Home Revista presei Revista Presei Maghiare, Nr. 07 / 01-15.04.2014

Revista Presei Maghiare, Nr. 07 / 01-15.04.2014

 

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

 

Revista Presei Maghiare

Nr. 07 / 01-15.04.2014

 

 

Lumi paralele

Sunt puţine culoare de trecere între tinerii români şi cei maghiari, iar în multe cazuri constatăm că românii sunt mai deschişi, mai activi. Au organizat, de exemplu, o seară de dezbatere (). Tinerii maghiari nu au fost prezenţi nici măcar prin apropiere, deşi ar avea ce învăţa de la ei. Si nu numai faptul că au cunoştinţe surprinzătoare despre istorie, ci şi faptul că au curajul să afirme că nu putem trăi unii alături de ceilalţi decât dacă îl acceptăm pe celălalt aşa cum este.

Cu ocazia manifestării intitulate Ora pământului, cel care s-a plimbat prin centrul oraşului Sfântu Gheorghe a putut trăi din nou sentimentul că se află într-un oraş cu populaţie majoritar românească: se auzeau exclusiv melodii în limba română, copiii maghiari erau pe nicăieri.

Nu spun că tinerii maghiari nu desfăşoară activităţi utile, însă chiar şi aşa, delimitarea de programele comune nu este o tactică bună. Nu numai pentru faptul că tinerii români vor ajunge să ocupe, încetul cu încetul, spaţiile publice, ci şi pentru faptul că nu prea putem edifica viitorul separat.

Nici faptul că aşa procedează şi politicienii nu este o explicaţie. Toată lumea afirmă că şi românii vor trăi mai bine dacă aici va fi autonomie, şi deseori se mai spune (cel puţin în limba maghiară) şi că minoritatea română de aici poate decide singură în toate problemele care o privesc, însă cu toate acestea, nimeni nu a reuşit deocamdată să elaboreze un program în limba română despre ce vrem de fapt, iar în afara promisiunilor deşarte formulate prin presă, nimeni nu caută cu adevărat dialogul cu partea mai intelectuală, mai deschisă a românimii. Situaţia este supărătoare deoarece am înclina să credem că tinerii au mai multă minte.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 64 din 02.04.2014, autor Erdely Andras

 

 

Ponta, autonomia şi valul de scumpiri

Victor Ponta a avut o idee măreaţă şi a scos din nou cartea maghiară. Premierul a declarat luni, în cadrul unui interviu televizat, că partidele româneşti de guvernământ nu vor accepta niciodată autonomia etnică, iar acordul guvernamental încheiat cu UDMR nu face referire la aceasta.

Premierul care are de-a face cu o indignare în masă din cauza celor mai noi scumpiri a oferit, liniştindu-i pe telespectatorii îngrijoraţi pentru unitatea ţării, o definiţie foarte aparte a autodeterminării: autonomie înseamnă dezvoltarea autoorganizării locale din punct de vedere economic, social şi cultural, însă nicidecum din punct de vedere etnic. Ponta ştie că reprezentanţii maghiarilor din Transilvania susţin un model de autonomie care nu este funcţional nici în alte ţări. Este o afirmaţie falsă, de inducere în eroare, iar bomboana de pe colivă o reprezintă ideea pe care el însuşi a adăugat-o, şi anume că maghiarii nu sunt discriminaţi în România. Este interesantă şi viziunea sa asupra viitorului: Este o soluţie mai bună aceea ca minoritatea maghiară, cea mai numeroasă din România, să fie menţinută în parlament, în guvern, la nivelul autorităţilor locale, decât ca ea să fie împinsă spre radicalizare.

Este bine cunoscută atitudinea politicienilor de la Bucureşti faţă de autonomie. Cel mai important lucru nu este faptul că se tem de ea ca dracul de tămâie, ci faptul că poziţia lor în acest sens s-a blocat în totalitate, majoritatea lor fiind incapabili să analizeze argumentele.

In momentul de faţă este mai important să acordăm atenţie momentului exprimării acestei declaraţii şi mai puţin conţinutului ei. Tara este în fierbere din cauza valului de scumpiri. Ponta şi echipa lui se confruntă cu nemulţumirea întregii societăţi. In spatele noului val de scumpiri se mai observă şi faptul că întreţinerea structurilor de stat, prost organizate, costă din ce în ce mai mult. Veşnicii perdanţii sunt oamenii de rând, contribuabilii, care suportă consecinţele. Maestrul Ponta nu este interesat de acest lucru, el adresându-se unei pături pentru care presupusul interes naţional este mai presus de orice. Un gest deplorabil, ieftin şi neprietenos.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7159 din 02.04.2014, autor Mozes Laszlo

 

 

Să lase Pământul Secuiesc în sarcina noastră

În cadrul emisiunii Kozbeszed, transmisă luni de postul Duna TV, primarul Antal Arpad a dezminţit autenticitatea studiului apărut în presa română, potrivit căruia situaţia economică a judeţelor secuieşti este deplorabilă. Primarul a declarat că judeţele de pe Pământul Secuiesc obţin realizări peste media din România, iar dacă pentru Bucureşti Pământul Secuiesc înseamnă o asemenea povară, să îl lase în sarcina noastră. Antal speră că în decurs de cinci ani, PIB-ul economic al Pământului Secuiesc va creşte cu cel puţin 50% comparativ cu nivelul de acum. Dacă în această perioadă nu vom demonstra că regiunea este viabilă, este capabilă să se dezvolte, o vom da înapoi – a spus Antal, în recomandarea sa făcută către autorităţile române. In opinia sa, situaţia din Ucraina va pune guvernul român într-o nouă situaţie, va putea fi demarat dialogul româno-ungar despre autonomie, dat fiind faptul că interesul statului român este ca pe teritoriul României să nu existe o posibilă sursă de conflicte. El a calificat drept promiţătoare deschiderea manifestată de Ioan Selejan, episcopul ortodox al judeţelor Covasna şi Harghita în privinţa purtării unui dialog.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7159 din 02.04.2014

 

 

Au rămas multe buletine de vot

Nu s-au prezentat aproape jumătate din cei care dispun de cetăţenie ungară şi care au cerut ca plicurile cu buletinele de vot să le fie trimise la reprezentanţele externe ale Ungariei în România. (…) Magdo Janos, consul general la Cluj, a declarat că 3.600 electori de peste hotare au cerut ca pachetul lor electoral să fie trimis la consulatul general de la Cluj. (…) Magdo Janos consideră că o posibilă explicaţie a acestui fenomen poate fi faptul că mulţi nu îşi mai amintesc unde au cerut să le fie trimise buletinele de vot. Cifre asemănătoare a pomenit şi Zsigmond Barna Pal, consul general al Ungariei la Miercurea Ciuc: până marţi au fost înmânate jumătate din buletinele de vot cerute a fi trimise la reprezentanţa externă de pe Pământul Secuiesc. Ambasadorul Zakonyi Botond a declarat că 140 de persoane au cerut ca pachetul lor electoral să fie trimis la ambasada de la Bucureşti.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7160 din 03.04.2014

 

 

Procesul Miko. Va continua la sfârşitul lunii mai

Curtea de Apel Ploieşti a amânat cu opt săptămâni procesul demarat din cauza restituirii Colegiului Szekely Miko. Următoarea înfăţişare a fost fixată pentru data de 29 mai. Purtătorul de cuvânt al instanţei, Georgiana Petrişor, a declarat pentru MTI că această amânare a avut loc deoarece unul dintre acuzaţi, Marosan Tamas, nu a putut fi citat în mod regulamentar, deoarece între timp s-a mutat în Ungaria. O cerere de amânare a fost depusă şi de către avocatul deputatului Marko Attila, care a avut ieri un proces la ICCJ. Până la termenul din luna mai, avocaţii ar dori să obţină nu numai achitarea celor în cauză, ci să clarifice şi dreptul de proprietate al şcolii. Pentru acest lucru vor fi depuse noi dovezi, însă acestea trebuie aprobate şi de către Curtea de apel. Procesul Miko a creat nu numai indignare în rândul maghiarilor din Transilvania, ci şi un ecou internaţional.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7160 din 03.04.2014, autor Demeter J. Ildiko

 

 

Unul din momentele dialogului ce pare fără sfârşit

Politicienii români ştiu prea puţin şi în ziua de astăzi despre aspiraţia autonomistă a Pământului Secuiesc, despre esenţa statutului de autoguvernare – a reieşit în urma dezbaterii pe această temă, difuzate luni seară de postul naţional de televiziune. S-a văzut în schimb faptul că, sub coordonarea lui Stelian Tănase, instituţia s-a schimbat în mare măsură, mai mult de atât, s-a schimbat vizibil atitudinea manifestată de aceasta faţă de problemele importante, dar nesoluţionate ale ţării. Principiul potrivit căruia este mai bine să nu discutăm despre ceea ce este incomod, pare să dispară.

În ultimii 25 de ani a fost pentru prima oară când, în această emisiune, moderată de Liviu Mihaiu şi Bereczki Timea, invitaţii maghiari – Frunda Gyorgy, Izsak Balazs şi Tanczos Barna – le-au vorbit în condiţii de calm politicienilor români prezenţi – Marius Obreja, Florin Iordache şi Vasile Blaga -, şi nu în ultimul rând, telespectatorilor, despre faptul că autonomia teritorială nu doreşte să desfiinţeze nici unitatea României, nici graniţele acesteia şi nici măcar legile din ţară, scopul ei este doar acela ca regiunea respectivă să fie autoguvernată conform tradiţiilor, limbii, culturii sale. Satele secuieşti au tradiţii seculare în această privinţă, şi este ridicol ca aspiraţiile acestui grup etnic, secuimea, să fie împiedicate din cauza temerilor privind separarea. Mai mult de atât, regiunea ce aspiră la autonomia teritorială este situată în mijlocul ţării, nimeni nu poate şi nu vrea s-o ducă de aici. A avut loc şi un scurt itinerar istoric, în urma căruia a reieşit că până şi cei mai indulgenţi dintre românii noştri dispun de prea puţine cunoştinţe despre istoria propriei ţări rotunjite, în special despre Transilvania, regiunea pentru care se fac atâtea griji.

Caracterul unic şi impresionant al emisiunii a constat în faptul că, de data aceasta, participanţii maghiari la emisiune şi-au prezent argumentele, au avut posibilitatea să vorbească sincer şi deschis, inclusiv când au fost chestionaţi cu întrebarea ce revine în mod diabolic: dacă acceptă sau nu Trianonul. Au dat un răspuns la care se gândesc majoritatea maghiarilor transilvăneni: tratatul de la Trianon este un document internaţional, nu avem posibilitatea să-l declarăm nul, în schimb nu negăm că el ne doare şi în momentul de faţă, deoarece a privat Ungaria istorică de două treimi din teritoriul ei şi de jumătate din populaţia ţării. Sarcina din prezent ar fi să găsim leacul potrivit pentru această rană şi să tratăm Trianonul ce trăieşte în suflete.

Sinceritatea i-a demobilizat într-o anumită privinţă pe participanţii români ai dezbaterii, însă nu i-a împiedicat să scoată argumentele de tezaur, potrivit cărora doresc ca fiecare unitate administrativă, fiecare judeţ sau viitoare regiune din România să fie guvernată în baza aceloraşi principii, nici nu le trece prin minte să formeze regiuni sau subregiuni pe criterii etnice şi au repetat – fără argumente – iar şi iar: în nici o altă ţară nu există o politică naţională pro-minoritară similară celei aplicate în România, şi nici nu-şi pot imagina că ar putea exista un copil de naţionalitate maghiară care să nu-şi poată urma studiile, dacă vrea, în limba maghiară. Evident, au considerat drept o dovadă a mărinimiei statului român faptul că în camera deputaţilor există 18 locuri destinate minorităţilor sau că libertatea confesională este deplină şi neîngrădită în România.

Dezbaterea de o oră şi jumătate a deschis sute de întrebări importante şi în sfârşit nici participanţii maghiari nu au ocolit subiectul: au precizat care este calea care ar trebui urmată de politica privind minorităţile din România, pentru ca maghiari transilvăneni -1,2 milioane – care trăiesc în masă compactă sau în grupuri răzleţite, să-şi menţină identitatea cu care s-au născut, şi nu numai să trăiască, ci să dăinuiască, să se simtă bine în patria lor mai restrânsă.

Din păcate, discuţiile au semnalat exact şi faptul că ideea statului naţional unitar şi indivizibil este împietrită, chiar interpretată eronat în cercurile politicienilor români, încă incapabili să accepte autoguvernarea culturală şi teritorială ce depăşeşte autonomia personală.

Să fim însă optimişti, istoria a fost capabilă să dărâme şi ziduri mult mai solide.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7165 din 09.04.2014, autor Simo Erzsebet

 

 

Nu cred că ţara le aparţine

In opinia lui Kelemen Hunor, indiferent de apartenenţa lor politică, membrii elitei politice româneşti consideră că unele teritorii ale României pot fi anexate. Ei nu cred nici până în ziua de astăzi că această ţară le aparţine, că au obţinut-o. Se gândesc ca ţara poate fi pierdută, fărâmiţată sau luată oricând – a declarat preşedintele UDMR în cadrul expunerii pe care a susţinut-o la Universitatea de Ştiinţe Babeş-Bolyai, pe tema tradiţiilor şi stereotipiilor politicii româneşti. A declarat că acest sentiment de nesiguranţă generează în rândul politicienilor români neîncredere faţă de minorităţi şi în mod particular faţă de maghiari. Kelemen a spus că temerile faţă de unitatea ţării sunt motivul ataşamentului faţă de o guvernare centrală puternică. El a spus că atitudinea manifestată faţă de caracterul de stat naţional al ţării abia dacă s-a schimbat în ultimii 25 de ani şi nu există speranţe să se schimbe în viitorul apropiat. A mai spus că împlinirea a 100 de ani de la marea adunare de la Alba Iulia din anul 1918, care a prevăzut anexarea Transilvaniei la România, ar putea determina societatea română să analizeze problema naţională şi să tragă concluziile ce se impun. El consideră că este un semn bun faptul că se acordă o atenţie din ce în ce mai mare activităţii unui grup restrâns care prezintă, într-o nouă viziune, istoria României, a secolului XX.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7167 din 11.04.2014

 

 

Felicită decizia Consiliului Europei

Izsak Balazs felicită faptul că Adunarea Parlamentară a Consiliului Europei a adoptat, la iniţiativa reprezentantului ungar KDNP, Kalmar Ferenc, raportul referitor la extinderea drepturilor minorităţilor naţionale. El consideră că membrii delegaţiei române au greşit atunci când au votat în masă împotriva raportului, pentru că au prezentat România într-o lumină antiminoritară. Reprezentantul UDMR nu a participat la reuniune. Izsak a vorbit şi despre şedinţa de ieri, de la Sfântu Gheorghe, a Comisiei Permanente a CNS: organismul a apreciat cele două acţiuni în masă din ultima perioadă drept o reuşită, ambele contribuind la amplificarea mişcării autonomiste. In legătură cu continuarea, el a declarat, răspunzându-le ziariştilor, că în fiecare an, în data de 10 martie vor organiza festivităţi la nivelul Pământului Secuiesc, iar în cazul în care ar exista un pericol iminent – de exemplu reorganizarea administrativă – se va face apel ca toată lumea să iasă în stradă. Până atunci sunt deschişi la dialog. Aşteaptă statutul autonomist realizat de către UDMR şi PCM.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7168 din 12.04.2014

 

 

România nu şi-a îndeplinit obligaţiile lingvistice

România nu şi-a îndeplinit obligaţiile asumate în charta europeană a limbilor regionale şi minoritare şi tocmai din această cauză, Bucureştiul întârzie cu elaborarea raportului privind aplicarea chartei – a declarat Borbely Laszlo, vicepreşedintele politic al UDMR.

Politicianul a declarat în cadrul conferinţei de presă la care au participat ziarişti străini acreditaţi la Bucureşti: este evident că România nu şi-a îndeplinit în multe cazuri angajamentele, iar în momentul de faţă întârzie cu realizarea raportului şi cu trimiterea acestuia către Consiliul Europei. Borbely a comunicat că UDMR a realizat un raport din umbră de o sută de pagini, în care indică omisiunile. Acest document va fi adus la cunoştinţa opiniei publice când va fi realizat raportul oficial român.

Borbely a declarat că au existat localităţi majoritar maghiare, în care primăria a impus în cazul angajărilor cunoaşterea limbii maghiare, însă acest lucru nu a fost acceptat de agenţia funcţionarilor publici, ceea ce contravine chartei. La capitolul deficienţe, el a amintit de faptul că este al nouălea an în care România amână adoptarea proiectului de lege privind minorităţile, care ar asigura autonomia culturală. Teoretic, limba maghiară poate fi folosită în justiţie, însă nu există norme, un mecanism de control care să asigure acest lucru. El a atras atenţia asupra acelei situaţii contradictorii potrivit căreia în timp ce România cere împreună cu Ungaria ca parlamentul ucrainean să voteze legea limbii, partidele româneşti nu sunt în stare să voteze nici măcar un proiect de lege privind minorităţile, mai slab decât legea ucraineană a limbii.

Borbely Laszlo a amintit de raportul din data de 7 aprilie, referitor la minorităţile naţionale, care pomeneşte de autonomiile teritoriale din Europa ca exemple pozitive. Politicianul a insistat asupra extinderii drepturilor minorităţilor din România, deoarece – aşa cum a spus – este mult mai dificilă purtarea unui dialog între minoritate şi majoritate dacă acest dialog nu are rezultate noi.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7170 din 15.04.2014

 

 

Sf. Gheorghe

28.04.2014

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita