Home Revista presei Revista Presei Româneşti, Nr. 04 / 16-28.02.2014

Revista Presei Româneşti, Nr. 04 / 16-28.02.2014

 

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

 

Revista Presei Româneşti

Nr. 04 / 16-28.02.2014

Dimensiuni ale convieţuirii interetnice

 

 

Fostul hotel Hungaria va intra anul acesta în proprietatea municipiului Sfântu Gheorghe, susţine primarul. Clădirea fostului hotel Hungaria din centrul municipiului Sfântu Gheorghe, care găzduieşte în prezent Oficiul Judeţean de Poştă Covasna, va trece anul acesta în proprietatea autorităţilor locale, care doresc să o reabiliteze şi să-i dea o altă destinaţie, a declarat vineri, pentru Agerpres, primarul Antal Arpad.

Potrivit acestuia, au existat mai multe discuţii cu actualul proprietar al clădirii, care a acceptat un schimb de imobile, dar înţelegerea a căzut în momentul în care s-a pus în discuţie privatizarea Companiei Naţionale Poşta Română. Antal Arpad a declarat că negocierile vor continua şi e convins că anul acesta clădire va intra în posesia oraşului. Mai avem alte două variante prin care vom încerca să realizăm un schimb de imobile şi eu cred că se va rezolva. Anul acesta hotelul Hungaria va intra în posesia oraşului, a spus Antal Arpad, menţionând că este vorba despre o clădire monument istoric emblematică pentru oraş, care se află, din păcate, într-o stare avansată de degradare şi necesită lucrări urgente de consolidare şi reabilitare.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1058 din 17.02.2014, autor Oana Mălina Negrea

 

 

Prefectura susţine reabilitarea sediului TAM

Prefectura Covasna va susţine atragerea de fonduri de la Bucureşti pentru reabilitarea clădirii fostului Cinema Arta, devenită între timp sediul Teatrului Andrei Mureşanu (TAM) Sfântu Gheorghe. In acelaşi timp, Prefectura susţine şi trecerea Casei de Cultură a Sindicatelor în proprietatea oraşului. Prefectul Dumitru Marinescu a declarat luni că va susţine proiectul de reabilitare şi modernizare a clădirii fostului Cinema Arta şi a spus că este de acord cu faptul că Primăria Sfântu Gheorghe trebuie ajutată în acest demers.

Categoric vom face demersuri ca să aducem fonduri pentru reabilitare şi cred că da, este posibil să obţinem bani. Ce e păcat însă e că avem şi alte clădiri care se degradează – mă refer la Casa de Cultură a Sindicatelor, care ar trebui folosită, fiind o clădire destul de tânără. Deocamdată însă, nu a venit la noi nici o solicitare din partea nimănui să o preia, deşi da, Primăria şi-a exprimat interesul. Si da, aş susţine o astfel de solicitare – căci nu văd pe nimeni altcineva capabil să o gestioneze, a declarat prefectul Marinescu.

Potrivit primarului Antal Arpad, reabilitarea şi modernizarea clădirii de la fostul Cinema Arta costă undeva la un milion de euro – bani pe care municipalitatea nu-i are în totalitate. Tocmai de asta, Antal a lansat recent un apel public la reprezentanţii comunităţii româneşti, cerându-le să susţină investiţia prin atragerea de fonduri. In ceea ce priveşte Casa de Cultură a Sindicatelor, Primăria ar prelua-o, însă aici problemele de natură juridică împiedică o astfel de decizie, deocamdată.

Sursa: cotidianul Observatorul de Covasna, nr. 2198 din 18.02.2014, autor Monica Vrânceanu

 

 

Peste 3000 de persoane au apelat la Biroul de Cetăţenie al Partidului Civic Maghiar (PCM), de la înfiinţarea acestuia

Preşedintele Partidului Civic Maghiar (PCM) Sfântu Gheorghe, Bálint József a declarat recent, în cadrul unei conferinţe de presă, că mai mult de 3000 de persoane au avut actele verificate şi completate în cadrul Biroului de Cetăţenie al PCM, de la înfiinţarea acestuia: De când am înfiinţat în 2011 acest Birou, numărul celor care avut actele verificate şi completate în majoritate de colegii noştri depăşeşte cifra de trei mii. Poate dacă facem o comparaţie cu alte cifre, trebuie să menţionăm că noi am făcut acest lucru fără niciun sprijin material de la Bucureşti sau de la Budapesta. Efortul nostru propriu a contribuit la menţinerea acestui birou, a spus preşedintele PCM Sfântu Gheorghe, Bálint József.

Obţinerea a încă unei cetăţenii este ceva în plus. Cetăţenia română pentru noi nu va fi mai prejos datorită faptului că am cerut şi am obţinut şi cetăţenia maghiară. Noi, de fapt trebuie să ţinem la amândouă, a încheiat Balint Jozsef.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1059 din 18.02.2014

 

 

Prefectul de Covasna: Nu am un război cu autorităţile locale, le cer doar să respecte legea

Prefectul judeţului Covasna, Dumitru Marinescu, a declarat ieri că nu are niciun fel de război cu autorităţile locale atât timp cât acestea respectă legea, menţionând în context că există unii primari care forţează nota în ce priveşte inscripţionarea în limba maghiară şi arborarea steagurilor secuieşti.

Atâta timp cât se respect legea nu avem cu nimeni nimic. Nu am un război cu autorităţile locale. Dimpotrivă, am o relaţie foarte bună cu primarii care respectă legea. Cât timp cu toţii respectăm legile statului român nu avem de ce să avem război, dar uneori se forţează nota de către Consiliul Judeţean şi de către unii dintre primari, prin arborări de steaguri prin locuri nepermise, simboluri nelegale. Se ştie că orice steag trebuie să fie însoţit de steagul României şi e o ordine în care se arborează, a spus Dumitru Marinescu.

El a menţionat că din biroul său se poate vedea, spre exemplu, modul necorespunzător în care sunt arborate drapele pe clădirea Bibliotecii Judeţene din Sfântu Gheorghe, aflată în subordinea Consiliului Judeţean, unde îşi are sediul şi Centrul cultural al Republicii Ungare.

Vedeţi, steagul Ungariei e în mijloc, iar cel al României pe lateral. Nu contează că acolo e şi un alt sediu, steagul României trebuie să fie în mijloc, încadrat de celelalte, a spus prefectul, subliniind că prin această declaraţie doreşte să transmită un semnal inclusiv către această instituţie pentru a se conforma prevederilor legale.

Prefectul Dumitru Marinescu a făcut aceste precizări în cadrul unei conferinţe de presă, în replică la afirmaţiile vicepreşedintelui politic al UDMR, Borbely Laszlo, care i-a cerut recent să o lase mai moale cu procesele ce vizează simbolurile comunităţii maghiare.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1059 din 18.02.2014, autor Oana Mălina Negrea

 

 

Primarul din Ghidfalău sancţionat cu avertisment de CNCD pentru inscripţionare exclusiv în limba maghiară

Primarul comunei covăsnene Ghidfalău, Berde Jozsef, a fost sancţionat cu avertisment de Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) pentru că a inscripţionat doar în limba maghiară denumirea Căminului cultural din localitate.

CNCD a constatat în acest caz existenţa unui tratament diferenţiat, discriminatoriu şi a cerut ca denumirea să fie inscripţionată şi în limba română pentru ca toţi cetăţenii să aibă acces egal la informaţii. De asemenea, a cerut primarului ca în termen de 90 de zile să facă dovada ducerii la îndeplinire a acestei dispoziţii.

CNCD a fost sesizat în legătură cu această inscripţie în noiembrie 2013 de către un cetăţean din Sfântu Gheorghe care locuieşte în Spania, Dan Tănasă, în opinia căruia s-ar fi impus o sancţiune mult mai severă, având în vedere că este vorba despre o instituţie publică.

Si Prefectura Covasna s-a sesizat şi a dat în judecată Primăria Ghidfalău, dar pentru o altă denumire scrisă exclusiv în limba maghiară pe faţada instituţiei.

Prefectul Dumitru Marinescu a declarat ieri, pentru AGERPRES, că procesul a fost câştigat în prima instanţă, la Tribunalul Covasna, dar primarul a făcut recurs la Curtea de Apel Braşov.

Am făcut recurs pentru că, ştiţi cum e, să nu spună lumea că nu am avut curaj. Pe Primărie e scris Kozseghaza, care nu se prea poate traduce din maghiară în română. Ar veni Casa comunei, aşa era scris în anul 1904, am poze de atunci. Am primit şi scrisoarea de la CNCD în legătură cu Casa de cultură, dar acolo aşa sunt scrise literele că ar trebui să dau jos tencuiala. Ca să nu ne mai certăm, atunci am luat o pânză albă mai rezistentă la soare şi vânt şi am acoperit cele două inscripţii. Si nici nu am stricat ce era scris şi o să mai vedem ce va fi cu judecata, a declarat pentru AGERPRES primarul comunei Ghidfalău, Berde Jozsef.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1060 din 19.02.2014, autor Oana Mălina Negrea

 

 

Universitatea Sapientia va deschide în toamnă o filială la Sfântu Gheorghe

Clădirea fostei Scoli profesionale Gaman Janos din Sfântu Gheorghe, unde va funcţiona din toamnă o secţie a Universităţii Sapientia, va fi reabilitată şi modernizată cu sprijinul financiar al autorităţilor locale, care au alocat în acest scop 2,5 milioane de lei din bugetul local.

Procedura de achiziţie publică a fost finalizată, prin urmare în scurt timp vor putea fi demarate lucrările, se menţionează într-un comunicat de presă postat marţi pe site-ul Primăriei. Potrivit acestuia, Ministerul Educaţiei nu a aprobat încă mutarea universităţii în clădire, dar acest lucru nu împiedică municipalitatea să înceapă reabilitarea clădirii care se află în proprietatea oraşului. Autorităţile speră ca la mijlocul lunii martie clădirea să poată fi dată în folosinţă Universităţii Sapientia.

Conform înţelegerii, Universitatea va face lucrările de amenajare interioară, construirea laboratoarelor şi a spaţiilor interne, iar municipalitatea se va ocupa de amenajarea curţii, reabilitarea faţadei şi a acoperişului, cât şi de construirea holului şi a treptelor, se arată în comunicat.

Filiala din Sfântu Gheorghe va avea pentru început două secţii cu predare în limba maghiară – agronomie şi silvicultură, alese pe considerentul că se mulează pe specificul judeţului Covasna, dar şi pe trendul european, care se axează pe ecologie. Cele două secţii vor urma în timp procedura legală pentru a fi acreditate.

Universitatea Sapientia funcţionează de 13 ani în România cu sprijinul Guvernului de la Budapesta şi are patru filiale, la Oradea, Cluj-Napoca, Târgu Mureş şi Miercurea Ciuc, obiectul acesteia fiind de a suplini lipsa din peisajul educaţional românesc a unor specializări cu predare în limba maghiară.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1060 din 19.02.2014, autor Oana Mălina Negrea

 

 

Buget mai mare pentru Teatrul Andrei Mureşanu în 2014

Consiliul Local Sfântu Gheorghe a aprobat miercuri bugetul Teatrului Andrei Mureşanu (TAM), prevăzând totodată o sumă exactă pentru Festivalul Internaţional de Teatru Atelier, în cadrul proiectului Sfântu Gheorghe – Capitala Culturală a Ţinutului Secuiesc.

Bugetul TAM pentru acest an va fi de 980.000 de lei, din care CL va suporta 850.000 de lei, urmând ca restul sumei să fie completat din încasări şi alte proiecte ale Teatrului.

În raportul de specialitate depus la Consiliu de către managerul Dan Ţopa, s-a arătat că TAM va continua linia spectacolelor calitative şi de promovare a valorilor culturale româneşti sau internaţionale, fiind subliniate însă totodată şi cheltuielile materiale pe care le impune funcţionarea unei instituţii de cultură. De altfel, sumele prevăzute au vizat Sala Arta, dar şi sediul actual (încă) al administraţiei Teatrului, căci instituţia nu s-a mutat încă din moment ce viitorul sediu nu e modernizat şi reabilitat.

Bugetul din acest an e mai mare decât cel din 2011 cu aproape 200.000 de lei. In plus, consilierii locali au aprobat şi 400.000 de lei pentru proiectul Sfântu Gheorghe – Capitala Culturală a Ţinutului Secuiesc. De aici urmează ca 50.000 de lei să fie direcţionaţi către Festivalul Internaţional de Teatru Atelier realizat de dramaturgul Radu Macrinici şi care va avea loc în luna iunie.

Sursa: cotidianul Observatorul de Covasna, nr. 2200 din 20.02.2014, autor Monica Vrânceanu

 

 

Horia Grama (PSD): Proiectul UDMR privind autonomia nu are nici o şansă, nu există bază constituţională

Preşedintele filialei PSD Covasna, deputatul Horia Grama, consideră că proiectul de lege privind autonomia Ţinutului Secuiesc, respectiv a judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş, pe care UDMR intenţionează să îl promoveze în Parlament în actuala sesiune, nu are nici o şansă de a fi adoptat, deoarece nu are o bază constituţională.

Horia Grama a declarat vineri, în cadrul unei conferinţe de presă, că nu va susţine un astfel de proiect de lege, menţionând în context că majoritatea românilor din cele trei judeţe nu sunt de acord cu autonomia teritorială pe criterii etnice.

După părerea mea un astfel de proiect este neconstituţional sută la sută. Nu ştiu cu ce argumente poate să vină UDMR în promovarea lui, dar eu în orice caz nu o să-l susţin Nici românii din zonă nu susţin un astfel de proiect, sunt şi aşa într-o situaţie de izolare, de excludere, pe ei nimeni nu-i întreabă nimic, a spus Horia Grama.

Parlamentarul covăsnean consideră că promotorii autonomiei teritoriale nu vor avea nici o şansă să-şi îndeplinească dezideratul prin ignorarea comunităţii româneşti.

Nici în Tirolul de Sud autonomia nu s-a putut face fără acordul comunităţilor etnice. Nu ştiu de ce UDMR nu învaţă lecţia asta şi marşează pe aranjamente politice, fără a face nimic la bază. Să vedem şi noi că au aplecare mai mare spre comunitatea românească, planuri de dezvoltare a acestei comunităţi. Ori, până acum nu am văzut nici o iniţiativă reală de conciliere între cele două comunităţi, a mai spus liderul PSD.

Vicepreşedintele politic al UDMR, Borbely Laszlo a declarat recent la Sfântu Gheorghe că proiectul de lege privind statutul de autonomie al Ţinutului Secuiesc este aproape de finalizare, iar intenţia Uniunii este de a-l înainta Parlamentului României în actuala sesiune parlamentară. Borbely Laszlo a mai spus că înainte de a fi prezentat Parlamentului, proiectul va fi supus dezbaterii publice.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1063 din 24.02.2014, autor Oana Mălina Negrea

 

 

UDMR nu poate fi cumpărată cu săli de sport şi drumuri pentru a intra la guvernare, susţine preşedintele organizaţiei Covasna

Preşedintele UDMR Covasna, Tamas Sandor, a declarat ieri că Uniunea nu poate fi cumpărată cu săli de sport şi drumuri şi că negocierile pentru o eventuală intrare la guvernare nu ar putea avea loc decât după ce comunitatea maghiară ar obţine dreptul de a-şi folosi în mod liber simbolurile naţionale.

Nouă nu ne trebuie cinci săli de sport în plus, pe noi nimeni nu ne-ar putea cumpăra politic cu 100 de kilometri de drumuri, ci ne interesează principiile. Mai concret, posibilitatea de a folosi simbolurile locale, judeţene şi cele naţionale (ale comunităţii maghiare – n.r). Rezolvarea acestor probleme ar putea fi o condiţie premergătoare unei eventuale negocieri, a declarat Tamas Sandor pentru AGERPRES, subliniind că în momentul de faţă nu există niciun fel de negocieri legate de posibilitatea intrării UDMR la guvernare în cazul ruperii USL.

El a amintit că, în 2012, premierul Victor Ponta a invitat UDMR să intre la guvernare şi chiar există un acord semnat, însă acest lucru nu s-a mai întâmplat din cauza opoziţiei liderilor PNL şi PC, respectiv Crin Antonescu şi Dan Voiculescu. Tamas a mai adăugat că UDMR poate să vină oricând în sprijinul partidelor româneşti pentru a stabiliza viaţa politică, dar în niciun caz fără rezolvarea condiţiilor preliminare enunţate.

El a apreciat faptul că premierul Victor Ponta a înţeles necesitatea de a coopta la guvernare reprezentanţii minorităţii maghiare pentru asigurarea armoniei şi păcii sociale.

Noi spunem de 20 de ani şi mă bucur că şi domnul Ponta a înţeles exact situaţia. UDMR nu este un partid politic, ci o organizaţie care reprezintă o comunitate etnică în România. Noi întotdeauna am spus că UDMR trebuie tratată altfel decât un partid politic şi mă bucur că domnul Ponta nu numai că a înţeles acest lucru, dar într-adevăr, în ultimii doi ani de zile, a avut şi gesturi corecte, pozitive faţă de comunitatea maghiară. Si aici mă refer la domnul Ponta şi nu la reprezentanţii Guvernului în teritoriu, care, în ultimii doi ani de zile, ne-au pus în cap 54 de procese administrative în ceea ce priveşte simbolurile naţionale, steaguri locale şi judeţene sau bilingvismul, a declarat Tamas Sandor.

Premierul Victor Ponta a declarat recent la un post de televiziune că înainte de decembrie 2012 a semnat un acord pentru aducerea UDMR la guvernare, acord de care nu s-a dezis, dar care nu a mai fost dus la îndeplinire pentru că PNL şi PC s-au opus. Ponta a adăugat că pentru stabilitate şi pentru pacea socială, este bine ca cea mai importantă minoritate să fie în structurile politice, argumentând că, dacă laşi o minoritate în afară, acea minoritate se radicalizează.

Sursa: cotidianul Mesagerul de Covasna, nr. 1064 din 25.02.2014, autor Oana Mălina Negrea

 

 

Sf. Gheorghe

28.04.2014

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita