lăţime de doi metri şi o lungime de 1,12 metri, pe un catarg în Parcul Elisabeta, din centrul municipiului Sfântu Gheorghe.

La vremea respectivă, liderul PCM Sfântu Gheorghe, Balint Jozsef, declara corespondentului MEDIAFAX că Primăria a dat toate aprobările necesare pentru arborarea drapelului, astfel că acesta va rămâne în centrul municipiului pe termen nelimitat.

La rândul său, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), afirma că nu ştie până la ce dată a fost eliberată autorizaţia, dar orice spaţiu public din Ţinutul Secuiesc este potrivit pentru arborarea steagului secuiesc.

In martie 2013, un drapel secuiesc de mari dimensiuni a fost arborat în centrul oraşului Baraolt (Covasna), la iniţiativa organizaţiei locale a Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT). Lângă drapel au fost amplasate şi două tăbliţe, în limba maghiară şi în limba română, inscripţionate cu un fragment din Rezoluţia Adunării Naţionale de la Alba Iulia din 1918, referitoare la deplina libertate naţională pentru toate popoarele conlocuitoare.

Totodată, în februarie 2013, un drapel secuiesc de dimensiuni mari a fost arborat în centrul municipiului Miercurea Ciuc, tot de către reprezentanţii Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT), ca simbol al dezideratului de obţinere a autonomiei teritoriale a Ţinutului Secuiesc.

Până la sfârşitul anului trecut, Prefectura Covasna câştigase trei procese împotriva primăriilor din judeţ care au arborat steagul secuiesc, multe alte procese fiind încă pe rol.

Fostul prefect de Covasna Dumitru Marinescu a declarat de mai multe ori, în legătură cu steagurile secuieşti, că pe sediile instituţiilor publice pot fi arborate doar însemnele şi simbolurile prevăzute de lege.

Noul prefect al judeţului Covasna, Marius Popică, a fost instalat în funcţie în 4 aprilie, el înlocuindu-l în funcţie pe Dumitru Marinescu, care s-a întors la Inspectoratul Teritorial de Muncă (ITM) Covasna, unde ocupă funcţia de inspector şef adjunct.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1107 din 29.04.2014

 

 

Liderii PCM, revoltaţi de decizia Curţii de Apel privind înlăturarea steagului secuiesc

Conducerea Partidului Civic Maghiar (PCM) Covasna consideră inacceptabilă decizia Curţii de Apel Braşov, care a dispus înlăturarea steagului secuiesc arborat anul trecut în parcul central din Sfântu Gheorghe.

Preşedintele PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef a declarat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, că în orice stat din Uniunea Europeană steagurile minorităţilor sunt respectate, însă în România nu se întâmplă acest lucru.

Este revoltător ce se întâmplă în Ţinutul Secuiesc (judeţele Covasna, Harghita şi Mureş) când Curtea de Apel decide că trebuie îndepărtate steagurile secuieşti din parc, de pe clădirile consiliilor locale şi Consiliului Judeţean. România se consideră un stat european, dar eu zic că nu este deloc european. E inacceptabil ca într-o ţară democratică, membră a Uniunii Europene, steagul unei minorităţi să nu fie arborat, să fie înlăturat, e inacceptabil. Spuneţi-mi cu ce supără acel steag?!, a afirmat liderul PCM.

El a mai spus că a discutat cu primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad (UDMR), despre steag şi că acesta nu va fi înlăturat până când autorităţile nu vor primi în mod oficial motivarea sentinţei.

Instanţa de judecată, sesizată de Prefectura Covasna, a decis recent că steagul secuiesc din parcul central din Sfântu Gheorghe este arborat ilegal şi a obligat conducerea Primăriei să îl îndepărteze. Sentinţa Curţii de Apel Braşov este definitivă.

Primarul municipiului Sfântu Gheorghe, Antal Arpad, a declarat că aşteaptă motivarea sentinţei şi apoi va decide paşii pe care îi va urma.

Steagul secuiesc, care măsoară aproximativ 2 metri, a fost ridicat pe catargul din parcul central la iniţiativa PCM Covasna pe data de 4 iunie 2013, în cadrul unei ceremonii dedicate comemorării Tratatului de la Trianon care a marcat destrămarea imperiului austro-ungar şi unirea Transilvaniei cu România.

Fostul prefect al judeţului Covasna, Dumitru Marinescu, cel care a sesizat instanţa de judecată cu privire la steagurile secuieşti, a declarat în repetate rânduri că în spaţiile publice pot fi arborate doar însemnele şi simbolurile prevăzute de lege. El a subliniat că legea nu interzice minorităţilor naţionale să-şi folosească simbolurile naţionale în spaţiile publice, însă numai cu prilejul manifestărilor specifice acestora,deci nu cu caracter permanent.

Marinescu a fost schimbat din funcţia de prefect luna trecută, la scurt timp după intrarea UDMR la guvernare, în locul său fiind numit Marius Popică.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1108 din 30.04.2014, autor Oana Mălina Negrea

 

 

Sf. Gheorghe

12.05.2014

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita