Home Informatii utile Activitate de cercetare GRUPUL DE CERCETARE „I.I. RUSSU” PENTRU STUDIUL SUD-ESTULUI TRANSILVANIEI (2009-2013)

GRUPUL DE CERCETARE „I.I. RUSSU” PENTRU STUDIUL SUD-ESTULUI TRANSILVANIEI (2009-2013)

.

GRUPUL DE CERCETARE „I.I. RUSSU” PENTRU

STUDIUL SUD-ESTULUI TRANSILVANIEI (2009-2013)

 

Dr. Ioan LĂCĂTUŞU – Sf. Gheorghe

 

Ioan-LacatusuO direcţie prioritară de cercetare pentru istoriografia românească o constituie problematica complexă a istoriei sud-estului Transilvaniei, înainte şi după colonizarea secuilor, în această parte de ţară. Cu excepţia curentelor etnocentriste maghiare, cercetătorii oneşti acceptată teza potrivit căreia istoria sud-estului Transilvaniei nu începe o dată cu colonizarea secuilor, iar după acest moment istoria zonei nu se rezumă doar la cronica unei unice şi privilegiate etnii, aşa cum încearcă să prezente lucrurile unii istorici maghiari interesaţi. Ea înseamnă convieţuire, interferenţe, complementaritate şi, nu în ultimul rând, o zestre comună de avere materială, morală şi spirituală, o anumită demnitate a dimensiunii istorice legate de un destin comun, care ar trebui să creeze o permanentă punte de legătură şi de apropiere, valori care se impun cu mare forţă în construcţia viitoarei Europe[1].

La fel de adevărat este însă şi faptul că istoria secuilor, de la colonizare până astăzi, a beneficiat de numeroase cercetări, concretizate de-a lungul timpului într-un număr însemnat de lucrări, care îmbogăţesc istoria noastră naţională, bineînţeles cele care au tratat acest subiect cu seriozitate şi rigoare ştiinţifică, şi nu de pe poziţii tendenţioase, exclusiviste, unilaterale şi intolerant şovine. Din păcate, studiul vieţii istorice şi spiritual-culturale a comunităţilor româneşti din judeţele Covasna şi Harghita n-a fost, până nu demult, un subiect predilect al istoriografiei române şi străine. Caracterul „delicat” (defectuos înţeles) al acestei teme, dificultatea şi puţinătatea aparentă a surselor de cercetare au fost adesea invocate ca motiv al acestei stări de fapt. Abia în anii 1970-1980, savantul clujean Ion I. Russu deschide cu curaj o perspectivă generală asupra subiectului în celebrul său volum Secuii şi românii, apărut postum, în 1990, reluând cercetările unor istorici români din perioada interbelică: Nicolae Iorga, Gheorghe Popa-Lisseanu, Sabin Opreanu, Elie Câmpeanu, Ştefan Manciulea, Theodor Chindea, Emil Micu ş.a. Drumul deschis va fi continuat de Antonie Plămădeală, Mircea Păcurariu, Ioan Ranca, Ioana Cristache-Panait, Mihai Racoviţan, Ana Grama, Liviu Boar, Mircea Sfârlea, Alexandru Moraru, Elena Mihu şi de alţi câţiva istorici, arhivişti, etnografi şi sociologi din generaţia tânără[2].

Parcurgând bibliografia problemei, Liviu Boar face o structurare a studiilor, articolelor şi lucrărilor publicate de-a lungul timpului, astfel: prima etapă este cea până la 1 Decembrie 1918, când problema a fost abordată aproape exclusiv de istoriografia maghiară; a doua etapă este perioada interbelică, în care autorii maghiari atât din România, cât şi din Ungaria, care se considera nedreptăţită istoric de Tratatul de la Trianon, au continuat să abordeze istoria scaunelor secuieşti, dar au apărut şi o serie de studii, articole şi chiar cărţi dedicate problemei, scrise de istorici români, care încercau, pe baza argumentelor avute la îndemână, să prezinte o istorie a românilor maghiarizaţi din scaunele secuieşti[3]. O etapă controversată a istoriografiei problemei o constituie perioada totalitarismului comunist (1947-1989) când, în ciuda indicaţiilor Partidului Comunist, care considera rezolvată problema naţională, au apărut o serie de lucrări interesante, scrise atât de istorici români şi maghiari din România, dar şi de istorici din Ungaria, care au contestat cu vehemenţă istoriografia românească privind Transilvania în general şi istoria secuimii în special. Ultima etapă, care este foarte bogată pe tărâm istoriografic, este cea de după 1989, când au apărut o serie de lucrări fundamentale pentru elucidarea problemei atât de controversată a istoriei sud-estului Transilvaniei[4].

În cest sens, o importantă contribuţia a avut şi are instituţia Arhivelor Naţionale, deţinătoarea Tezaurului Arhivistic Naţional şi a specialiştilor avizaţi în păstrarea, prelucrarea şi valorificarea ştiinţifică a izvoarelor arhivistice şi, în primul rând, direcţiile teritoriale din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Astfel, la Arhivele Naţionale Mureş, pe măsura prelucrării arhivistice a fondurilor deţinute, directorul instituţiei Ioan Ranca, împreună cu colegii săi arhiviştii Pal Antal Şandor, Ioan Moldovan, Viorel Grama ş.a. au editat mai multe volume şi studii, dintre care menţionăm lucrarea Îndrumător în Arhivele Statului. Judeţul Mureş, Editura Direcţiei Generale a Arhivelor Statului, Bucureşti, 1984 (coordonator Ioan Ranca). După pensionarea sa, în 1990, dr. Ioan Ranca a valorificat fişele întocmite pe parcursul anilor de activitate şi a editat volumele: Românii din scaunele secuieşti în atroponimele din conscripţii. 1629-1821. Vol. I. Scaunul Mureş, Ed. Ciubăncan, Cluj-Napoca, 1995; Românii din scaunele secuieşti în atroponimele din conscripţii. 1567-1850. Vol. II. Scaunele Ciuc, Giurgeu, Casin, Ed. Pax Historica, Tg. Mureş, 1997; Românii din Secuime şi răscoala lui Horea, Ed. Pax Historica, Tg. Mureş, 2000[5].

La Arhivele Naţionale Harghita, directorul instituţiei Liviu Boar, împreună cu colegii săi, în anul 1988, a editat lucrarea Îndrumător în Arhivele Statului. Judeţul Harghita, Editura Direcţiei Generale a Arhivelor Statului. Deşi, după 1990, Liviu Boar va prelua conducerea Arhivelor Naţionale Mureş, el va continua cercetarea surselor arhivistice referitoare la istoria judeţului Harghita, cercetări finalizate cu susţinerea tezei de doctorat cu titlul Românii din scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX-lea, lucrare care a apărut la Editura Universităţii „Petru Maior”, din Tg. Mureş, în anul 2004. Succesorul său la conducerea arhivelor harghitene, Aurel Marc, nu şi-a putut duce la bun sfârşit proiectul la care a lucrat timp de aproape un deceniu. Volumul Marc Aurel, Contribuţii la istoria judeţului Harghita, a apărut postum, la Editura Eurocarpatica din Sf. Gheorghe, în anul 2000, fiind alcătuit şi îngrijit de Ana Dobreanu şi Ioan Lăcătuşu. Activitatea de cercetare şi valorificare ştiinţifică a documentelor deţinute de instituaţia Arhivelor Naţionale din judeţele Harghita şi Covasna, şi nu numai, a fost continuată de Ana Dobreanu şi s-a materializat în teza de doctorat Sud-estul Transilvaniei în perioada 1900-1914. Studiu socio-politic, teză susţinută la Universitatea Craiova, în anul 2013, sub conducerea ştiinţifică a prof. univ. dr. Corneliu-Mihail Lungu. Dintre cercetătorii care s-au aplecat asupra studierii documentelor aflate în păstrare la Arhivele Naţionale Harghita menţionăm pe profesorul din Topliţa, Lazăr, Costel-Cristian, autorul volumelor Românii din Ciuc în perioada interbelică, Editura România Pur şi Simplu, Bucureşti, 2007 şi Biserica Ortodoxă Română din estul Transilvaniei după al Doilea Război Mondial, teză de doctorat, susţinută la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, în anul 2013, sub conducerea profesorului Ioan Agrigoroaiei.[6]

La Arhivele Naţionale Covasna, condiţiile improprii de păstrare a documentelor de arhivă, până la transferul documentelor în noul sediu în anul 2002, nu a făcut posibilă o activitate sistematică de valorificare a documentelor de arhivă[7]. În memoria fostului director al instituţiei covăsnene, Vasile Dan Baicu, trecut la cele veşnice mult prea devreme, la Editura Eurocarpatica din Sf. Gheorghe, în anul 2006, a apărut volumul Vasile Dan Baicu Istorie şi arhivistică în Arcul Intracarpatic, ediţie îngrijită de Adina Fofircă şi Ioan Lăcătuşu, iar în anul 2009, la Editura Universităţii „Petru Maior” Tîrgu-Mureş, volumul Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita, de Ioan Lăcătuşu[8].

Valorificarea ştiinţifică a documentelor existente în fondurile Mitropoliei Ortodoxe din Sibiu, referitoare la românii ortodocşi din Arcul Intracarpatic, s-a concretizat, pe lângă lucrările semnate de vrednicul de pomenire mitropolitul Antonie Plămădeală şi părintele academician Mircea Păcurariu, în volumele Români sudtransilvani în secolul al XIX-lea. Contribuţii documentare, de Ana Grama-Brescan, Editura Arcuş, 2007 şi Biserici, şcoli, comunităţi rurale româneşti din Covasna şi Harghita (1850-1918), de Nicolaeta Ploşnea, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2012[9].

După 1989, cercetarea asupra istoriei românilor din judeţele Covasna şi Harghita a luat amploare, odată cu renaşterea societăţii civile româneşti (îndeosebi prin activitatea Ligii Cultural-creştine „Andrei Şaguna”, a Fundaţiilor „Mihai Viteazul” şi „Miron Cristea”, a Asociaţiilor „Justinian Teculescu” şi a Cadrelor Didactice din judeţul Harghita, a Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita ş.a.), care, în regretabila absenţă, fortuită desigur a instituţiilor de stat specializate din zonă, după separarea acestora pe criterii etnic, au iniţiat şi aplicat proiecte şi programe de cercetare ştiinţifică interdisciplinară, cu participarea unor specialişti din principalele centre culturale ale ţării. Împreună cu Arhivele Naţionale şi cu Muzeele din Cluj-Napoca, Sibiu, Braşov, Târgu Mureş, Deva, Bucureşti, Alba-Iulia, au fost organizate mai multe sesiuni, simpozioane, dezbateri, evocări, sub genericul „Mesajul arhivei”, Zilele „Andrei Şaguna”, Zilele „Miron Cristea”, Zilele „Nicolae Colan” şi, în mod deosebit, s-a impus sesiunea naţională „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, care a ajuns la ediţia a VII-a[10].

Înfiinţarea, în anul 1994, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei a stimulat crearea cadrului instituţional adecvat cercetării ştiinţifice, prin fondarea Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei. Din anul 1997 funcţionează Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, instituţie de importanţă naţională, subordonată Ministerului Culturii. Materialele prezentate la manifestările organizate în judeţele Covasna şi Harghita au apărut în cele 16 numere ale anuarului Angvstia, editat de instituţiile menţionate, un neîntrecut tezaur documentar privind istoria şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei. Editată sub formă de anuar, revista poartă numele unui castru roman din Breţcu – „Angvstia” – şi se face purtătoarea unei continuităţi, a unui mesaj ştiinţific, cultural şi de artă românească. Revista este şi continuatoarea publicaţiei „Aluta”, editată de fostul Muzeu Judeţean Covasna din Sfântu Gheorghe. Într-o nouă formă şi cu un nou mesaj, revista „Angvstia” şi-a propus să cuprindă în paginile ei studii, articole din domeniul arheologiei, istoriei, sociologiei, etnografiei româneşti şi educaţiei muzeale, acordând prioritate cercetării realităţilor din sud-estul Transilvaniei. Un important reper în orientarea revistei îl reprezintă abordarea interdisciplinară şi pluri­disciplinară a problematicii culturii şi spiritualităţii româneşti din arcul intracarpatic, în decursul istoriei şi în contemporaneitate[11].

Notabil de remarcat este faptul că majoritatea studiilor publicate în cuprinsul acestei reviste sunt prezentate în cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări ştiinţifice „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, manifestare ştiinţifică care a depăşit nivelul local al judeţelor Covasna şi Harghita, fiind un eveniment cultural cu valenţe naţionale şi în programul Sesiunii Anuale de Comunicări Ştiinţifice a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni. În perioada 1996-2012, au apărut 16 numere din „Angvstia”, în ultimii ani, apărând numere distincte Angvstia Arheologie – Etnografie – Educaţie Muzeală şi Angvstia Istorie. Primele trei numere ale anuarului „Angvstia” au fost tipărite la Editura Carpatica din Cluj Napoca (cu generosul sprijin al dr. Gheorghe Lazarovici, dr. Viorica Crişan şi prof. univ. dr. Justinian Petrescu); începând cu numărul 4, a apărut la Editura Carpaţilor Răsăriteni şi apoi la editura „Angvstia” din Sf. Gheorghe, redactori responsabili fiind dr. Valeriu Cavruc şi dr. Ioan Lăcătuşu. În „Angvstia” nr. 1-12, au apărut 507 de studii şi articole, din care: arheologie 90, istorie 214, etnografie 53, sociologie 54, recenzii 70, alte articole (editoriale, note, discuţii, cronica activităţii) 49. Autorii acestor articole provin din aproape 40 de oraşe (25 de judeţe) din ţară şi din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia. După frecvenţa apariţiilor, 128 de articole sunt semnate de autori din Sf. Gheorghe şi judeţul Covasna, 94 de autori din Bucureşti, 73 din Cluj-Napoca, 61 din Miercurea-Ciuc şi localităţi din judeţul Harghita, 47 din Tg. Mureş şi judeţul Mureş, 38 din Sibiu, 17 din Braşov, 15 din Buzău. Simpla parcurgere a titlurilor articolelor publicate oferă imaginea unor sumare bogate şi interesante, prin conţinutul informativ şi contribuţia adusă la cunoaşterea realităţilor din arealul Carpaţilor de curbură, în istorie şi contemporaneitate. Numerele din anuarul „Angvstia”, completează în mod fericit problematica abordată în celelalte publicaţii de cultură românească şi spiritualitate ortodoxă, reprezentând o modestă contribuţie la scrierea istoriei locale, regionale şi de ce nu a celei naţionale[12].

În anul 1998 a fost înfiinţat Centrul European de Studii Covasna-Harghita, organizaţie nonguvernamentală, apolitică, nonprofit şi autonomă, cu caracter ştiinţific, cultural şi social care militează pentru dezvoltarea societăţii civile şi promovarea ideilor umaniste, sens în care desfăşoară activităţi de cercetare, educaţionale, umaniste universale. Dintre obiectivele Centrului menţionăm: realizarea de cercetări ştiinţifice în domeniile sociologiei, geopoliticii, istoriei, teologiei, economiei, politologiei; organizarea de evenimente ştiinţifice (colocvii, mese rotunde, dezbateri, conferinţe, emisiuni şi rubrici în mass-media scrisă şi audio-vizuală etc.), activităţi de consulting şi transfer de know-how, alcătuind colective de lucru pe domenii; dezvoltarea de programe şi educaţie în cadrul unor cursuri postuniversitare, universităţi de vară şi tabere studenţeşti; înfiinţarea unei bănci de date cu utilizator multiplu, cuprinzând documente audio-vizuale şi scrise referitoare la zona Covasna-Harghita; dezvoltarea de parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate; promovarea unor programe culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi străinătate; editarea de lucrări, studii şi periodice în cadrul editurii proprii „Eurocarpatica”. Pe baza acestor obiective cu prioritate, Centrul are printre priorităţi următoarele probleme: identitate şi integrare europeană; regionalism, autonomie, autodeterminare şi implicaţiile asupra suveranităţii naţionale; dimensiuni ale convieţuirii în medii multiculturale; istorie şi memorie colectivă; relaţii comunitare între naţional şi etnic; procese de enclavizare şi de asimilare; comunicare interetnică etc[13].

Editură „Eurocarpatica”, a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a fost înfiinţată în anul 2000, în Sf. Gheorghe. Editura şi-a propus să editeze, cu prioritate, lucrări privind istoria, cultura şi spiritualitatea românească şi convieţuirea interetnică din sud-estul Transilvaniei, indiferent de domiciliul autorilor, precum şi volume ce poartă semnătura unor intelectuali din Arcul Intracarpatic, indiferent de tematica acestora. Împreună cu editurile partenere: Grai Românesc, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Angvstia a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Arcuş a Centrului de Cultură Arcuş, România pur şi simplu din Bucureşti ş.a., în cei 14 ani de activitate au văzut lumina tiparului peste 100 de volume şi publicaţii de istorie laică şi bisericească, teologie ortodoxă, etnografie, demografie, sociologie, pedagogie, management, matematică, memorialistică, volume de proză şi poezie, monografii ş.a. Volumele apărute la Eurocarpatica şi la editurile menţionate, în perioada menţionată, cu participarea nemijlocită a redactorilor şi cu sprijinul unor generoşi sponsori, în primul rând a I.P.S. Părintelui Arhiepiscop Ioan Selejan, poartă semnăturile unor distinse personalităţi, membri ai Academiei Române, cadre didactice universitare, cercetători, muzeografi, arhivişti, dar şi a mai multor profesori, preoţi şi alţi intelectuali din judeţele Covasna şi Harghita. Deoarece majoritatea volumelor editate au fost tipărite în tiraje mici şi nu au fost incluse în reţelele naţionale de distribuire a cărţilor, o bună parte dintre acestea pot fi consultate şi pe Internet, pe site-ul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş: www.forumharghitacovasna.ro, iar în perspectivă, pe site-ul Centrului, sub forma unei biblioteci digitale[14].

Pornind de la faptul că, în instituţiile muzeale şi ale Arhivelor Naţionale, din judeţele Covasna şi Harghita, îşi desfăşoară activitatea puţini specialişti, în finalul dezbaterilor din cadrul, Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie, cultură, civilizaţie, ediţia a XIV-a, manifestare ştiinţifică care a avut loc în zilele 29-30 septembrie 2008, la Miercurea-Ciuc, pentru instituţionalizarea activităţii de cercetare desfăşurată de ani de zile de un grup de specialişti din principalele centre culturale ale ţării, şi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, cât şi pentru formarea unei baze de date cu utilizatori multipli, referitoare la arealul sud-est transilvan, s-a stabilit să se înfiinţeze Grup de cercetare „Ioan I. Russu”. Grupul are următoarele obiective: analiza anuală a stadiului cercetărilor interdisciplinare a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare din acest areal; stabilirea priorităţilor de cercetare a problematicii interdisciplinare specifice sud-estului transilvan, pe termen scurt, mediu şi de perspectivă; sprijinirea editării unor lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară; organizarea unor momente în memoria cercetătorilor istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei şi a convieţuirii interetnice româno-maghiare; decernarea anuală a premiului „Ioan I. Russu”, autorilor celor mai bune lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară; postarea pe internet a celor mai importante lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară[15].

La prima ediţie a Colocviului Naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, din iunie 2009, au fost prezentate câteva date biografice ale mentorului Grupului. (Anexa nr. 1). Cu această ocazie, prof. univ. dr. Ioan Opriş, cel care s-a îngrijit de editarea postumă a volumului Românii şi secuii, a prezentat comunicarea cu titlul I.I. Russu – revanşa posterităţii. (Anexa nr. 2)

Cea mai bună modalitate de cunoaştere a modalităţilor pragmatice în care s-au realizat obiectivele Grupului de cercetare, a proiectelor şi temelor dezbătute, a participanţilor la colocviile anuale, precum şi principalele concluzii şi soluţii propuse la finalul fiecărei ediţii, o reprezintă redarea sintetică a programelor celor cinci ediţii (2009 -2013), a comunicatelor finale şi a reverberaţiilor manifestării în mass-media.

 

Primul Colocviu Naţional al „Grupului de Cercetare «Ioan I. Russu»
pentru studiul sud-estului Transilvaniei”, iunie 2009

 

În zilele de 26 şi 27 iunie 2009, la Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din municipiul Sfântu-Gheorghe, a avut loc primul Colocviu Naţional al „Grupului de Cercetare «Ioan I. Russu» pentru studiul sud-estului Transilvaniei”, integrat celei de-a XVIII-a ediţii a Zilelor Andrei Şaguna. La lucrările primului Colocviu Naţional au participat peste 30 de cercetători, profesori, muzeografi, arhivişti, din care 12 doctori în ştiinţe şi 5 doctoranzi. Moderatori dezbaterilor au fost I. P.S. Ioan Selejan şi dr. Ligia Fulga.

Programul Colocviului a cuprins următoarele teme: Mentorul nostru, Profesorul I.I. Russu cu comunicările I.I. Russu – revanşa posterităţii, prof. univ. Dr. Ioan Opriş, Bucureşti şi Schiţă a portretului unui mare savant – I.I. Russu, dr. Gelu Neamţu, Institutul de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca; Mesajul profesorului univ. dr. Nicolae Edroiu, directorul Institutului de Istorie „George Bariţiu”, Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române; Priorităţi româneşti privind civilizaţia cuprului şi utilizarea prafului de puşcă în minerit în Transilvania, prof. univ. dr. Horia Colan, Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române; Cetatea dacică de la Covasna, între mit şi realitate, dr. Viorica Crişan, directorul Muzeului Naţional de Istorie a Transilvaniei Cluj-Napoca, Dr. Valeriu Sârbu, cercetător ştiinţific, Muzeul Brăilei.

Programe şi proiecte de cercetare şi valorificare muzeală: Muzeul de Etnografie Braşov, dr. Ligia Fulga, directorul muzeului; Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, dr. Valeriu Cavruc, directorul muzeului. Bibliografie transilvană: O lucrare a ministrului Stoicescu în pregătire pentru editare, pr. prof. dr. Vasile Olteanu, Muzeul Primei Şcoli Româneşti din Şcheii Braşovului; Istoriografia de limbă maghiară din România referitoare la fostele scaune secuieşti, drd. Vasile Lechinţan, Direcţia Judeţeană Cluj a Arhivelor Naţionale. Cercetarea în arhive. Principii. Particularităţi. Proiecte: Înapoi, la documente!, cerc. Ana Grama, Sibiu; Un proiect în curs de realizare. Editarea catagrafiilor catolicilor din Moldova (cu referire la mişcarea migratorie a populaţiei între Transilvania şi Moldova), dr. Silviu Văcaru, cercetător, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi. Cercetarea interdisciplinară: Realizări, priorităţi şi perspective în studiile ce privesc cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, dr. Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe; Studii monografice în cercetarea comunităţilor romano-catolice din Moldova, dr. Anton Coşa, Complexul muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău.

A doua zi, timp de peste cinci ore, au continuat lucrările simpozionului, moderate de dr. Liviu Boar (Târgu-Mureş), dr. Silviu Văcaru (Iaşi), prof. Vilică Munteanu (Bacău) şi dr. Ioan Lăcătuşu (Sfântu-Gheorghe). Au luat cuvântul toţi participanţii, prezentând rapoarte sau informări asupra stadiului cercetărilor ori proiectele viitoare de cercetare, s-au dezbătut provocările la care sunt supuşi cercetătorii în societatea românească contemporană în general, şi cei ai sud-estului transilvan în special, s-au făcut propuneri de organizare şi eficientizare a muncii cercetătorilor, arhiviştilor şi muzeografilor în cadrul Grupului de Cercetare „Ioan I. Russu”, s-au stabilit priorităţile tematicii de cercetare, pornind de la „apa proaspătă a documentului” şi a politicii editoriale prin publicarea celor mai noi şi valoroase lucrări elaborate, recent, de membri ai acestui grup de cercetare.

În final, putem afirma cu convingere că lucrările Colocviului Naţional, având ca idee călăuzitoare şi îndemn totodată – „înapoi la document”, au întărit credinţa organizatorilor şi participanţilor că, precum un râu care-şi adună izvoarele într-un puternic şuvoi şi învinge obstacolele aflate în cale, aşa şi noul colectiv, constituit în Grupul de Cercetare „Ioan I. Russu”, unificând forţele cercetării ştiinţifice româneşti având ca obiectiv studiul istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti sud-est transilvane, va deveni o puternică instituţie ştiinţifică care va reuşi să învingă provocările vremurilor actuale şi viitoare, prin tăria adevărului istoric fundamentat pe documentul şi izvorul istoric. Cu această credinţă, participanţi şi-au dat întâlnire la Sfântu-Gheorghe în cursul anului următor[16].

 

A doua ediţie a Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, iunie, 2010

 

La simpozion au participat peste 40 de cercetători, cadre didactice universitare, arhivişti, muzeografi, doctoranzi, masteranzi, profesori, preoţi şi alţi intelectuali care au preocupări privind cercetarea interdisciplinară a arealului sud-est transilvan. În cadrul simpozionului au fost prezentate următoarele lucrări: Programe şi proiecte de cercetare şi valorificare muzeală ale Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, dr. Valeriu Cavruc, directorul muzeului; Realizări, priorităţi şi perspective referitoare la cercetările privind istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, dr. Ioan Lăcătuşu, Arhivele Naţionale Covasna; Tezaur de Etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita – un proiect în curs de finalizare, dr. Constantin Catrina, Braşov, dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc; Un proiect în curs de realizare. Editarea catagrafiilor catolicilor din Moldova (cu referire la mişcarea migratorie a populaţiei între Transilvania şi Moldova), dr. Silviu Văcaru, cercetător, Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Iaşi; Istoriografia maghiară referitoare la Transilvania. Noi apariţii editoriale, drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj; Istoriografia de limbă maghiară din România referitoare la fostele scaune secuieşti, dr. Liviu Boar, Arhivele Naţionale Mureş, Tg. Mureş; Studii monografice în cercetarea comunităţilor romano-catolice din Moldova, dr. Anton Coşa, Complexul Muzeal „Iulian Antonescu”, Bacău. Pe marginea referatelor prezentate au avut loc dezbateri referitoare la cercetările şi proiectele privind la sud-estul Transilvaniei, lansări şi prezentări de cărţi.

Dintre noile apariţii editoriale au fost semnalate volumele: O candelă în Carpaţi. 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, volum coordonat de IPS Ioan Selejan şi îngrijit de Ioan Lăcătuşu şi Nicoleta Ploşnea, Editura „Grai Românesc”, Miercurea-Ciuc, 2010. O cronică O candelă în Carpaţi. Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei. 15 ani de la înfiinţare, volum apărut la Editura Grai Românesc, din Miercurea-Ciuc, tipărit cu binecuvântarea, sprijinul şi coordonarea Înaltpreasfinţitului Ioan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, şi sub îngrijirea dr. Ioan Lăcătuşu şi a prof. drd. Nicoleta Ploşnea. În cele peste 1200 de pagini ale sale, volumul reprezintă o adevărată cronică a vieţii spirituale, culturale şi comunitare ortodoxe şi româneşti din cele două judeţe, din ultimii 15 ani.

Volumul Evoluţia habitatului tradiţional în zona Topliţei Mureşului Superior (sec. XVII- XX), a tânărului şi valorosului cercetător Dorel Marc, apărută la Editura Ardealul, din Tg. Mureş, face parte din teza de doctorat cu tema Aspecte etnoculturale specifice zonei Topliţei Mureşului Superior, elaborată sub conducerea ştiinţifică a eruditului om de ştiinţă Corneliu Bucur, din Sibiu. Este un prim volum, din totalul celor patru care sunt cuprinse într-o lucrare laborioasă ce încorporează rodul muncii de cercetare de aproape un deceniu. Lucrarea are toate calităţile unei cercetări riguroase: tema cercetării şi obiectivele sale sunt formulate cu acurateţe, abordarea teoretică aduce clarificările necesare asupra înţelegerii conceptelor folosite, metodologia de cercetare a permis înregistrarea, repertorizarea etnografică şi istorică evolutivă, diacronică a faptelor şi a actelor de cultură şi civilizaţie din arealul cercetat.

A fost semnalată noua colecţie în cadrul Editurii „Eurocarpatica” denumită Profesioniştii noştri. Primul volum a fost dedicat doamnei Ana Grama: cercetător etnomuzeograf şi arhivist, la 70 de ani, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu, cu o prefaţă de Ligia Fulga şi un cuvânt de binecuvântare de IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei. În viziunea iniţiatorilor colecţia trebuie să fie un instrument de evidenţiere a elitelor profesionale şi a performanţei ştiinţifice din aria cercetării, învăţământului şi arhivisticii. În acelaşi timp, colecţia îşi propune să promoveze modele profesionale demne de urmat de tânăra generaţie de cercetători, arhivişti şi cadre didactice, modele de care societatea actuală duce atâta lipsă şi, în aceeaşi măsură, să marcheze gesturi de preţuire sinceră a valorilor cultural-ştiinţifice româneşti, venite atât din partea societăţii civice cât şi a mediului academic[17].

 

A treia ediţie a Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, 2011

 

La simpozion au participat peste 30 de cercetători, cadre didactice universitare, arhivişti, muzeografi, jurişti, sociologi, doctoranzi, masteranzi, profesori, preoţi şi alţi intelectuali care au preocupări privind cercetarea interdisciplinară a arealului sud-est transilvan. În cadrul simpozionului, ale cărui lucrări au fost moderate de IPS Ioan Selejan, episcopul Covasnei şi Harghitei, au fost prezentate referate, rapoarte şi informări referitoare la cercetările şi proiectele privind românitatea din sud-estul Transilvaniei, precum şi lansarea şi prezentarea a 10 volume, cu aceeaşi tematică, după cum urmează: Informare privind cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei, de la ediţia precedentă a Colocviului Naţional „I.I. Russu”, până în prezent, dr. Ioan Lăcătuşu; Un eveniment cultural de anvergură naţională: inaugurarea Primei Şcoli Româneşti din Sf. Gheorghe, a Casei Memoriale „Romulus Cioflec” din Araci şi a expoziţiei „Aşezarea preistorică Păuleni-Ciuc. Dâmbul Cetăţii” de la sediul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, dr. Valeriu Cavruc, director, dr. Adela Kovacs, muzeograf, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni; Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita – un proiect finalizat, dr. Constantin Catrina, Braşov, dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc; Protejarea identităţilor culturale în procesele globale prin cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural etnologic din mediul multietnic. Studiu de caz: Valori identitare culturale în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Interculturalitate, multiculturalitate, dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş; Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic valoarea identitară a spiritualităţii româneşti, în contextul multietnic şi multicultural european contemporan, dr. Constantin Secară, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române, Bucureşti; Propaganda revizionistă ungară în mass-media şi contrapropaganda românească în analiza Secţiei a II-a Informaţii (mai-iunie 1941), dr. Alin Spânu, Centrul de Studii Euro-Atlantice, Bucureşti; Românii şi secuii (din Evul Mediu până la 1918). Un volum de studii şi articole în curs de editare, drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj, dr. Ioan Lăcătuşu, Arhivele Naţionale Covasna; Expoziţie documentară. Asimilare şi purificare etnică în Covasna, Harghita şi Mureş, de-a lungul secolelor, drd. Vasile Lechinţan, Arhivele Naţionale Cluj, dr. Ioan Lăcătuşu, Arhivele Naţionale Covasna; Filantropie bisericească, aspecte locale şi generale, forme instituţionalizate, ăr. prof. dr. Florin Bengean, Tg. Mureş; Catalogul documentelor referitoare la români şi la convieţuirea lor cu secuii şi maghiarii existente în Arhivele Naţionale Covasna (1335-1918), dr. Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe; Biserica Ortodoxă Română din răsăritul Transilvaniei în perioada comunistă, prof. drd. Costel Cristian Lazăr, Topliţa; Şcoala satului de munte în zona Topliţei, la mijlocul sec XX – o reconstituire expoziţională si imagistică a Muzeului de Etnografie Topliţa pentru publicul şcolar, prof. Zorel Suciu, Muzeul Etnografic Topilţa; Reţelele de socializare, prin internet, în sprijinul solidarităţii cu românii din Arcul Intracarpatic, a românilor din diaspora, Cezar Lupu, Germania.

În acest cadru au fost lansate volumele: Profesioniştii noştri 2. Liviu Boar la 60 de ani, coordonator Ioan Lăcătuşu, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2011; Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902. Premise, deziderate, reverberaţii, volum apărut sub egida Centrului Europen de Studii Covasna-Harghita şi a Asociaţiei Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, Bacău, ediţie îngrijită de Vilică Munteanu şi Ioan Lăcătuşu, Editura Magic Print, Oneşti, 2011; File din istoria mureşenilor. Contribuţii privind istoria românilor din ţinuturile mureşene, în perioada 1848-1865, Ana Hancu, Editura Nico, Tg. Mureş, 2011; Inventarul tuturor bisericilor aflătoare ano 1872 sub Protopresberiatul Mureşiu Oşorheiului fiind protopresbiter Parteniu Trombiţasiu de Bethlen, Elena Mihu, Gheorghe Nicolae Şincan, Editura Reîntregirea, Alba Iulia, 2011.

Din dezbaterile care au avut loc, pe marginea temelor prezentate şi a lucrărilor lansate, în cadrul colocviului, s-au desprins următoarele concluzii:

  • Necesitatea implicării Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară, în efectuarea unor cercetări privind istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, identitate şi integrare europeană; regionalism, autonomie, autodeterminare şi implicaţiile asupra suveranităţii naţionale; dimensiuni ale convieţuirii în medii multiculturale; istorie şi memorie colectivă; relaţii comunitare între naţional şi etnic; procese de enclavizare şi de asimilare; comunicare interetnică etc.
  • Continuarea acţiunilor de dezvoltare a unor parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate; promovarea unor programe culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii, organizaţii guvernamentale şi neguvernamentale din ţară şi străinătate;
  • Asigurarea finanţării editării şi reeditării unor lucrări privind patrimoniul cultural etnologic al comunităţilor româneşti din zona Arcului Intracarpatic, în contextul multietnic şi multicultural european contemporan.
  • Comparând dezbaterile iniţiate de liderii populaţiei maghiare din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, care au avut loc Congresul secuiesc de la Tuşnad în anul 1902 cu cele de după anul 1990, se evidenţiază următoarea situaţie paradoxală: în anul 1902, liderii „ţinutului secuiesc”, ţinut aflat în componenţa Imperiului Austro-Ungar, recunosc că după dualismul din 1867, Budapesta nu a făcut nimic pentru dezvoltarea acestei zone şi îşi elaborează strategiile de dezvoltare, complementare economiei Regatului României, drept antologică şi emblematică fiind propunerea ca secuii să înveţe limba română, evident şi în şcoli, deoarece ei o cunoşteau bine din relaţiile lor seculare cu românii transilvăneni şi cu cei de peste Carpaţi; în schimb, după 1990, la aproape nouă decenii de când localităţile Arcului intracarpatic fac parte din România, în dezbaterile prilejuite de marcarea împlinirii a 100 de ani de la Congresul de la Tuşnad, nu se mai fac niciun fel de referiri la poziţia înaintaşilor faţă de România, iar elaborarea strategiilor de dezvoltare a zonei şi de păstrare a identităţii etnice se face doar cu instituţiile şi personalităţile din Ungaria, cu excluderea totală a celor româneşti.
  • La majoritatea manifestările organizate de către liderii maghiari în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în ultimii 20 de ani, reprezentanţii Budapestei au fost prezenţi în calitate de finanţatori, organizatori, parteneri, consultanţi, participanţi etc., iar cei ai Bucureştiului, cu excepţiile cunoscute, nu au participat de loc. În toţi aceşti ani, problematica specifică a „ţinutului secuiesc”, împreună cu cea a „ceangăilor maghiari din Moldova”, s-au aflat printre problemele prioritare ale administraţiei publice centrale şi locale, parlamentului, mediului academic, societăţii civile şi mass-mediei din Ungaria, dar nu şi din România.
  • Pornind de la faptul că discuţiile politice referitoare la judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, indiferent de tema dezbaterii, ignoră istoria, existenţa, interesele, valorile şi aspiraţiile celor 400.000 de români trăitori în cele trei judeţe şi, mai ales, marile pierderi etnice ale românilor din Arcul Intracarpatic, s-a hotărât realizarea unei expoziţii documentare cu tema Asimilare şi purificare etnică în Covasna, Harghita şi Mureş, de-a lungul secolelor, expoziţie care va fi vernisată în principalele oraşe ale ţării.
  • Au fost reiterate: necesitatea efectuării reformei administrative pe baza unor studii ştiinţifice şi în acord cu interesele naţionale ale României, necesitatea depolitizării administraţiei publice şi necesitatea consolidării administraţiei statutului în teritoriu, în paralel cu procesul firesc de descentralizare, în scopul asigurării unui just echilibru între interesele naţionale şi interesele locale şi asigurării autorităţii şi suveranităţii statutului pe întreg teritoriul României.
  • S-a reafirmat apelul adresat clasei politice româneşti conform căruia, soluţiile adoptate în problema regionalizării şi protecţiei minorităţilor naţionale, trebuie să aibă la bază propunerile izvorâte din diagnoza realităţilor româneşti cercetate şi specificul judeţelor Covasna şi Harghita, judeţe în care populaţia de naţionalitate română este numeric inferioară.
  • A fost subliniată, din nou, necesitatea sprijinului şi a solidarităţii cu românii din Arcul Intracarpatic, în efortul lor de păstrare şi afirmare a identităţii culturale a românilor din întreaga ţară şi din diaspora, inclusiv prin intermediul reţelelor de socializare, prin internet.
  •  Referitor la pseudoproblema apartenenţei etnice a credincioşilor romano-catolici din Moldova s-au adus noi argumente care atestă apartenenţa etnică românească a populaţiei de confesiune romano-catolică din Moldova, populaţie care reprezintă o minoritate religioasă şi nu grup etnic. Prin glasul autorizat al majorităţii romano-catolicilor din Moldova s-a exprimat dorinţa lor sinceră, afirmată răspicat, cu fermitate şi demnitate: Suntem români, simţim româneşte şi vrem să trăim în linişte în ROMÂNIA, PATRIA NOASTRĂ.
  • Având în vedere prevederile Proiectului de Hotărâre de Guvern prin care se propune reducerea posturilor existente în schema Arhivelor Naţionale de la 1180 la 729, participanţii la Colocviu se solidarizează cu opinia Sindicatului personalului din Arhivele Naţionale, potrivit căreia la baza acestui Proiect nu se află studii privind impactul reducerii de posturi asupra desfăşurării eficiente a activităţii instituţiei şi a modului în care Arhivele Naţionale îşi vor îndeplini funcţia de administrare, supraveghere şi protecţie specială a Fondului Arhivistic Naţional şi consideră că reorganizarea Arhivelor Naţionale trebuie făcută raţional şi eficient, astfel încât procesul de restructurare să nu afecteze, în mod ireversibil, capacitatea funcţională a Instituţiei[18].

 

A patra ediţie a Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, 2012

La colocviu au participat peste 35 de cercetători, cadre didactice universitare, arhivişti, muzeografi, jurişti, sociologi, doctoranzi, masteranzi, profesori, preoţi şi alţi intelectuali care au preocupări privind cercetarea interdisciplinară a spaţiului sud-est transilvan. În cadrul simpozionului, ale cărui lucrări au fost moderate de prof. univ. dr. Ioan Giurcă şi dr. Alin Spânu, din Bucureşti, după transmiterea mesajului de binecuvântare, din partea IPS Ioan Selejan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, au fost prezentate referate, rapoarte şi informări referitoare la cercetările şi proiectele privind românitatea din sud-estul Transilvaniei, după cum urmează: Informare privind cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei, în perioada iunie 2011 – iunie 2012 (dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita); Cercetarea şi valorificarea patrimoniului cultural la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni (dr. Valeriu Kavruc, dr. Dan Buzea, Andrea Deak, dr. Adela Kovacs); Proiect de cercetare exploratorie. Graniţa romană în estul provinciei Dacia – Proiect finanţat de C.N.C.S (dr. Alexandru Popa, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni); Raportul dintre teritoriu – patrimoniu – identitate culturală în mediul multietnic. Diseminare în cadrul proiectului POSDRU Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale, derulat prin Şcoala Postdoctorală a Academiei Române (dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş); Realităţi multiculturale şi plurilingvistice în context european. Identităţi muzicale în Regiunea Autonomă Trentino – Alto Adige, Italia (proiect „Valorificarea identităţilor culturale în procesele globale”, cofinanţat de Uniunea Europeană şi Guvernul României din Fondul Social European, prin Programul Operaţional Sectorial Dezvoltarea Resurselor Umane 2007-2013), (dr. Constantin Secară, Institutul de Etnografie şi Folclor „Constantin Brăiloiu” al Academiei Române Bucureşti); Proiectul cercetării sociologice cu tema Situaţia comunităţilor locale din Harghita şi Covasna ( prof. univ. dr. Radu Baltaziu, Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, Bucureşti); Proiectul cu tema „Catolicii din Moldova între Uniunea Sovietică şi Uniunea Europeană” (dr. Anton Coşa, Asociaţia Romano-catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaş”, Bacău); Proiectul „Protejează viaţa. Acţiuni pentru regenerarea morală a neamului românesc”, (pr. dr. Ciprian Staicu, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Asociaţia „Pro Vita” Sf. Gheorghe).

În programul colocviului au fost prezentate următoarele volume: Profesioniştii noştri. Ioan Ranca la 80 de ani. Ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Liviu Boar, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012; „Un apel pentru cei morţi”. Rapoartele preoţilor greco-catolici. 1848-1849, Elena Mihu, Editura Buna Vestire, Blaj, 2012; Drama Ardealului. 1848-1849. Pierderi umane şi materiale în timpul revoluţiei şi războiului civil în Transilvania centrală, Ana Hancu, Tg. Mureş, 2012; Românii din Covasna şi Harghita în hidronime şi toponime, Ioan Tomole, Casa Cărţii de Ştiinţă, Cluj-Napoca, 2012; Cronica învăţământului din Vama Buzăului, Corina Sporea-Bărăgan, Editura Scrisul Prahovean-Ceraşu, 2012; Bucuria lecturii, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2012; Pledoarie în apărarea pădurii, Ilie Muşat, Editura Nico, Tg. Mureş, 2012.

Din dezbaterile care au avut loc, pe marginea temelor prezentate şi a lucrărilor lansate, în cadrul colocviului, s-au desprins următoarele concluzii:

  • Ø Conducerea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, printr-un management performant, a reuşit să modernizeze spaţiile de expunere muzeală şi să amenajeze expoziţiile Aşezarea preistorică Păuleni-Ciuc, Prima şcoală românească din Sf. Gheorghe şi Casa Memorială „Romulus Cioflec” din Araci, expoziţii apreciate ca fiind printre cele mai moderne din întreaga ţară. Specialiştii Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Adela Kovacs şi Dan Buzea, împreună cu pr. drd. Sebastian Pârvu au finalizat proiectul Digitizarea patrimoniului eclezistic din cadrul colecţiei aflată la Muzeul Spiritualităţii Româneşti, proiect finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional.
  • Ø O altă reuşită o reprezintă finalizarea proiectului Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita, cercetare cuprinzătoare efectuată pe parcursul a mai multor ani de zile, de către etnografii Nicolae Bucur şi Constantin Catrina care, din păcate, nu a putut fi editată încă, din lipsa resurselor financiare.
  • Ø În acelaşi trend, se înscriu şi bursele postdoctorale obţinute de către dr. Dorel Marc din Tg. Mureş şi dr. Constantin Secară din Bucureşti, în cadrul cărora sunt întreprinse cercetările: Protejarea identităţilor culturale în procesele globale prin cercetarea, conservarea şi valorificarea patrimoniului cultural etnologic din mediul multietnic. Studiu de caz: Valori identitare culturale în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna. Interculturalitate, multiculturalitate (dr. Dorel Marc, Muzeul Judeţean Mureş) şi Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic valoarea identitară a spiritualităţii româneşti, în contextul multietnic şi multicultural european contemporan. (dr. Constantin Secară).
  • Ø A fost remarcat câştigul reprezentat de finalizarea cu succes a două teze de doctorat având ca teme: Administraţia publică teritorială, autor Codrin Dumitru Munteanu, lucare apărută la Editura „Universul Juridic”, colecţia Monografii, Bucureşti, 2011 şi Biserici, şcoli, comunităţi rurale româneşti din Covasna şi Harghita (1850-1918), autor Nicoleta Ploşnea, volum apărut la Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2012. Alte două lucrări de doctorat, de larg interes pentru istoria românilor din zonă, sunt în curs de finalizare: Biserica Ortodoxă din Covasna şi Harghita în timpul regimului comunist (prof. drd. Costel Cristian Lazăr, din Topliţa) şi Românii din fostele scaune secuieşti în revoluţia de la 1848-1849 (pr. drd. Sebastin Lucian Pârvu, din Sf. Gheorghe)
  • Ø Participanţii la colocviu au apreciat valoarea cercetărilor ale căror concluzii au fost cuprinse în Raportul-studiu intitulat Slăbirea comunităţii româneşti din Harghita-Covasna, lucrare care se întemeiază pe cercetarea de teren efectuată de Centrul pentru Studii în Probleme Etnice al Academiei Române, împreună cu studenţi şi cadre didactice de la Universitatea din Bucureşti şi de la Universitatea din Craiova în vara anului 2011, în câteva localităţi din judeţele Harghita şi Covasna, sub îndrumarea prof. univ. dr. Radu Baltasiu.
  • Ø Informarea privind cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei în perioada iunie 2011-iunie 2012 a făcut o trecere în revistă a manifestărilor ştiinţifice organizate (sesiuni, simpozioane, colocvii etc.), manifestări dintre care menţionăm: sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, ediţia a XVII-a, Sf. Gheorghe, septembrie 2011; sesiunea anuală de comunicări ştiinţifice a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, noiembrie 2011; sesiunea de comunicări ştiinţifice Istorie, Cultură, Civilizaţie şi Credinţă Străbună organizată în cadrul Zilelor Miron Cristea, ediţia a XIV-a, Topliţa, iulie 2011; dezbaterea cu tema Consecinţele adoptării Legii Statutului minorităţilor naţionale asupra românilor din Covasna şi Harghita şi a Statului Român organizată de Centrul European pentru Studiul Relaţiilor Interetnice din cadrul Academiei Române şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita la Palatul Parlamentului, Bucureşti, iunie 2011; simpozionul Nicolae Vecerdea – primul prefect român al judeţului Treiscaune, ianuarie 2012, Sf. Gheorghe; sesiunea de comunicări ştiinţifice Octavian C. Tăslăuan – pe coordonatele timpului, Bilbor, februarie 2012; masa rotundă cu tema Culegători de folclor în Arcul Intracarpatic, organizată de Fundaţia Mihai Viteazul, în cadrul Festivalului concurs George Sbârcea, martie 2012; manifestările ştiinţifice din cadrul Zilelor Miron Cristea Topliţa, Zilelor Justinian Teculescu Covasna, Zilelor municipiului Sf. Gheorghe, Zilelor Nicolae Colan şi Zilelor Andrei Şaguna din Sf. Gheorghe ş.a.
  • Ø Lista apariţiilor editoriale care abordează teme de interes pentru problematica istoriei şi culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei cuprinde titluri precum: publicaţiile „Angvstia” 15/2011, „Sangidava” nr V/2011, „Buletinul Ligii Cultural-Creştine ‹‹Andrei Şaguna››” V/2012; volumele din colecţia „Profesioniştii noştri” a Editurii Eurocarpatica dedicate arhiviştilor şi istoricilor Liviu Boar, Ioan Ranca şi Dumitru Zaharia, dar şi alte lucrări, precum: Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902. Premise, deziderate şi reverberaţii, ediţie îngrijită de Vilică Munteanu şi Ioan Lăcătuşu, Editura Magic Print, Oneşti, 2011; Români şi unguri. 1940-2011, Petre Ţurlea, Editura Karta-Graphic, Ploieşti, 2011; România la răscruce, Maria Cobianu Băcanu, Editura România Pur şi Simplu, Bucureşti, 2011; Surâsul amintirilor, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011; Micul meu univers, Ileana Tarcău, Gheorgheni, 2011; Cântecul obârşiei, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011; Liceul din Subcetate la 50 de ani, coordonatori Vasile Dobreanu, Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011; Vremuri şi destine, Ilie Şandru, Editura NICO, Târgu-Mureş, 2011; Ctitori de neam, coordonator Elena Mândru, Gheorgheni, 2011; Voşlobenii şi Despărţământul Giurgeu al Astrei, Aurel I. Viţă, Mirela Moldovan (Viţă) Gheorgheni, 2012.
  • Ø Dintre volumele aflate în curs de editare am reţinut: Monografia comunei Vâlcele, de Nicolae Moldovan şi Luminiţa Cornea, Eseuri teologice, de pr. Ioan Tămaş Delavâlcele, Solilocvii. Eseuri, de Ligia Dalila Ghinea, Cronici în vitralii, de Maria Stoica, Pagini monografice ale localităţii Araci, de Cătălin Vlădărean, Din istoria localităţilor Arini şi Iarăşi, de Constantin Aitean Taus, Genealogia familiei Colan (coordonator Ioan Lăcătuşu), Cronologia istorică Sf. Gheorghe (Sângiorgiu) – 550 de ani de atestare ca oraş, de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan şi Vasile Stancu, editarea a încă două piese de teatru scrise de Romulus Cioflec, volume îngrijite de Luminiţa Cornea ş.a.
  • Ø S-a remarcat prezenţa activă a editurilor din zonă: Grai Românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, Angvstia a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, precum şi a editurilor Nico din Tg. Mureş, Internaţional din Gheorgheni, România Pur şi Simplu din Bucureşti, Magic Print Oneşti, Casa Cărţii de Ştiinţă din Cluj-Napoca ş.a.
  • Ø Din păcate, majoritatea acestor lucrări au apărut în tiraje mici, fiind puţin cunoscute specialiştilor şi tuturor celor interesaţi de problematica complexă şi sensibilă a istoriei, culturii şi spiritualităţii româneşti din sud-estul Transilvaniei. În cazul publicaţiilor, problema a fost rezolvată cu ajutorul internetului. Un viitor proiect trebuie să-şi propună realizarea unei biblioteci virtuale, care să cuprindă întreaga bibliografie referitoare la românii din Arcul Intracarpatic şi convieţuirea lor cu maghiarii şi celelalte etnii din zonă.
  • Ø În cadrul colocviului au fost prezentate şi lucrările teologice Responsabili pentru toate, de arhimandrit Nectarie Antnopulos, Editura Egumeniţa, Bucureşti, 2010 şi Sf. Luca al Crimeii. Minuni contemporane, de acelaşi autor, Editura Sofia, Bucureşti, volume traduse din limba greacă de pr. dr. Ciprian Staicu, consilier cultural al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, directorul Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.
  • Ø Participanţii la colocviu au reiterat propunerile formulate la ediţiile trecute referitoare la: necesitatea implicării Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară, în efectuarea unor cercetări privind istoria, cultura şi civilizaţia românească din sud-estul Transilvaniei, continuarea acţiunilor de dezvoltare a unor parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate şi asigurarea finanţării editării şi reeditării unor lucrări privind patrimoniul cultural etnologic al comunităţilor româneşti din zona Arcului Intracarpatic, în contextul multietnic şi multicultural europen contemporan[19].

 

A cincea ediţie a Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, 2013

 

Au participat peste 50 de personalităţi importante ale vieţii ştiinţifice şi culturale româneşti: academicieni, profesori universitari, cercetători, muzeografi, arhivişti, istorici, etnografi, sociologi, teologi, precum şi preoţi, profesori, doctoranzi, studenţi, ansambluri folclorice din judeţele Covasna şi Braşov, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai mass-media.

Programul Colocviului naţional al Grupului de cercetare „I.I. Russu” pentru studiul sud-estului Transilvaniei, ediţia a V-a, a cuprins următoarele teme: Lansarea proiectului Politica culturală, la nivel local, regional şi naţional, pentru educarea comunităţilor în spiritul cunoaşterii şi promovării propriei identităţi, prin valorile de excelenţă ale patrimoniului natural şi cultural, prof. dr. Corneliu Ioan Bucur, membru al Camerei de Experţi a Consiliului Europei în domeniul Managementului;

Dezbatere: Noi cercetări privind istoria românilor din sud-estul Transilvaniei;

Cercetări doctorale: Biserica Ortodoxă Română din estul Transilvaniei după al Doilea Război Mondial, de dr. Costel Cristian Lazăr, Topliţa; Criza socială, factor de risc la adresa securităţii naţionale, de dr. Vasile Mesaraoş, Braşov.

Cercetări postdoctorale: Patrimoniul cultural-etnologic, marcă identitară în judeţele Mureş, Harghita şi Covasna, dr. Dorel Marc, Tg. Mureş; Situaţia actuală a folclorului românesc din sud-estul Transilvaniei în context cultural european, dr. Constantin Secară, Bucureşti.

Proiecte şi cercetări monografice: Marele etnograf şi cercetător Nicolae Dunăre aşa cum l-am cunoscut, ca prieten, sfetnic, dascăl, dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc; Programul cultural educativ „Lectură şi viaţă la Casa Memorială Romulus Cioflec”, dr. Adela Kovacs, dr. Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe; Profesorul şi scriitorul Romulus Cioflec – File de monografie, dr. Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe; Schiţa monografică a localităţii Poiana Sărată accesibilă pe site-ul: www.poianasarata.xhost.ro, Ciprian Hugianu, Sf. Gheorghe; Monografia localităţii Arini, Constantin Aitean-Tauss, Măieruş; Monografia comunei Vama Buzăului, prof. Corina Bărăgan, Vama Buzăului; Album fotografic despre românii din Voineşti – Covasna, prof. Florentina Teacă, Covasna; O realizare a parteneriatului public-privat. Prelucrarea, conservarea şi valorificarea fondului arhivistic şi a bibliotecii documentare aflate în păstrarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” de către S.C. „STEFADINA COMSERV S.R.L” Bucureşti, prof. ing. Mihai Nicolae, prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu; Informare privind cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei, în perioada iunie 2012 – iunie 2013, dr. Ioan Lăcătuşu, Centrul European de Studii Covasna-Harghita.

În final, a fost prezentată conferinţa Realizări şi priorităţi de cercetare ale Centrului de Studii Transilvane al Academiei Române, Cluj-Napoca, prezentată de prof. univ. dr. Nicolae Bocşan, secretar ştiinţific al C.S.T.

În acest cadru au fost lansate cărţile: Slăbirea comunităţii româneşti din Covasna şi Harghita, de Radu Baltasiu, Gheorghe Săpunaru, Ovidiana Bulumac, prefaţă, acad. Ioan Aurel Pop, Editura Etnologica, Colecţia cercetări sociologice, Bucureşti, 2013; 50 de ani în căutarea identităţii, de Corneliu Bucur, Editura Altip, Alba Iulia, 2013; Etnologia şi Etnomuzeologia românească în sec. XX şi prima jumătate a sec XXI, de Corneliu Bucur; Strană de strigăt românesc. Proiectul interbelic al „reromânizării secuizaţilor”, de Octavian M. Dobrotă, (ediţie îngrijită şi prefaţă de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Lechinţan), Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013

În urma comunicărilor prezentate, a dezbaterilor care au avut loc pe marginea acestora şi a cărţilor lansate au rezultat mai multe concluzii referitoare la continuarea cercetărilor cu privire la istoria, cultura, identitatea şi spiritualitatea românească din acest spaţiu transilvan multicultural. şi s-au conturat următoarele priorităţi:

a) Necesitatea implicării institutelor Academiei Române şi a principalelor centre universitare din ţară pentru realizarea unor cercetări şi studii fundamentale privind istoria, cultura şi civilizaţia românească, dar şi a secuilor şi a celorlalte etnii din sud-estul Transilvaniei.

b) Continuarea acţiunilor de dezvoltare a unor parteneriate culturale, sociale şi ştiinţifice cu instituţii şi organizaţii guvernamentale şi nonguvernamentale din ţară şi străinătate.

c) Asigurarea finanţării editării şi reeditării unor lucrări privind patrimoniul cultural etnologic al comunităţilor româneşti din zona Arcului Intracarpatic, în contextul multietnic şi multicultural european contemporan, ţinând cont şi de păstrarea identităţii tuturor comunităţilor trăitoare pe aceste meleaguri.

d) Sprijinirea comunităţilor locale româneşti, nu numai a celor maghiare, pentru identificarea, cunoaşterea şi valorificarea propriei identităţi culturale şi a valorilor de patrimoniu tradiţional material şi spiritual.

e) Identificarea celor mai bune căi de reluare a dialogului şi colaborării interetnice şi interconfesionale, în scopul nobil al bunei convieţuiri, al depăşirii neîncrederii şi a stării de criză în domeniile cultural, social, spiritual, economic şi al vieţii cotidiene, în care să primeze respectul reciproc şi promovarea celor mai bune propuneri şi soluţii pentru progresul comunităţilor locale, într-un mediu multietnic şi multicultural şi nu într-o enclavă etnică din inima României.[20]

În cadrul fiecărei ediţii, a fost decernat premiului „Ioan I. Russu”, unor istorici, arhivişti, etnografi, sociologi, teologi, filologi şi alţi cercetători, autori a mai multor lucrări referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară. (Anexa nr. 3). În rândul arhiviştilor care au fost onoraţi cu acest premiu, alături de Ioan Ranca, Liviu Boar, Vilică Munteanu se află şi prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, cunoscut pentru preocupările sale referitoare la istoria Transilvaniei, dar şi pentru sprijinul constant acordat bunei funcţionări a direcţiilor teritoriale ale Arhivelor Naţionale din judeţele Mureş, Harghita şi Covasna.

Trebuie remarcată şi contribuţia profesorului Corneliu Mihail Lungu la facilitarea cercetării documentelor referitoare la istoria românilor din Arcul Intracarpatic aflate în depozitele Arhivelor Naţionale. Un exemplu concret, în acest sens, îl consituie răspunsul la solicitarea Centrului Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din data de 27.03.1997, în care se menţionează: „La solicitarea dv. nr…, vă trimitem informaţiile documentare referitoare la istoria spaţiului sud-est transilvan, înmagazinate în Sistemul Informatic al Arhivelor Naţionale, acestea însumând şi pe cele extrase din fondul ASTRA Sibiu. Datele şi informaţiile regăsite automat pot înlesni o cercetare efectivă în fondurile arhivistice respective şi mai puţin, credem, o editare a unui inventar arhivistic tematic, după cum intenţionaţi iniţial. Cât priveşte prezenţa arhiviştilor la manifestările ştiinţifice organizate de Centrul Eclezistic, vom analiza şi, în funcţie de preocupările concrete, care să se încadreze în tematica dv. vă vom comunica eventualele participări”[21]. Şi participările arhiviştilor din sistemul Arhivelor Naţionale, la manifestările ştiinţifice organizate în judeţele Covasn, Harghita şi Mureş au fost numeroase cantitativ şi valoroase calitativ. Acestea pot fi consultate în materialele publicate, în serial, în paginile anuarului „Angvstia”, nr. 1/1996 – nr. 16/2012, intitualte Cronica activităţii Centrului Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan. În acest context, menţionăm şi relaţiile strânse de colaborare, pe linia păstrării şi valorificării ştiinţifice a documentelor din Fondul Arhivisticc Naţional, dintre Arhivele Naţionale ale României, în perioada cât acestea au fost conduse de prof. Corneliu Mihail Lungu şi Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, păstorită de IPS Ioan Selejan. Stă mărtuirie, în acest sens, şi Mesajul arhiviştilor din România adresat Prea Sfinţitului Ioan al Covasnei şi Harghitei, cu ocazia împlinirii a 10 ani de slujire arhierească (Anexa nr. 4).

O încununare de excepţie a acestei rodnice şi benefice implicări a profesorului Corneliu Mihail Lungu în problematica păstrării şi valorificării patrimoniului arhivistic naţional din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, o constituie contribuţia adusă la realizare a parteneriatului public-privat stabilit între Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi S.C. „STEFADINA COMSERV S.R.L” din Bucureşti, condusă de generosul director general prof. ing. Mihai Nicolae, având ca obiect Prelucrarea, conservarea .şi valorificarea fondului arhivistic şi a bibliotecii documentare aflate în păstrarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”[22].

Pe baza priorităţilor stabilite cu prilejul desfăşurării anuale a Colocviului naţional, şi ca urmare a participării membrii Grupului de cercetare „I.I. Russu”, împreună cu alţi cercetători, la sesiunile şi simpozioanele organizate în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş de către instituţiile teritoriale ale Arhivelor Naţionale, muzeele naţionale, regionale şi locale şi asociaţiile culturale din zonă, în perioada 1990-2013, a apărut un important număt de volume şi studii referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românilor din sud-estul Transilvaniei şi la convieţuirea interetnică româno-maghiară (Anexa nr. 5).

Titlurile lucrărilor referitoare la istoria românilor din Arcul Intracarpatic, majoritatea apărute în ultimele două decenii, vorbesc grăitor despre o modalitate eficientă de valorificare ştiinţifică a documentelor arhivistice, realizată în cadrul unui proiect generos, care ar avea mult de câştigat, în perspectivă, printr-o mai mare implicare a principalelor centre universitare ale ţării şi a Academiei Române.

 

 

Anexa nr. 1

Ion I. Russu (1911-1985).

 

Savantul clujean este născut la 4 decembrie 1911, în satul Sălişte, Ciurila, jud. Cluj. A urmat cursurile secundare la Turda, cele universitate la Cluj, între anii 1928-1932 şi cursuri de specializare la Şcoala Română din Roma, între anii 1933-1936. A obţinut doctoratul în litere în anul 1942. Între anii 1937-1959, a fost profesor secundar, apoi asistent, şef de lucrări şi profesor la Facultatea de Istorie a Universităţii din Cluj. Din anul 1960 a fost cercetător, şef sector la Institutul de Istorie şi Arheologie din Cluj, iar din anul 1967, şef de secţie la acelaşi institut. A fost membru corespondent al Academiei de Ştiinţe Sociale şi Politice. A participat la congrese şi conferinţe internaţionale de specialitate.

Istoric şi filolog clasic, şi-a dedicat activitatea cunoaşterii vechilor limbi vorbite de traci, daci şi illyri, domeniu în care a redactat studii remarcabile. I.I. Russu a scos în evidenţă rolul pe care l-au avut aceste limbi în cadrul Imperiului roman şi în procesul de românizare a părţii de SE a Europei. De o valoare aparte se dovedesc a fi identificarea elementului autohton traco-dacic în limba română şi importanţa acestuia pentru demonstrarea autohtoniei şi continuităţii poporului român. O altă latură a cercetării sale se referă la cultura spirituală a geto-dacilor, având contribuţii deosebite în domeniul epigrafiei. A publicat numeroase inscripţii latine descoperite în Dacia, ca şi inscripţii greceşti din oraşele antice de pe coasta de vest a Mării Negre. Multe din aceste documente stau la baza unor lucrări valoroase, unde tratează o serie de probleme privind stăpânirea romană în Dacia.

După peste două decenii de cercetări minuţioase, savantul clujean finalizează volumul „Românii şi secuii”, lucrare de referinţă pentru studiul românităţii din sud-estul Transilvaniei, rămasă, din păcate, în manuscris, din cauza cenzurii comuniste. Volumul a apărut în anul 1990, la Editura Ştiinţifică, într-o ediţie îngrijită de distinsul cărturar Ioan Opriş, nepotul savantului, având un capitol intitulat „Alte mărturii ale originii etnice româneşti a aşezărilor din sud-estul Transilvaniei, semnat de cunoscuta specialistă în istoria arhitecturii populare şi bisericeşti, Ioana Cristache-Panait. În această lucrare, I.I. Russu trasează cu multă clarviziune un program al cercetărilor viitoare, care să ofere „adevărata istorie a aşezărilor şi a populaţiei” din sud-estul Transilvaniei, program aflat în curs de desfăşurare, prin munca cercetătorilor care de ani de zile participă la manifestările ştiinţifice organizate de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, prin instituţiile aflate în subordinea sa, precum şi de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi de Arhivele Naţionale.

Sursa: Enciclopedia istoriografiei româneşti, Bucureşti, 1978, p. 287; Ion I. Russu, Românii şi secuii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990.

 

Anexa nr. 2

I.I. Russu – revanşa posterităţii

 

Pe celebrul istoric clujean nu l-au atins în nici un fel orgoliile şi vanităţile, care, de regulă, domină pe cei ce-şi doresc Puterea. Viaţa sa de savant retras în cabinetul de studii şi bibliotecă, dar în intimitate deplină cu colecţiile arheologice şi cu urmele lăsate mărturie de înaintaşi poate recomanda un model. Unul care nu oferă, însă, satisfacţii imediate, ba presupune multă şi stăruitoare muncă, aşa că apare lipsit de tentaţie.

Opera sa este însă magistrală, ea constituind prin probe şi metodă, de asemenea, un model. Anunţând o temă majoră chiar prin lucrarea cu care a finalizat stagiul bursei la Şcoala Română de la Roma: Macedonica. Osservazioni sulla lingua e l’etnografia degli antichi Macedoni (1938) – autorul va persevera asupra ei o viaţă întreagă. Tema în sine – încadrarea istoriei dacilor şi a Daciei în cea regională, a vecinătăţilor traco-dacice şi illyre şi romanizarea acestora – îşi găsise un cercetător cu dar şi har. Asumarea ei de către un tânăr de nici 30 de ani a condus la surprinzătoare orizonturi în interiorul cercetărilor asupra limbii şi religiei geto-dacilor, finalizate în magistrala sa carte Etnogeneza românilor. Fără contribuţiile ştiinţifice ale savantului, tezele asupra genezei neamului românesc în spaţiul său istoric, a rostului său de factor statornic şi civilizator, cu continuitate dovedită prin mulţimea mărturiilor arheologice, numismatice, epigrafice şi etnografice, ar fi rămas la nivelul afirmaţiilor incomplete. Impulsul oferit de această operă a condus la o emulaţie fără precedent a cercetării în arheologia clasică şi filologia din România, a dezvoltat epigrafia romană din Dacia până la a o poziţiona superior în ierarhia celei europene, a generat modele şi argumente pentru investigaţiile asupra civilizaţiei populare româneşti.

I.I. Rusu a trăit ca un anahoret, a lucrat cu pasiune şi cu har rar întâlnite, a lăsat o moştenire culturală inestimabilă. Cercetărilor sale din Dacia intracarpatică nu le-au scăpat nici măcar detaliile: o inscripţie romană aşezată pe faţada unei cetăţi, o alta folosită ca masă de altar, spoliile numeroase răspândite parcă pentru cei care vor face eforturile să le adune.

Învăţatul I.I. Russu s-a dovedit din acea speţă rară a generoşilor ajutând cu sfat şi îndreptare redacţională, călăuzind doctorate şi sprijinindu-şi emulii. De asemenea, ca savant de rang european a prezentat credibilitate desăvârşită impusă chiar adversarilor declaraţi ai tezelor sale, rigoarea şi minuţiozitatea argumentelor sale obligând la respect. Ca român transilvănean el n-a putut să treacă peste adevăruri mereu confirmate de documente. Tocmai de aceea opera sa postumă Românii şi secuii (1990) a încheiat o carieră academică excepţională, marcând cu obiectivitate cristalină realităţile istorice din Secuime. E drept că la cunoaşterea configuraţiei acestora, chiar prietenii săi secui în, frunte cu dr. Szekelz Zoltan,     i-au stat alături, sprijinindu-i documentarea.

I.I. Russu nu s-a bucurat şi nici n-a căutat onorurile civice. Poate de aceea, nici după dispariţia sa acestea nu s-au grăbit să apară. Opera sa fiind un inestimabil bun public românesc, să credem oare că e de ajuns?

În împrejurarea fericită în care, la 26 iunie 2009, la Sfântu Gheorghe, sub autoritatea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi sub binecuvântarea Preasfinţiei Sale Episcopului Ioan Selejan, se angajează personalitatea istoricului I.I. Russu, ne asociem aşadar celor care au iniţiat-o mulţumindu-le.

Iată că „semnele” arată, fără nicio tăgadă, că Dumnezeul neamurilor nu-l uită pe cel care a slujit cu credinţă pe ai săi.

Decurgând din această excepţionalitate, acordarea premiilor unor valoroşi contribuitori la cunoaşterea istoriei românilor apare ca fericit aşezată sub semnul recunoştinţei faţă de I.I. Russu.

 

Prof. univ. dr. Ioan Opriş,

25 iunie 2009

 

Anexa nr. 3

Premiile „I.I. Russu” acordate în perioada 2009-2013

 

Ediţia I, 2009

  1. Pr. prof. univ. Dr. Ilie Moldovan, Sibiu – Laudatio de dr. Luminiţa Cornea
  2. Dr. Ioan Ranca, Tg. Mureş – Laudatio de dr. Liviu Boar
  3. Cercetător ştiinţific Ana Grama, Sibiu – Laudatio de dr. Ligia Fulga
  4. Dr. Ioana Cristache-Panait, Bucureşti – Laudatio de prof. Vasile Stancu
  5. Dr. Maria Cobianu-Băcanu, Bucureşti – Laudatio de dr. Ioan Lăcătuşu

 

Ediţia II, 2010

  1. Pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, Sibiu, membru corespondent al Academiei Române – Laudatio de pr. Cristian Groza, dr. Ioan Lăcătuşu
  2. Cercetător ştiinţific Elena Mihu, Tg. Mureş – Laudatio de drd. Ana Hancu, dr. Dorel Marc
  3. Dr. Constantin Catrina, Braşov – Laudatio de dr. Luminiţa Cornea
  4. Dr. Nicolae Bucur, Miercurea-Ciuc – Laudatio de drd. Ana Dobreanu, Prof. Doru Dobreanu
  5. Prof. Nicolae Modovan, Sf. Gheorghe – Laudatio de prof. Vasile Stancu

 

Ediţia III, 2011

  1. Pr. prof. univ. dr. Constantin Voicu, Sibiu, Laudatio de pr. drd. Sebastian Pârvu
  2. Prof. univ. dr. Petre Ţurlea, Bucureşti, Laudatio de prof. Vasile Stancu
  3. Prof. univ. dr. Mihai Racoviţan, Sibiu, Laudatio de drd. Vasile Lechinţan
  4. Dr. Liviu Boar, Tg. Mureş, Laudaţto de dr. Ioan Lăcătuşu
  5. Prof. dr. Luminiţa Cornea, Sf. Gheorghe, Laudatio de dr. Constantin Catrina

 

Ediţia IV, 2012

  1. Pr. prof. dr. Vasile Oltean, Braşov, Laudatio de pr. drd. Sebastian Pârvu
  2. Prof. univ. dr. Gelu Neamţu, Cluj-Napoca, Laudatio de drd. Vasile Lechinţan
  3. Prof. Vilică Munteanu, Bacău, Laudatio de prof. Vasile Stancu
  4. Prof. Doina Dobreanu, Subcetate, jud. Harghita, Laudatio de prof. Ilie Şandru
  5. Prof. Nicu Vrabie, Miercurea Ciuc Laudatio de prof. Doru Dobreanu

 

Ediţia V, 2013

  1. Prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu, Bucureşti, Laudatio, dr. Liviu Boar
  2. Prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu, Bucureşti, Laudatio, dr. Ioan Lăcătuşu
  3. Prof. univ. dr. pr. Dorel Man, Cluj-Napoca, Laudatio, pr. Sebastian Pârvu
  4. Dr. Zeno Millea, Aiud, Laudatio, dr. Vasile Lechinţan
  5. Prof. Ilie Şandru, Topliţa, Laudatio, prof. Vasile Stancu

 

Anexa nr. 4

Mesajul arhiviştilor din România adresat

Prea Sfinţitului Ioan al Covasnei şi Harghitei,
cu ocazia împlinirii a 10 ani de slujire arhierească

 

La cumpăna dintre secole şi milenii, Prea Sfinţitul Episcop Ioan a fost trimis de Dumnezeu pentru a-şi împlini înalta misiune, în zona Carpaţilor de curbură, în care românii şi credinţa lor ortodoxă au avut de înfruntat năvalnicul tăvălug al celor care au dorit dispariţia credinţei lor, aşa cum o dovedesc primele conscripţii ale Vaticanului, unde localnicii băştinaşi apar încă de atunci cu nume schimbate. Tânărul arhipăstor de acum 10 ani, chemat la arhierie într-una din zonele cele mai binecuvântate de Dumnezeu ale României, a avut misiunea grea de a conduce o turmă risipită şi drastic năpăstuită de amplul proces de deznaţionalizare la care a fost supusă timp de secole, împreună cu toţi cei cu care au convieţuit pe aceste meleaguri mioritice, pe cât de frumoase, pe atât de bântuite de nostalgii, nelinişti şi proiecte de enclavizare. Pe altarul de jertfă al greu încercaţilor credincioşi ortodocşi din Covasna şi Harghita, în cei 10 ani de arhipăstorire, s-au înscris faptele ziditoare ale acestui luptător român ortodox, omul potrivit şi binecuvântat de Dumnezeu, la locul şi timpul potrivit, în vremuri de restrişte. Ardelean născut pe meleagurile legendare ale Bihorului, format ca inginer destoinic şi apoi ca monah deschis spre misiune concretă, Vlădica Ioan şi-a dovedit măsura personalităţii sale ca stareţ al mânăstirii Lainici, apoi ca superior al Aşezămintelor româneşti de la Ierusalim şi Iordan şi, mai cu seamă, ca misionar trimis de Dumnezeu în inima plaiurilor româneşti, de unde se adapă izvoarele Mureşului şi Oltului.

În răstimpul scurs de la întronizarea sa ca Episcop al Covasnei şi Harghitei, Vlădica Ioan a înscris pagini de adevărată istorie pe aceste plaiuri româneşti, atât de încercate de vitregiile vremurilor, asigurând dăinuirea fiinţei naţionale, prin Biserică, pilonul de nădejde al neamului românesc. Dovadă stau lăcaşurile sfinte restaurate, noile biserici parohiale şi mânăstiri înălţate întru dăinuirea credinţei ortodoxe şi a spiritualităţii româneşti, dar şi ctitoriile sale spirituale şi culturale: instituţiile muzeale, volumele monografice, publicaţiile ştiinţifice şi religioase, sesiunile şi simpozioanele de înaltă ţinută şi intensă trăire românească şi multe altele. Semnificaţia deosebită a tuturor ctitoriilor sale rezidă din faptul că ele întruchipează într-un mod trainic, fie şi prin dramatismul lor, componentele esenţiale ale neamului nostru: ortodoxia şi românitatea.

Roadele apostolatului pastoral al Prea Sfinţitului Episcop Ioan în cei 10 ani de la reaprinderea candelei credinţei ortodoxe în nou înfiinţata eparhie a Covasnei şi Harghitei vor dăinui peste timp. Între minunăţiile acestor roade se înscriu, la loc de cinste, pe lângă numeroasele lăcaşuri de cult şi case parohiale, grija pentru încadrarea cu preoţi a parohiilor vacante şi asigurarea unor salarii decente pentru aceştia şi familiile lor, sporirea bazei economice a eparhiei, recuperarea terenurilor agricole şi a pădurilor ce au aparţinut parohiilor, amplele acţiuni de asistenţă socială şi de ajutorare a celor aflaţi în nevoinţă, afirmarea Episcopiei ca factor de pace interetnică şi confesională şi de promovare a duhului bunei învoiri între oameni, sprijinirea învăţământului şi a culturii în limba română, grija pentru efectuarea cercetărilor pentru punerea în valoare a urmelor de locuire daco-romană, cetăţi dacice şi castre romane, precum şi cele ale creştinismului românesc, prin salvarea şi valorificarea fondurilor arhivistice create de parohiile din eparhie.

De aceea preţuim, deopotrivă, cărturarul şi constructorul, ierarhul şi liderul de necontestat al românilor din arcul intracarpatic, modestia şi demnitatea sa, strădania depusă cu sârguinţă, răbdare, îndrăzneală, dârzenie, pragmatism şi optimism, dar şi proiectele îndreptate spre viitor, spre cele ce aşteaptă să fie împlinite, pentru păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale, lingvistice şi confesionale a românilor din Covasna şi Harghita. Acum, la ceas aniversar, alăturăm şi noi, în numele tuturor arhiviştilor şi arhivarilor din România, smeritele noastre rugăciuni, prin care cerem bunului Dumnezeu să-l încununeze pe Prea Sfinţitul Episcop Ioan cu sănătate deplină, putere de muncă şi îndelungare de zile, în slujirea destinelor sfinte ale Bisericii ortodoxe şi ale neamului nostru românesc.

Întru mulţi şi fericiţi ani, Prea Sfinţia Voastră

Bucureşti, 25 septembrie 2004

 

În numele şi din încredinţarea slujitorilor arhivelor româneşti,

Director General                                            Preşedinte de onoare al

al Arhivelor Naţionale ale României             Federaţiei Arhiviştilor din România

Prof. univ. dr. Corneliu Mihail Lungu                        Prof. univ. dr. Ioan Scurtu

 

Preşedinte executiv

al Federaţiei Arhiviştilor din România

dr. Ioan Lăcătuşu

 

Sursa: Arhiva Centrului Eclezistic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”/2004

 

 

Anexa nr. 5

Volume şi studii referitoare la românii din sud-estul Transilvaniei
apărute în perioada 1990-2013

 

A. Volume

  1. Vasile-Dan Baicu, Istorie şi arhivistică în Arcul Intracarpatic, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2006.
  2. Liviu Boar, Românii din Scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX, Editura Universităţii „Petru Maior” Târgu-Mureş, 2004.
  3. Ioan D.Bucur, Monografia satului Făgeţel, Bucureşti, 2010.
  4. Nicolae Bucur, şi Constantin Catrina, Folclor şi folclorişti din judeţele Covasna şi Harghita, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012
  5. Constantin Costea, Vidacutul sub aripa timpului, Gheorgheni, 2002.
  6. Luminiţa Cornea, Constantin Catrina, Ioan Lăcătuşu, Teculeştii din neam în neam, Editura „Angvstia”, Sf. Gheorghe, 2008.
  7. 7.      Ana Dobreanu, Sud-estul Transilvaniei în perioada 1900-1914. Studiu socio-politic, teză de doctorat, Universitatea Craiova, 2013
  8. Doina Dobreanu, Vasile Dobreanu, Subcetate Mureş. File de monografie, Editura Motiv, 1999.
  9. Octavian M. Dobrotă, Strană de strigăt românesc. Proiectul interbelic al „reromânizării secuizaţilor”, ediţie îngrijită şi prefaţă de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Lechinţan, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013
  10. Dorina Drăghici-Moraru, Livezi – Oază de credinţă şi de dor, Editura Magic Print, Oneşti, 2010
  11. Traian Duşa, Topliţa Română vatră de istorie, vatră de ortodoxie, Târgu Mureş, 2006.
  12. Ana Grama-Brescan, Români sudtransilvani în secolul al XIX-lea. Contribuţii documentare, Editura Arcuş, 2007.
  13. Costel-Cristian Lazăr, Românii din Ciuc în perioada interbelică, Editura România Pur şi Simplu, Bucureşti, 2007.
  14. Costel-Cristian Lazăr, Biserica Ortodoxă Română din estul Transilvaniei după al Doilea Război Mondial, teză de doctorat, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, 2013.
  15. Ioan Lăcătuşu, Identitate şi cultură la românii din secuime, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1995.
  16. Ioan Lăcătuşu, Personalităţi din Covasna şi Harghita, Editura Carpatica, Cluj-Napoca, 1998.
  17. Ioan Lăcătuşu, Spiritualitate românească şi convieţuire interetnică, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe 2002.
  18. Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel, Românii din Covasna şi Harghita. Istorie. Biserică. Şcoală. Cultură, Editura Grai românesc a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Miercurea-Ciuc, 2003.
  19. Ioan Lăcătuşu, Dăinuire românească în Harghita şi Covasna, Editura România Pur şi Simplu, Bucureşti, 2007.
  20. Ioan Lăcătuşu, Structuri etnice şi cofesionale în judeţele Covasna şi Harghita, Editura Universităţii „Petru Maior” Tîrgu-Mureş, 2009.
  21. Ioan Lăcătuşu (coordonator), Genealogia familiei Colan, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012
  22. Ioan Lăcătuşu, Luminiţa Cornea, Ioan Luca, Personalităţi ale oraşului Covasna, vol. I, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2009.
  23. Liceul din Subcetate la 50 de ani, coordonatori Vasile Dobreanu şi Doina Dobreanu, Gheorgheni, 2011
  24. Aurel Marc, Contribuţii la istoria Judeţului Harghita (volum de studii şi documente alcătuit şi îngrijit de Ana Dobreanu şi Ioan Lăcătuşu), Sfântu Gheorghe, 2000.
  25. Dorel Marc, Aspecte etnoculturale specifice zonei Topliţei şi Mureşului, Teză de doctorat, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 2009
  26. Dorel Marc, Structuri ocupaţionale tradiţionale în zona Topliţei Mureşului Superior, Editura Ardealul, Tg. Mureş, 2010, în cadrul colecţiei Bibliotheca Historica
  27. Dorel Marc, Evoluţia habitatului tradiţional în zona Topliţei Mureşului Superior (sec. XVII-XX), Editura Ardealul, din Tg. Mureş, 2009.
  28. Nicolae Moldovan, Mărturii despre oameni şi locuri din Carpaţi, Editura Arcuş, 2008.
  29. Aurel Nistor, O pagină din istoria Bisericii şi Neamului, Editura Carpaţii Răsăriteni, Sf. Gheorghe, 1999 (ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu).
  30. Nicolaeta Ploşnea, Biserici, şcoli, comunităţi rurale româneşti din Covasna şi Harghita (1850-1918), Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2012
  31. Profesioniştii noştri 1 Ana Grama la 70 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2010, volum apărut în Colecţia „Profesioniştii noştri”, coordonator Ioan Lăcătuşu, Sf. Gheorghe
  32.  Profesioniştii noştri 2, Liviu Boar, la 60 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2011 (Ioan Lăcătuşu, coordonator şi prefaţă)
  33. Profesioniştii noştri 3, Ioan Ranca, la 80 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2011 (ediţie îngrijită de Liviu Boar şi Ioan Lăcătuşu)
  34.  Profesioniştii noştri 4, Dumitru Zaharia la 85 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2011, (ediţie îngrijită de Vilică Munteanu şi Ioan Lăcătuşu).
  35. Profesioniştii noştri 5, Ioan Lăcătuşu la 65 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2012, (ediţie îngrijită de Vasile Stancu).
  36. Profesioniştii noştri 6, Ion Micu la 70 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013, (ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu).
  37. Profesioniştii noştri 7, Ilie Şandru – 60 de ani în slujba învăţământului şi culturii româneşti, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013, (ediţie îngrijită de Vasile Stancu şi Ioan Lăcătuşu).
  38. Profesioniştii noştri 8, Ioan Pleşa la 80 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013, (ediţie îngrijită de Dana Zecheru şi Ioan Lăcătuşu).
  39. Profesioniştii noştri 9, Constantin Catrina 80 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013, (ediţie îngrijită de Cornelia Catrina şi Ioan Lăcătuşu).
  40. Profesioniştii noştri 10, Corneliu Mihail Lungu la 70 de ani, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2013, (ediţie îngrijită de Vilică Munteanu şi Ioan Lăcătuşu).
  41. Ioan Ranca, Românii din Scaunele Secuieşti în antroponimele din conscripţii 1699-1821 (Scaunul Mureş), vol. I, Editura Ciubăncan Cluj-Napoca, 1995.
  42. Ioan Ranca, Românii din Scaunele Secuieşti în antroponimele din conscripţii 1567-1850 (Scaunul Ciuc, Giurgeu, Caşin), vol. II, Editura Pax historica, Târgu Mureş, 1997.
  43. Ioan Ranca, Românii din secuime şi Răscoala lui Horea, Editura Pax Historica, Tg. Mureş, 2000.
  44. Ioan I. Răchiţan, Cartea satului Valea Mare, Bucureşti, 2001.
  45. Românii în dezbaterile Congresului secuiesc din 1902. Premise, deziderate şi reverberaţii, ediţie îngrijită de Vilică Munteanu şi Ioan Lăcătuşu, Editura Magic Print, Oneşti, 2011.
  46. Ion I.Russu, Românii şi Secuii, Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1990.
  47. Mircea Sfârlea, Românii din Sfânta Episcopie a Covasnei şi Harghitei, Bucureşti, 1995.
  48.  IPS Ioan Selejan (coordonator), O candelă în Carpaţi – 15 ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2009.
  49. Ilie Şandru, Monografia comunei Tulgheş, Tg. Mureş, 1998.
  50. Vasile Stan, Monografia comunei Bilbor, Tg. Mureş, 2006.
  51. Nicu Vrabie, Constantin Costea, Despărţământul Central Judeţean al Astrei. Despărţământul Covasna-Harghita al Astrei, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2009.

 

B. Periodice:

  1. Angvstia 1/1996 – 15/2011, Anuarul Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi al Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”; în Angvstia, nr. 11/ 2007, este publicat articolul Angvstia nr. 1-10, 1996-2006 – sumar general.
  2. Sangidava nr. 1/20076/2012, anuarul Centrului Cultural Topliţa şi al Fundaţiei „Miron Cristea”, Topliţa.
  3. Buletinul Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”, Sf. Gheorghe, nr. 1/1997 – 5/2012.
  4. Almanahul Grai Românesc/2006, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Miercurea-Ciuc, 2006.
  5. Grai Românesc nr. 1/1999 – 60/2013, foaie de spiritualitate ortodoxă a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Miercurea-Ciuc.
  6.  Şcoala noastră, 19912013, Revistă trimestrială editată de Asociaţia Cadrelor Didactice din judeţul Harghita, director, prof. Nicu Vrabie.

 

C. Românii şi secuii (din Evul Mediu până la 1918), volum în curs de apariţie la Editura „Eurocarpatica”, ediţie îngrijită de Ioan Lăcătuşu şi Vasile Lechinţan

Cuprins:

  1. Estul Transilvaniei în Evul Mediu Timpuriu, sec. VIII-XIII, de Nicolae Edroiu
  2. Românii din sud-estul Transilvaniei în secolele XIII-XV, de Anton Coşa
  3. Realităţi istorice în sud-estul Transilvaniei, de Ioana Cristache Panait
  4. Românii din scaunele secuieşti în antroponimele din conscripţii. Scaunul Mureş; Scaunul Ciuc, Giurgeu şi Casin, de Ioan Ranca
  5. Români şi secui cu nume româneşti din fostele scaune secuieşti (sec. XVI-XIX), de Ioan Lăcătuşu
  6. Un căpitan necunoscut a lui Mihai Viteazul în Odorheiul Secuiesc, de Vasile Lechinţan
  7. Românii din scaunele secuieşti la 1614, de Vasile Lechinţan
  8. Aspecte inedite ale structurii confesionale româneşti din scaunul Odorhei în ultimele decenii ale sec. al XVIII-lea, de Vasile Lechinţan
  9. Registrele parohiale – sursă documentară deosebit de valoroasă pentru trecutul românesc al Harghitei. Conscripţia de la 1748, de Aurel Marc
  10. Prezenţa cărţii vechi româneşti în sud-estul Transilvaniei, de Ioana Cristache Panait
  11. Carte veche românească în scaunul Mureş, de Elena Mihu
  12. Ierarhii Bisericii Ortodoxe consemnaţi pe filele cărţii vechi româneşti din jud. Mureş, de Elena Mihu
  13. Aspecte privind păstoritul transhumant practicat în zona Breţcu-Voineşti-Covasna, de Nicolae Şoancă
  14. Aportul negustorilor români şi secui din Arcul Intracarpatic la dezvoltarea comerţului dintre Transilvania, Moldova şi Ţara Românească, de Ioan Lăcătuşu
  15. Limba română în viaţa secuilor de-a lungul secolelor (până în 1918), de Vasile Lechinţan
  16. Reverberaţiile răscoalei lui Horea la românii din scaunele secuieşti, de Ioan Ranca
  17. Preoţi şi protopopiate ortodoxe din est-sud-estul Transilvaniei. Contribuţii documentare – 1799, de Ana Grama
  18. Memoriile scrise de Partenie Trombiţas în apărarea Bisericii ortodoxe din Protopoiatul Tg. Mureş (185 -1852), de Elena Mihu
  19. Românii de pe graniţa cu Moldova în timpul revoluţiei de la 1848-1849, de Ioan Ranca
  20. Contribuţii la viaţa confesională a românilor în fostele scaune secuieşti Ciuc, Giurgeu şi Caşin, de Liviu Boar
  21. Biserică şi şcoală românească în scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin între anii 1848-1900, de Liviu Boar
  22. Surse ecleziastice ortodoxe din a doua jumătate a sec. al XIX-lea pentru cercetarea demografică zonală, de Ana Grama
  23. Documente arhivistice sibiene (1850-1870). Donaţii din „Ţară” şi conflicte cu autorităţile locale în judeţul Covasna, de Ana Grama
  24. Preoţi şi sate pentru şcoli. O triată indestructibilă în viaţa românilor, de Ana Grama
  25. Inventare cu bunuri ale comunităţilor româneşti ortodoxe din spaţiul Arcului Intracarpatic în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, de Ana Grama
  26. Urme sigilare pe inventarele de bunuri ale bisericilor ortodoxe din sud-estul Transilvaniei, de Carmina Maior
  27. Mitropolitului Andrei Şaguna şi românii ortodocşi din protopopiatele Covasnei şi Harghitei, de Ioan Lăcătuşu
  28. Aspecte ale vieţii cotidiene a românilor din judeţul Treiscaune, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea şi prima jumătate a secolului XX, de Ioan Lăcătuşu
  29. Biserici române din Protopopiatele Treiscaune, Odorhei, Ciuc-Giurgeu, Reghin (1850-1914), de Nicolata Ploşnea
  30. Comunităţi româneşti ziditoare de şcoli din Covasna şi Harghita (1850-1914). Învăţământul confesional din protopopiatele ortodoxe din secuime, de Nicoleta Ploşnea
  31. Protopopiatul ortodox Român Treiscaune (1881-1921), de Alexandru Morar, Cosmin Cosmuţa
  32. Comunitatea breţcană în pragul secolului al XX-lea şi în primele decenii ale acestuia. Edificarea „şcolii de piatră” (1904), de Ana Grama
  33. Staţiunea Vâlcele şi personalităţile româneşti de seamă care au poposit aici în sec. XIX-XX, de Nicolae Moldovan
  34. Intelectuali români din Harghita şi Covasana, din sec. al XIX-lea şi începutul secolului XX, de Ioan Lăcătuşu
  35. Starea de spirit a populaţiei româneşti din Arcul Intracarpatic, în anul 1916, de Ioan Lăcătuşu
  36. Pagini de istorie locală şi naţională în Arcul intracarpatic (1917), de Ioan Lăcătuşu
  37. Românii din Covasna şi Harghita în timpul Primului Război Mondial, de Nicoleta Ploşnea
  38. Şematismul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, de Ioan Lăcătuşu, Violeta Pătrunjel
  39. Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita, de Ioan Lăcătuşu
  40. Secuii în Moldova şi Ţara Românească la 1857, de Vasile Lechinţan
  41. Nume de botez româneşti pe cale de dispariţie din judeţele Covasna şi Harghita, de Alexandru Ovidiu Cristureanu
  42. Românii din Arcul Intracarpatic şi Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, de Ioan Lăcătuşu
  43. Din panteonul personalităţilor româneşti şi maghiare (secuieşti) din Arcul intrcacarpatic (născute până în 1918), de Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel
  44. Români odorheieni la Scaunul de judecată în secolul al XVII-lea, I, (1607-1608), Vasile Lechinţan
  45. Comunităţi româneşti din fostele scaune secuieşti, în preajma revoluţiei de la 1848-1849, Sebastian Pârvu
  46. Aspecte din istoria administraţiei locale a comunei Vama Buzăului, Corina Bărăgan
  47. Spese, colecte şi contribuienţi pentru zidirea şcolii de piatră din Breţcu, Liliana Oprescu, Ana Grama
  48. Consideraţii privind situaţia agriculturii în comitatele Ciuc, Odorhei şi Treiscaune la începutul secolului al XX-lea, Ana Dobreanu
  49.  Activitatea Companiei de jandarmi Odorhei, în primul deceniu după Marea Unire, Alexandru-Alin Spânu
  50. Contribuţii documentare privind activitatea Despărţământului ASTRA Treiscaune, în perioada interbelică, Ioan Lăcătuşu, Vasile Stancu

 

 

 

 

 

 

 

 



[1] Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel, Românii din Covasna şi Harghita, Editura Grai Românesc, Miercurea Ciuc, 2003, p. 63.

[2] Ibidem.

[3] Liviu Boar, Românii din Scaunele Ciuc, Giurgeu şi Casin în secolul al XIX-lea, Editura Universităţii „Petru Maior”,Tg. Mureş, 2004, pp. 5-25.

[4] Ibidem.

[5] Arhiva Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropoliti Nicolae Colan”, Sf. Gheorghe, Biblioteca documentară, în continuare Arhiva CEDMNC.

[6] Ibidem.

[7] Ioan Lăcătuşu şi colaboratorii, Arhivele covăsnene: 55 de ani de activitate instituţională, Editura Eurocarpatica, Sf. Gheorghe, 2008. Notă: În lucarea este evidenţiată contribuţia directorului general ala Arhivelor Naţionale ale României, din perioada respectivă, Corndeliu Mihail Lungu, la proiectarea, construirea şi dotarea noului sediul al Arhivelor Naţionale Covasna.

[8] Arhiva CEDMNC, Biblioteca documentară.

[9] Ibidem.

[10] Ioan Lăcătuşu, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel, op. ct., p. 65.

[11] Ioan Lăcătuşu, Publicaţii în limba română din judeţele Covasna şi Harghita, în „Familia română”, Anul 12, nr. 4 (43), 2011, p. 119.

[12] O candelă în Carpaţi. Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei 15 ani de la înfiinţare. 1994-2009, Editura Grai Românesc, Miercurea-Ciuc, 2009, volum tipărit cu binecuvântarea, sprijinul şi coordonarea Înaltpreasfinţitului Ioan, Arhiepiscopul Episcopiei Covasnei şi Harghiteai, ediţie îngrijită de dr. Ioan Lăcătuşu şi prof. drd. Nicolaeta Ploşnea, pp. 806-814.

[13] Ioan Lăcătuşu, Asociaţii culturale româneşti, în „Familia română”, Anul 12, Nr. 4 (43), 2011, p. 107.

[14] Ioan Lăcătuşu, Erich Mihail Broanăr, Editura Eurocarpatica – 10 ani în slujba culturii româneştin din Arcul Intracarpatic , în „Familia română”, Anul 12, Nr. 4 (43), 2011, p. 122.

[15] O candelă în Carpaţi…, pp. 587.

[16] Vasile Stancu, Primul Colocviu Naţional al „Grupului de Cercetare «Ioan I. Russu» pentru studiul sud-estului Transilvaniei, în „Condeiul ardelean”, anul IV, serie nouă, nr. 95 (130), din 3-9 iulie 2009, p. 8.

[17] Arhiva Centrului European de Studii Covasna-Harghita, 2010, în continuare Arhiva CESCH. Notă: În aceeaşi colecţie au mai apărut volume dedicate arhiviştilor Ioan Ranca, Dumitru Zaharia, Liviu Boar, Ioan Lăcătuşu şi Ioan Pleşa, etnografilor Ana Grama şi Constantin Catrina, publicistului Ilie Şandru şi cercetătorului Ion Micu.

[18] Arhiva CESCH, 2011.

[19] Arhiva CESCH, 2012.

[20] Arhiva CESCH, 2013.

[21] Arhiva CDMNC, 1997.

[22] Arhiva CDMNC, 2013. Notă: Descrierea sintetică a acestui valoros proiect, care poate constitui un model de parteneriat public-privat, în domeniul arhivisticii, va putea fi consultată, în prezentul volum, în redactarea specialiştilor societăţii STEFADINA COMSERV S.R.L Bucureşti.