Home Revista presei Revista Presei Maghiare, Nr. 02 / 16-31.01.2014

Revista Presei Maghiare, Nr. 02 / 16-31.01.2014

 

Centrul European de Studii Covasna – Harghita

 

Revista Presei Maghiare

Nr. 02 / 16-31.01.2014

 

 

Se organizează Ziua Libertăţii Secuieşti – Ar putea urma anul colaborării

Anul trecut a fost anul schimbărilor, deoarece UDMR a recunoscut că aspiraţiile legate de autonomia Pământului Secuiesc trebuie sprijinite – a declarat Kulcsar Terza Jozsef, preşedintele filialei PCM Trei Scaune. El a spus că ar dori ca marşul să continue, iar anul 2014 să fie anul colaborării.

In problemele naţionale putem acţiona doar împreună. Aşa trebuie să procedăm în data de 10 martie, de Ziua Libertăţii Secuieşti – a declarat el.

Preşedintele PCM a iniţiat în spiritul acestei idei, în cadrul şedinţei consiliului judeţean, ca înainte de data de 10 martie, consiliile judeţene Covasna şi Harghita să organizeze o şedinţă comună de lucru. Acest lucru ar fi necesar din mai mult puncte de vedere.

A început deja organizarea protestului de la Târgu Mureş, planificat pentru data de 10 martie – a declarat Gazda Zoltan, preşedintele Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi. Au avut loc şi negocieri preliminare, însă se doreşte ca în latura organizatorică să fie implicate şi partidele şi organizaţiile maghiare. Potrivit estimărilor, se vor aduna cel puţin 100.000 de oameni. Vor fi puse la dispoziţie autobuze din toate colţurile Pământului Secuiesc şi se doreşte ca protestatarii autonomişti să mărşăluiască fără simboluri şi drapele de partid.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7094 din 16.01.2014, autor Farkas Reka

 

 

Se lucrează la proiectul autonomiei Pământului Secuiesc

UDMR lucrează în continuare la proiectul de lege care vizează autonomia teritorială a Pământului Secuiesc, iar în cadrul sesiunii parlamentare de primăvară îl va înainta în parlament – a comunicat ieri 16.01.2014 Kelemen Hunor, preşedintele Uniunii. El a declarat că realizarea proiectului s-a dovedit mai dificilă decât au crezut iniţial, însă în decurs de 1-2 săptămâni, documentul va fi supus dezbaterii publice. Grupul de specialişti, însărcinat de UDMR, lucrează la amănuntele tehnice ale funcţionării administrative a autonomiei. Varianta actuală a proiectului încearcă să clarifice amănuntele legate de funcţionarea autonomiei. In mai 2013, UDMR a decis la congresul de la Miercurea Ciuc să elaboreze un proiect de lege despre autonomia Pământului Secuiesc.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7095 din 17.01.2014

 

 

Procesul la rejudecare – Drapelul oraşului nu poate flutura

Prin sentinţa pronunţată vineri 17.01.2014 Curtea de Apel Braşov a retrimis în instanţa de fond cazul drapelului municipiului Sfântu Gheorghe.

Autoguvernarea locală Sfântu Gheorghe a adoptat în anul 2008 drapelul oraşului, iar prefectul de atunci a atacat hotărârea abia după patru ani, deşi, potrivit legii, ar fi avut la dispoziţie doar şase luni. La începutul procesului, juristul municipalităţii a invocat această întârziere, iar Tribunalul Judeţean Covasna ar fi dat curs acestei motivaţii. Cazul a ajuns la Curtea de Apel Braşov în urma recursului făcut de prefectul judeţului Covasna, unde drapelul judeţului fusese deja declarat ilegal. Din acest motiv, edilul oraşului a solicitat sprijinul persoanelor fizice şi al organizaţiilor civile, acestea implicându-se în procesul care a continuat din toamna anului precedent cu un număr de 2.322 de pârâţi. Ca răspuns, şi Forumul civic al românilor de pe Pământul Secuiesc s-a implicat, susţinându-l pe prefect. Aşa s-a ajuns la decizia de ieri 17.01. Mai întâi cazul va fi judecat la Tribunalul Covasna după care, dacă una dintre părţi va fi nemulţumită de sentinţă, cazul se va reîntoarce la Curtea de Apel Braşov.

Dacă soluţionarea cazului va fi din nou nefavorabilă, municipalitatea se va adresa Curţii Europene a Drepturilor Omului de la Strasbourg – a declarat Antal Arpad, primarul municipiului Sfântu Gheorghe, care are speranţe şi în judecata guvernului României, adică în adoptarea unei reglementări de interpretare evidentă a legii: să nu se mai întâmple ca într-un judeţ să poată fi folosite simbolurile autoguvernării iar în alt judeţ, nu.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7096 din 18.01.2014, autor Demeter J. Ildiko

 

 

Ne-am adresat lui Puskas Balint, membru al Curţii Constituţionale – De ce a fost respinsă legea privind descentralizarea?

În opinia lui Puskas Balint, membru al Curţii Constituţionale, Curtea Constituţională nu a respins ideea descentralizării în sine. După studierea documentului de 4000 de pagini, toţi cei 9 membri au ajuns la concluzia că norma juridică are greşeli grave, este plină de contradicţii şi de aspecte inconsecvente, ca atare nu poate fi aplicată în forma ei actuală. Este important – a evidenţiat el – faptul că prin respingerea legii au reuşit să clarifice împreună cu colegii faptul că între lege şi principiul de stat unitar, stabilit în constituţie, nu există contradicţii. Prin intermediul unei legi corespunzătoare, conducerea de stat centralizată poate fi demontată. O bună parte a sarcinilor poate fi transferată în sfera atribuţiilor existente la nivel judeţean sau la nivel autoguvernamental. Un bun exemplu în acest sens este Germania, care în pofida organizării sale federative, a rămas totuşi unitară prin intermediul unei descentralizări bine gândite.

Membrii curţii constituţionale au considerat că legea descentralizării nu ar fi servit la acurateţea adoptării deciziilor şi la eficienţa administraţiei. Mai mult decât atât, la efectul acesteia, proasta practică bucureşteană s-ar fi mutat de pe malul Dâmboviţei în municipiile reşedinţă de judeţ.

UDMR a sugerat luni de zile membrilor şi celor care au urmărit procesul legislativ faptul că această descentralizare parţială înseamnă multe avantaje pentru judeţele din Transilvania, locuite de o populaţie mixtă, deşi în opinia lui Puskas Balint nici un consilier maghiar nu a citit până la capăt legea, nu a acordat atenţie contradicţiilor şi lipsei de aplicabilitate.

Respingerea legii nu înseamnă sub nici o formă respingerea descentralizării -a evidenţiat membrul maghiar al curţii constituţionale.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7097 din 20.01.2014, autor Simo Erzsebet

 

 

Proiectul noii constituţii – privit cu ochi maghiari transilvăneni

Propunerile cu referire directă la maghiarimea transilvană, incluse în proiectul noii constituţii, sunt cât se poate de ambigue, mai mult, într-un anumit context politic, ele ar putea fi de-a dreptul restrictive – se arată într-o analiză recent dată publicităţii de Grupul de Analiză Politică Mensura Transylvanica.

Potrivit autorilor care au analizat proiectul constituţiei din punct de vedere maghiar, pe ordinea de zi maghiară transilvană au apărut, pe marginea proiectului de constituţie, patru probleme importante . Acestea sunt:

a) recunoaşterea rolului istoric al minorităţilor în privinţa constituirii statului (art. 1)

b) crearea bazelor constituţionale ale unor organe decizionale care să dispună de atribuţii referitoare la păstrarea identităţii minorităţilor (modificarea art. 6)

c) codificarea utilizării simbolurilor comunitare (art. 12)

d) crearea bazelor constituţionale ale regionalizării (art. 3, 122 şi 138).

In privinţa articolului 6, autorii arată că în opinia lor, un astfel de articol le-ar fi asigurat minorităţilor naţionale o protecţie constituţională corespunzătoare în cazul în care ar fi garantat dreptul acestora la veto în privinţa păstrării, dezvoltării şi exprimării identităţii lor.

Autorii consideră periculos şi articolul 12, din care subliniază două posibile consecinţe:

Într-un anumit context, nici nu atât de inimaginabil, cei care se opun arborării drapelului secuiesc sau ungar ar putea beneficia chiar şi de un sprijin constituţional pentru încercările lor. De exemplu, în baza constituţiei se pot opune ideii ca drapelul secuiesc să devină drapelul întregii regiuni, pentru acest lucru fiind suficientă lecturarea fragmentului limitativ din articol.

În concluzie, autorii arată, în legătură cu propunerea de regionalizare, că ea creează baza constituţională a ideilor guvernamentale de până acum şi prefigurează regionalizarea simetrică, una cu conţinut pur administrativ. Propunerea nu conţine nici un element de garanţie împotriva centralismului, nu există nici acum garanţia constituţională a autonomiei regiunilor. Iar în final, lasă deschisă şi problema regiunilor istorice, printre care şi Pământul Secuiesc.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 13 din 21.01.2014

 

 

Consiliul Naţional Secuiesc – Iniţiativă cetăţenească prost interpretată

Comisia Europeană a interpretat greşit iniţiativa cetăţenească europeană privind regiunile naţionale – a declarat Izsak Balazs, preşedintele CNS.

După cum a spus Izsak Balazs, Comisia Europeană i-a trimis un răspuns formulat în 81 de puncte instanţei UE, cu sediul la Bruxelles, în legătură cu motivul pentru care a respins înregistrarea iniţiativei cetăţeneşti a CNS.

CNS i-a cerut instanţei ca hotărârea de respingere din partea Comisiei Europene să fie abrogată, iar comisia să fie obligată să înregistreze iniţiativa cetăţenească.

In opinia preşedintelui CNS, Comisia Europeană ar avea dreptul de a refuza înregistrarea iniţiativelor care nu ţin în mod evident de atribuţiile Uniunii. Motivaţia amplă demonstrează că nu este clar nici de departe dacă iniţiativa CNS poate fi inclusă sau nu în dreptul UE.

Izsak Balazs a arătat că proiectul elaborat de CNS nu a făcut propuneri legislative în privinţa ocrotirii drepturilor minorităţilor, ci în privinţa tematicii politicii de coeziune. (…)

În opinia sa, în această etapă, Comisia Europeană nu ar fi trebui să se lanseze, cu iniţiatorii, în discuţii privind interpretarea juridică, ci ar fi trebui să dea cale liberă strângerii a peste un milion de semnături de susţinere, din cel puţin şapte state ale Uniunii Europene. Preşedintele CNS a adăugat: până la sfârşitul lunii februarie trebuie să trimită răspuns la cererea reconvenţională a Comisiei Europene, după care instanţa Uniunii Europene va dedice dacă va putea începe sau nu strângerea de semnături.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr.7098 din 21.01.2014

 

 

Secuii insistă asupra cerinţelor lor autonomiste

Secuii doresc ca guvernul României să conştientizeze faptul că ei nu renunţă la obiectivul lor, la autonomia Pământului Secuiesc – a declarat Izsak Balazs, în cadrul conferinţei de presă organizate ieri 20.01.2014 la Târgu Mureş. El a prezentat preparativele pentru demonstraţia denumită Ziua Libertăţii Secuieşti. Izsak a mai arătat: guvernul nu a reacţionat nici la petiţia adoptată la demonstraţia de anul trecut şi nici la marele marş din luna octombrie, nu doreşte să ia la cunoştinţă revendicările secuilor. Potrivit lui Izsak Balazs, (…) prin intermediul a peste 100.000 de participanţi vor să-i transmită Bucureştiului că secuii nu dau înapoi şi doresc să poarte un dialog cu guvernul român, în calitate de parteneri, în vederea soluţionării problemelor lor.

Ziua Libertăţii Secuieşti va fi organizată în Piaţa Poştei din Târgu Mureş, la monumentul celor trei eroi martiri executaţi în anul 1854. Izsak Balazs a declarat: posteritatea îi poate omagia demn pe eroii martiri secui dacă va lupta în continuare pentru obiectivele sale, pentru autodeterminarea naţională şi pentru libertatea secuiască.

Referindu-se la apropiata campanie electorală, a spus că nu vor organiza o manifestare de partid. Ziua Libertăţii Secuieşti, ziua autodeterminării secuieşti, este a poporului secuiesc – a subliniat preşedintele CNS. Izsak a semnalat că au existat persoane care au obiectat în legătură cu data manifestării, dat fiind faptul că data de 10 martie este o zi de luni. Alţii au cerut ca această zi să fie comasată cu festivităţile din 15 martie, însă CNS ar considera injustă schimbarea datei festivităţii. Să facem eforturi comune pentru ca mesajul Zilei Libertăţii Secuieşti să aibă ecoul sărbătorii universale a maghiarilor în cadrul fiecărei festivităţi locale de comemorare din data de 15 martie, în rândul secuilor şi în întreaga lume – a formulat preşedintele CNS, într-un comunicat emis ieri 20.01.2014

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7098 din 21.01.2014

 

 

Ca să putem dărâma zidul tăcerii

Consiliul Naţional Secuiesc cheamă la un nou miting autonomist de mare amploare, în data de 10 martie. Cu ocazia Zilei Libertăţii Secuieşti vom insista din nou la Târgu Mureş asupra cerinţei noastre la autodeterminare. Marele marş al secuilor a prezentat clar odată pentru totdeauna faptul că sprijinul comunitar al autonomiei este foarte puternic. Este o cerinţă socială care nu poate fi ocolită de nici un partid maghiar.

Toate acestea sunt importante şi prin prisma faptului că în urmă cu un an nu a fost pozitivă atitudinea tuturor organizaţiilor maghiare. PPMT şi PCM au susţinut de la început iniţiativa CNS, însă atitudinea UDMR nu a fost în totalitate clară: nu a fost împotriva acţiunii, însă conducerea centrală s-a delimitat. Doar organizaţiile de pe Pământul Secuiesc au participat la mobilizare şi la eveniment. In pofida acestui fapt, numărul participanţilor la acţiunea de anul trecut poate fi apreciat la 30.000. Se sperăm că în acest an nu se va mai pune întrebarea dacă partidele maghiare vor participa activ la procesul organizării. Energiile destinate conflictelor interne vor putea fi folosite pentru mobilizare şi pentru popularizarea internaţională a cazului.

Trebuie să fim pregătiţi de faptul că puterea română de stat va încerca şi de această dată să bagatelizeze şi să treacă sub tăcere evenimentul. Trebuie să găsim antidotul la tăcere, la modalităţile securiste ale minciunii, iar pentru acest lucru, pe lângă participarea în masă, este nevoie şi de un puternic interes al presei din străinătate, de o poziţie fermă din partea ţării-mamă şi de sprijinul aliaţilor noştri internaţionali. Din cauza măsurilor guvernului, de periclitare a caracterului de stat de drept, şi din cauza luptei demarate pentru obţinerea controlului asupra justiţiei, din ce în ce mai multe state europene şi SUA urmăresc cu atenţie evenimentele din România. In cazul în care reuşim să folosim această îngrijorare în favoarea noastră, dacă putem explica limpede încălcarea drepturilor noastre, am putea avea succes, iar Bucureştiul nu va mai putea ignora petiţiile şi revendicările noastre.

Pentru acest lucru ar fi nevoie în primul rând de un proiect de acţiune armonizat şi de împărţirea muncii între organizaţiile politice maghiare din Transilvania.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7098 din 21.01.2014, autor Farcadi Botond

 

 

Cazul biroului de la Bruxelles se urneşte din loc

Se pare că se urneşte din loc cazul biroului de reprezentanţă de la Bruxelles a judeţelor Covasna şi Harghita. Biroul de reprezentanţă a Pământul Secuiesc, inaugurat în anul 2011, nu şi-a deschis încă porţile. Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, a declarat că guvernul ungar încă nu a transmis contractul prin care pune la dispoziţie în mod legal spaţiul destinat biroului. Recent s-au purtat discuţii despre acest lucru. Este aşteptat documentul, după care urmează semnarea contractului.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7099 din 22.01.2014

 

 

Cazul drapelului secuiesc – Primarul din Ozun a fost amendat

Curtea de Apel Braşov a înmânat miercuri 22.01.2014 decizia prin care arborarea drapelului secuiesc pe primăria din Ozun este declarată ilegală, ca atare, drapelul a fost îndepărtat. In aprecierea edilului localităţii, Raduly Istvan, procesul are şi un aport pozitiv: curtea a precizat şi faptul că persoanele fizice pot utiliza liber acest simbol, pe terenul lor privat.

Potrivit primarului, i-a fost intentat un nou proces, deoarece în loc să îndepărteze drapelul în termen de 30 de zile de la pronunţarea sentinţei, a aşteptat înmânarea oficială a deciziei Curţii pentru a îndepărta drapelul. Prefectul îi cere să plătească o taxă pentru fiecare zi de întârziere, taxă echivalentă cu 20% din salariul minim pe economie. Sentinţa definitivă şi irevocabilă în procesul de la Ozun a fost pronunţată de Curtea de Apel Braşov în 18 septembrie. Taxa de întârziere ar depăşi 15.000 lei.

Raduly a spus că după calculele sale, nu mai este nevoit să achite această sumă, deoarece odată cu îndepărtarea drapelului, a doua acţiune în instanţă a devenit lipsită de cauză. A adăugat că drapelul secuiesc este arborat în nenumărate curţi din sat, iar acest fapt contrabalansează lipsa drapelului de pe primărie.

Consiliului Secuiesc scaunul Sepsi a luat la cunoştinţă cu indignare cele întâmplate. In cadrul unui comunicat de ieri 24.01.2014, preşedintele Gazda Zoltan îndeamnă ca în locul unui drapel albastru-auriu îndepărtat să arborăm 100, el cerându-le acest lucru şi cetăţenilor comunei Ozun. Să dăm un răspuns corespunzător la acţiunea puterii împotriva simbolului secuiesc şi a edilului care îl utilizează la modul firesc şi legal. Nu dăm înapoi la vederea acestui nou atac lansat împotriva simbolului secuimii, dimpotrivă, susţinem prin noi metode cauza autonomiei şi a libertăţii – se arată în comunicat. Gazda Zoltan preconizează demararea unei colecte în cazul în care va trebui achitată amenda.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7102din 25.01.2014

 

 

Asaltul prefectului – Drapel românesc pe sediile partidelor maghiare

Prefectul Dumitru Marinescu ar obliga partidele maghiare să arboreze drapelul românesc. Printr-o adresă oficială, le cere UDMR, PCM şi PPMT ca în conformitate cu normele juridice, să arboreze pe sediile lor drapelul naţional românesc.

PCM nu încalcă legea prin faptul că nu arborează drapelul românesc – a precizat ieri, 24.01 – răspunzând solicitării noastre, preşedintele filialei judeţene a partidului. Dacă ne-ar trata ca parteneri egali, nu ar lua, în cazul Ozunului, de exemplu, decizia că drapelul Pământului Secuiesc trebuie îndepărtat de pe o instituţie. PCM este un partid politic, iar obiectivul său este autonomia teritorială a Pământului Secuiesc. In măsura în care ţin cont de solicitările noastre şi ne tratează drept parteneri egali, şi noi vom satisface solicitările celeilalte părţi – a spus Kulcsar Terza Jozsef. In opinia sa, pe Pământul Secuiesc este sesizabilă şi aşa o tensiune, iar pentru ca pe viitor aceasta să poată fi evitată, nu ar trebui să se lege de astfel de lucruri.

Ieri (24.01), filiala PPMT Trei Scaune încă nu primise o înştiinţare oficială cu privire la arborarea drapelului românesc, însă legea partidelor prevede acest lucru – ne-a răspuns Benedek Erika. Liderul filialei judeţene a partidului a arătat că PPMT nu are sedii de partid oficiale, ci au fost găzduiţi în birourile CNMT, ca atare nu au cum să pună în practică solicitarea prefectului.

Pe frontispiciul palatului Beor din strada Martinovici Ignat, care găzduieşte şi sediul UDMR Trei Scaune, flutură, alături de drapelul uniunii, şi drapelul secuiesc. Adresa prefectului, referitoare la arborarea drapelului românesc, nu sosise ieri nici aici. Dacă vom primi o astfel de adresă, vom analiza ce prevăd normele juridice – ne-a spus, răspunzând solicitării noastre, preşedintele UDMR Trei Scaune, Tamas Sandor.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7102 din 25.01.2014, autor Demeter Virag Katalin

 

 

Cu imnul pentru consumatori

In dimineaţa zilei de ieri (24.01), la intrarea – inscripţionată bilingv – în sediul oficiului judeţean pentru protecţia consumatorului a fost amplasată o plăcuţă din plastic cu prima strofă din imnul românesc. Cu această ocazie, tot la intrare au fost arborate şi două drapele româneşti. Alături de conducătorul instituţiei, Mircea Diacon, la ceremonie a participat şi şeful direct al acestuia, comisarul-şef Sorin Susanu, directorul centrului regional cu sediul la Braşov, care a spus că din respect faţă de statul român şi de guvern a fixat acţiunea în această zi istorică – aniversarea unirii Moldovei şi Tării Româneşti – şi doreşte să extindă acest gest asupra tuturor judeţelor aparţinătoare regiunii de dezvoltare, ca un semn al normalităţii, care ar fi strigător la cer să fie interpretat maliţios.

Susanu a reproşat faptul că unele autoguvernări judeţene şi-au trecut în proprietatea lor imobilele construite de stat din bani publici şi destinate îndeplinirii unor atribuţii de stat, iar din acest motiv, oficii pentru protecţia mediului sunt obligate să plătească taxă de chirie, cum se întâmplă de exemplu la Miercurea Ciuc.

Toate organele statului trebuie să funcţioneze fără probleme – a precizat el, afirmând apoi că nu va tolera ca inspectoratul şcolar să pună piedici în calea organizării zilei mondiale a protecţiei consumatorului, respectiv să nu îi învrednicească măcar cu vreun răspuns, cum s-a întâmplat anul trecut. Această zi este sărbătorită peste tot în lume în 15 martie, şi tot în această zi va fi organizat concursul pentru elevi şi în judeţul Covasna. Este foarte necinstit să răstălmăceşti acest aspect – a subliniat el, probabil că generarea de tensiuni slujeşte interesele unora, însă este absolut lipsită de motive, deoarece suntem cu toţii români, indiferent ce naţionalitate am avea.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7102 din 25.01.2014, autor Demeter J.Ildiko

 

 

Scrisoarea deschisă remisă de Pentek Janos – Învăţământul în limba maghiară, în curs de slăbire

In scrisoarea sa deschisă dedicată pedagogilor maghiari, Pentek Janos, profesor lingvist, preşedintele Comisiei Academice din Cluj, şi-a exprimat obiecţiile cu privire la calitatea învăţământului maghiar din Transilvania.

In scrisoarea deschisă inserată de cotidianul Kronika, Pentek Janos constată că nivelul, eficienţa, competitivitatea învăţământului în limba maghiară din Transilvania se află într-un permanent proces de slăbire. Vina nu poate aruncată asupra „românilor”, asupra sistemului educaţional din România, asupra veniturilor scăzute ale pedagogilor sau a camerelor video instalate în perioada examenelor – a afirmat profesorul.

In opinia lui Pentek Janos, învăţământul în limba maghiară din Transilvania nu dispune de o bază profesională adecvată; o coordonare bine reglementată, complexă; o supraveghere eficientă, totodată există prea puţine semne ale responsabilităţii şi disciplinei. Profesorul pensionar de la Universitatea de Ştiinţe Babeş-Bolyai a constatat: nivelul scăzut al învăţământului în limba maghiară este consecinţa mai multor factori, însă reprezintă şi motivul mai multor aspecte. Părinţii de etnie maghiară, care îşi înscrie copiii la şcoli cu predare în limba română, invocă pe bună dreptate nivelul scăzut al şcolilor maghiare – a afirmat Pentek Janos.

In opinia profesorului, sunt speranţe deşarte să mizăm pe faptul că autoritatea educaţională română va contribui la eficienţa învăţământului în limba maghiară sau sprijinul bine-voitor venit din partea ţării-mamă va remedia deficienţele. Profesorul susţine că sistemul cotei pe elev, aplicat cu rigurozitate începând cu acest an, discriminează şi restricţionează şi mai grav învăţământul în limba maghiară, periclitează viitorul comunităţii maghiare. Dumneavoastră, demnitarii noştri şi purtătorii responsabilităţii, precum şi însăşi comunitatea, ori respingeţi ferm logica banilor, respectiv discriminarea negativă şi restricţiile presupuse de aceasta, ori vă resemnaţi cu desfiinţarea treptată a reţelei noastre educaţionale – trage concluzia semnatarul scrisorii. In final, profesorul reflectează asupra faptului că, în lipsa cunoştinţelor adecvate, tinerii transilvăneni pot deveni competitivi doar pe piaţa servitorilor din Bazinului Carpatic şi Europa.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7103 din 27.01.2014

 

Tokes, sub atac permanent

Corina Creţu, europarlamentar socialist, nu are linişte, i-a solicitat din nou preşedintelui Traian Băsescu să nu mai amâne retragerea distincţiei lui Tokes Laszlo.

Era clar încă din momentul izbucnirii cazului că socialiştii consideră că Tokes nu este demn de distincţia acordată pentru rolul îndeplinit în declanşarea revoluţiei din 1989, deoarece şi după 24 de ani mai doresc să spele acea ruşine a societăţii româneşti, cum că liderul răzvrătirii populare împotriva dictaturii ceauşiste a fost un maghiar şi nu o persoană de naţionalitate română. Creţu şi cei care îi susţin ideile se gândesc că, acuzându-l pe Tokes de trădare de patrie şi antiromânism şi prezentându-l ca pe o personalitate care periclitează unitatea şi suveranitatea ţării, ar putea diminua oarecum rolul îndeplinit de el în declanşarea schimbării de regim, i-ar putea ştirbi renumele la nivel naţional şi internaţional, de asemenea, ar putea da cu piciorul şi în maghiarime, care revendică în mod neruşinat autonomia şi nu este dispusă, în pofida tentativelor de omogenizare, de asimilare derulate de aproape o sută de ani, să renunţe la lupta dusă pentru propria identitate, dăinuire.

Mulţimea aşa-numitelor dovezi aduse împotriva lui Tokes este de fapt colecţia afirmaţiilor făcute de politicianul sub culorile partidului autonomist, despre care acuzatorii săi susţin că periclitează integritatea ţării şi reprezintă exact ciuntirea României. Si ca actul de acuzare să aibă un atu în plus, şi să atingă şi inima sensibilă a Europei, i-au atribuit lui Tokes şi eticheta de terorism ideologic – evident, aceasta devenind valabilă şi în cazul partidelor şi organizaţiilor maghiare care şi-au propus înfăptuirea autonomiei culturale, teritoriale.

Nici nu le trece prin minte celor care revendică retragerea decoraţiei lui Tokes să-i retragă medalia şi lui Adrian Năstase, care a ajuns pentru a doua oară în spatele gratiilor. O dovadă a faptului că, în România, furtul, înşelăciunea, şantajul sunt considerate şi astăzi ca fiind mai manierate decât lupta dusă pentru propriile drepturi de un grup etnic ajuns în situaţie minoritară.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7104 din 28.01.2014, autor Simo Erzsebet

 

 

Preoţii au protestat la Ozun – Drapel secuiesc pe fiecare casă

Preoţii comunei Ozun au organizat ieri (28.01), în numele întregii comunităţi umilite, o mişcare de protest în apărarea primarului din Ozun, amendat pentru arborarea drapelului secuiesc, respectiv în apărarea simbolurilor noastre. Preoţii au format în faţa primăriei un zid, fluturând drapele secuieşti – printre care şi drapelul albastru-auriu a cărui arborare pe frontispiciul primăriei a fost interzisă. Alături de ei au fost prezenţi şi reprezentanţi ai Consiliului Naţional Secuiesc (CNS) şi ai celor trei partide maghiare. Au venit mai mulţi care au solidarizat cu mişcarea în calitate de persoane fizice. Cei câteva zeci de oameni adunaţi în faţa primăriei ar dori ca în urma acţiunilor represive ale puterii române, sufletul oamenilor să fie cuprins nu de teamă, ci de îndărătnicie, iar în locul fiecărui drapel înlăturat de pe faţada instituţiilor să fie arborate alte sute, pe casele din satele de pe Pământul Secuiesc simbolul comunităţii poate flutura în mod netulburat şi nepedepsit.

Santa Imre, preotul reformat din Bicfalău, unul dintre organizatori, a precizat: primarul ales al comunei, unul din membrii comunităţii, a fost hărţuit pentru că s-a asumat ca în pofida tuturor atacurilor, reclamaţiilor, avertizărilor venite din partea prefecturii sau a judecătoriei, să ducă până la capăt lupta purtată în apărarea simbolurilor secuieşti, ca urmare, preoţii trebuie să-l apere în numele comunităţii. Santa Imre a menţionat: drapelul înlăturat de pe faţada clădirii va fi amplasat deocamdată într-unul din spaţiile primăriei, însă se poartă discuţii în interesul identificării unui loc potrivit pe un teren privat. Santa Imre a subliniat: ori de câte ori vom considera necesar să reluăm sau să găsim o altă formă de protest, acest drapel va flutura din nou în mâna noastră. Preotul a evidenţiat: această acţiune a lor are şi valoare de model, vor să-i convingă pe oameni să arboreze drapelul secuiesc pe casele lor, fără nici o teamă, având în vedere că pe teren privat fiecare are posibilitatea să folosească orice simboluri doreşte.

Reprezentanţii partidelor maghiare au ieşit în faţa primăriei din Ozun în semn de solidarizare cu preoţii. Nu este de acord cu faptul că puterea română a interzis folosirea drapelului secuiesc pe Pământul Secuiesc, motiv pentru care a considerat că este important să fie prezent la protestul din Ozun – a declarat Kulcsar-Terza Jozsef, preşedintele organizaţiei judeţene a Partidului Civic Maghiar (PCM). UDMR l-a avut ca reprezentat pe Gruman Robert, preşedintele executiv al organizaţiei judeţene. Acesta a subliniat: sunt solidari cu Raduly Istvan, primarul din Ozun, iar dacă statul român vrea să încaseze amenda aplicată acestuia, vor organiza o acţiune de strângere de donaţii. Gruman a confirmat: şi UDMR îi îndeamnă pe toţi ca până când statul român nu va interzice folosirea simbolurilor noastre secuieşti, să arboreze drapelul albastru pe casele lor. Din partea Partidului Popular Maghiar din Transilvania (PPMT) au venit mai mulţi reprezentanţi. Potrivit lui Bedo Zoltan, problema este o cauză naţională, motiv pentru care au considerat că este important ca solidarizându-se cu celelalte partide, organizaţii maghiare, să protesteze faţă de măsurile prin care e restricţionată utilizarea simbolurilor noastre.

Unii au fost prezenţi ca persoane fizice. Raduly Jozsef, învăţător pensionar (tatăl primarului), a spus cu indignare că ar putea fi arborat orice alt drapel, doar drapelul secuiesc le deranjează pe autorităţi. Sâmbătă (25.01), după ce a apărut ştirea, ei au arborat drapelul pe casa lor şi sunt tot mai mulţi care procedează la fel.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7105 din 29.01.2014,autor Farkas Reka

 

 

Istorici despre destinul Transilvaniei

Bardi Nandor şi L. Balogh Beni, istorici din Budapesta, au vorbit luni seară (27.01), la Sfântu Gheorghe, despre politica vizând Transilvania, aplicată de guvernul ungar în perioada interbelică, respectiv despre cea de-a doua decizie de la Viena.

Bardi Nandor a precizat: îl interesează în mod deosebit măsurile pe care le-a aplicat guvernul ungar în privinţa Transilvaniei, felul în care s-a ajuns la cea de-a doua decizie de la Viena. După Trianon, începând cu anii 20, maghiarimea din România poate fi numită drept o minoritate forţată, având în vedere că poziţiile sale erau mai bune decât media la nivelul societăţii româneşti. După Trianon, guvernul ungar este interesat de o revizuire paşnică, Ungaria şi-a exprimat mereu ataşamentul faţă de minoritatea maghiară de dincolo de graniţe. Bardi Nandor a şi propus ca în locul politicii naţionale să fie abordată gândirea în spiritul politicii maghiarimii, respectiv să fie folosită această noţiune. Referitor la politica revizionistă a epocii, Bardi a menţionat: ne-am pierdut integritatea teritorială, însă ne-am menţinut integritatea culturală, totodată guvernul de la Budapesta a încercat să ajute elitele minoritare, după 1920 posibilităţile militare fiind respinse. In ideile sale revizioniste, Ungaria a fost susţinută de italieni, în schimb politica externă germană nu le era parteneră, totodată au fost lansate şi idei cum ar fi propunerea de reanexare a magnatului englez Rothermere. Planurile revizioniste ungare au fost mereu fluturate, opinia publică ungară nu ar fi acceptat doar reanexarea etnică, adică reanexarea efectuată în baza hotarelor etnice. Specialiştii au elaborat mai multe variante revizioniste. Pe vremea premierului Gombos Gyula, în 1933, guvernul ungar i-a înmânat în secret lui Mussolini un plan, care a pus accentul pe avantajele economice – Pământul Secuiesc, de exemplu, nu prezenta importanţă – în schimb avea o importanţă deosebită obţinerea Văii Jiului.

Despre politica transilvăneană de după 1920 s-a precizat: o caracteristică a acesteia era că se ştia foarte bine cât de importantă este unitatea politică. In perioada respectivă, bisericile istorice din Transilvania au trebuit să înfiinţeze aproximativ 700 de şcoli, de asemenea, după 1920, în Transilvania a început autoorganizarea comunitară după model german, acest lucru fiind sprijinit de guvernul de la Budapesta, a fost instaurat sistemul instituţional al politicii revizioniste a maghiarimii, acesta intrând mereu în competenţa oficiului premierului. 90% din ajutoarele trimise după 1926 din Ungaria în România, au fost destinate unor scopuri culturale, mai exact, susţinerii sistemului educaţional maghiar, banii fiind gestionaţi de cele patru biserici istorice maghiare. Începând cu 1928, printre obiectivele guvernului de la Budapesta a figurat şi pregătirea unei noi elite minoritare, guvernul ungar le-a acordat burse celor mai talentaţi tineri pentru a-şi continua studiile în Franţa. Au fost întreprinse astfel de măsuri, deoarece guvernul ungar a considerat mereu acest teritoriu ca fiind unul anexat doar temporar.

L. Balogh Beni a vorbit despre cea de-a doua decizie de la Viena (30 august 1940). După cum a precizat el, desfiinţarea Ungariei istorice a fost considerată pe bună dreptate ca fiind o măsură injustă, Trianonul este consecinţa unui război pierdut. In perioada interbelică, politicienii maghiari au ştiut că Ungaria Mare nu poate fi restaurată, ar putea fi reală doar o revizuire parţială, ce vizează teritoriile populate de maghiari. Este vina istorică a lui Bethlen Istvan, Gombos Gyula şi Teleki Pal, că nu au încercat să influenţeze în mod real opinia publică pentru ca din presa contemporană să nu răsune principiul totul înapoi – a spus istoricul. Sprijinul acordat de Mussolini pentru aspiraţiile revizioniste nu era suficient, însă Germania a putut fi câştigată de partea acestui scop doar în vara anului 1940. Propaganda ungară contemporană a insistat asupra recâştigării întregii Transilvanii, însă nu s-a ajuns la un acord în această privinţă cu partea română. A fost lansată, de exemplu, şi ideea unui schimb de populaţie, însă acest lucru nu ar fi fost acceptat de maghiarii din Transilvania, în special de cei de pe Pământul Secuiesc. In opinia istoricului, Teleki Pal a luat în serios acest lucru, în disperarea sa acesta pune mâna pe arme şi începe atacul împotriva României, deşi ştia că forţa armată română e mai bine pregătită decât cea ungară. Teleki Pal avea ideea că revizuirea trebuie pecetluită cu sânge, trebuie adus un sacrificiu serios pentru ca opinia publică ungară s-o respecte mai mult. In final, având intenţia de divizare şi ţinând cont de propriile interese, Hitler a adus cea de-a doua decizie de la Viena pentru constrângerea Ungariei şi a României. De partea română, tratatul a fost semnat de ministrul de externe Mihail Manoilescu, care văzând pierderile suferite de ţara sa, a rămas atât de stupefiat de pierderea Transilvanie de Nord încât a trebuit resuscitat. In timp ce maghiarii din Transilvania de Nord exaltau de bucurie, cei care aveau cel mai mult de pierdut în urma celei de-a doua decizii de la Viena erau maghiarii din Transilvania de Sud, pentru ei acest lucru a echivalat cu Trianonul. A început scăderea demografică, numărul maghiarilor din Valea Jiului, de exemplu, a scăzut cu 70-80%. Maghiarii din Transilvania de Nord au ieşit din cel de-al doilea război mondial cu forţele întărite, s-au eliberat de sub asuprirea străină.

Sursa: cotidianul Haromszek, nr. 7105 din 29.01.2014, autor Mozes Laszlo

 

 

Imn

Secuii – inclusiv liderii politici – nu respectă simbolurile româneşti. Nu îşi împodobesc casele, aşezările cu suficiente drapele româneşti (mai mult decât atât, vorbesc despre un inexistent Pământ Secuiesc şi flutură steagul acestuia), nu respectă imnul românesc – asta auzim în fiecare zi în presa de limbă română.

Patrioţii români, în schimb, pentru a-şi demonstra calităţile de patriot, conducătorul OPC Covasna a amplasat la intrarea în instituţie, cu ocazia aniversării unirii celor două principate române, prima strofă din imnul românesc. Să facem acum abstracţie de amănuntul nesemnificativ că strofa a fost inscripţionată pe o placă ieftină de plastic şi să rămânem la mesajul formulat.

În opinia domnului director, în felul acesta nu numai că îşi exprimă stima faţă de unul din simbolurile naţiunii române, ci doreşte să şi trezească populaţia, să o determine să meargă cu o mai mare încredere la oficiu şi să facă reclamaţii. Aceasta să fie menirea imnului? Pentru asta ar trebui să-l respectăm şi noi, maghiarii, mai mult? Dacă directorul Tega – să spunem – ar amplasa o astfel de placă pentru a de îndemna să colectăm selectiv deşeurile, i-ar cere capul pe motiv că a profanat un simbol.

Românii însă pot face tot ce vor cu simbolurile: drapelul românesc poate fi fluturat la sărbătoarea de Advent, poate fi purtat ca bentiţă cu ocazia sărbătorii naţionale maghiare şi nu este nici o problemă nici dacă mii de drapele flutură în ţară rupte, murdare, într-o stare nedemnă de un simbol naţional – şi asta nu în localităţile locuite de maghiari, pentru că atunci ar fi un semn de lipsă de respect.

Liniştitor este însă că principalul protector al consumatorilor s-a gândit şi la noi. A spus că va traduce şi în limba maghiară textul de pe plăcuţă. Pentru că aceasta este cea mai mare dorinţă a secuiului. Să i se spună în limba maghiară Deşteaptă-te, române.

Sursa: cotidianul Szekely hirmondo, nr. 20 din 30.01.2014, autor Erdely Andras

 

 

Sf. Gheorghe

07.02.2014

Biroul de presă al

Centrului European de Studii Covasna – Harghita