Home Informatii utile Activitate de cercetare Cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei. Realizări, priorităţi, perspective

Cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei. Realizări, priorităţi, perspective

 

Cercetarea interdisciplinară a românităţii din sud-estul Transilvaniei.

Realizări, priorităţi, perspective

 

Cadrul instituţional: pe lângă „bătrânele” direcţii judeţene Covasna şi Harghita ale Arhivelor Naţionale – instituţii care în anul 2008, au împlinit 55 de ani de la înfiinţare, un rol important în conceperea şi derularea unor importante proiecte de cercetare îl are Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, condus de către dr. Valeriu Cavruc, cu filialele sale: Muzeul Oltului şi Mureşului Superior din Miercurea-Ciuc, Casa memorială „Romulus Cioflec” din Araci, viitorul punct muzeal „Prima Şcoală Românească din Sf. Gheorghe”; Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, activitatea desfăşurată în cei 10 ani de la înfiinţare, consemnată în Almanahul „Grai Românesc” / 2006, al Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei; Centrul European de Studii Covasna-Harghita.

Dintre realizări: un valoros fond documentar; o biblioteca documentară, cu câteva mii de volume; o bază de date informatizată, cu utilizatori multiplii; organizarea unor manifestări ştiinţifice şi culturale devenite tradiţionale: Zilele Miron Cristea, Andrei Şaguna, Justinian Teculescu, Nicolae Colan; pagina web a Forumului Civic al Românilor din Harghita şi Covasna ce conţine apariţii editoriale, manifestări, revista presei maghiare; Editura Europcarpatica.

 

 

 

A N G V S T I A

nr. 1–10, 1996-2006

 

– SUMAR GENERAL –

 

În peisajul publicistic actual de factură ştiinţifică revista “ANGVSTIA” beneficiază de o configuraţie distinctă, reprezentând rodul unui parteneriat durabil dintre două instituţii aflate cu sediul în Sfântu Gheorghe: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Centrul Eclesiastic de Documentare “Mitropolit Nicolae Colan”, din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.

Editată sub formă de anuar, revista poartă numele unui castru roman din Breţcu -“Angvstia”- şi se face purtătoarea unei continuităţi, a unui mesaj ştiinţific, cultural şi de artă românească. Revista este şi continuatoarea publicaţiei “Aluta”, editată de fostul Muzeu Judeţean Covasna din Sfântu Gheorghe. Într-o nouă formă, revista “Angvstia” şi-a propus să cuprindă în paginile ei studii, articole de din domeniul arheologiei, istoriei, sociologiei, etnografiei românească acordând prioritate cercetării realităţilor din sud-estul Transilvaniei. Un important reper în orientarea revistei îl reprezintă abordarea interdisciplinară şi pluridisciplinară a problematicii culturii şi spiritualităţii româneşti din arcul intracarpatic, în decursul istoriei şi în contemporaneitate.

Notabil de remarcat este faptul că majoritatea studiilor publicate în cuprinsul acestei reviste sunt mai întâi prezentate în cadrul Sesiunii Naţionale de Comunicări ştiinţifice “Românii din sud-estul Transilvaniei”. Istorie. Cultură. Civilizaţie, manifestare ştiinţifică care a depăşit nivelul local al judeţelor Covasna şi Harghita, fiind un eveniment cultural cu valenţe naţionale.

În perioada 1996-2006, au apărut, practic, 11 numere din „Angvstia”, aceasta deoarece în anul 2000 au apărut două ediţii cu acelaşi număr, respectiv Angvstia 5, Arheologie şi Angvstia 5, Istorie –Etnografie şi Sociologie. Anul 2003, a fost singurul an în care publicaţia nu a .fost editată.

Primele trei numere ale anuarului Angvstia au fost tipărite la Editura Carpatica din Cluj Napoca (cu generosul sprijin al dr. Gheorghe Lazarovici, dr. Viorica Crişan şi prof. univ. dr. Justinian Petrescu); începând cu numărul 4, a apărut la Editura Carpaţilor Răsăriteni şi apoi la editura Angvstia din Sf. Gheorghe, redactori responsabili fiind dr. Valeriu Cavruc şi dr. Ioan Lăcătuşu.

În această perioadă, în Angvstia nr.1–10, au apărut 433 de studii şi articole, din care: arheologie 75, istorie 181, etnografie 45, sociologie 50, recenzii 56, alte articole (editoriale, note, discuţii, cronica activităţii) 46. Autorii acestor articole provin din aproape 40 de oraşe (25 de judeţe) din ţară şi din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia. După frecvenţa apariţiilor, 128 de articole sunt semnate de autori din Sf. Gheorghe şi judeţul Covasna, 94 de autori din Bucureşti, 73 din Cluj-Napoca, 61 din Miercurea-Ciuc şi localităţi din judeţul Harghita, 47 din Tg. Mureş şi judeţul Mureş, 38 din Sibiu, 17 din Braşov, 15 din Buzău.

Paginile Angvstiei au fost onorate de semnătura academicienilor Alexandru Vulpe, Dumitru Protase, Nicolae Edroiu, al multor cadre didactice universitare recunoscute pentru prestanţa lor ştiinţifică, dar şi tineri cercetători din principalele centre universitare ale ţării şi din judeţele Covasna şi Harghita. Din rândul arheologilor, istoricilor, arhiviştilor, muzeografilor, etnografilor, sociologilor, teologilor, profesorilor şi a altor cercetători, se disting cei care au redactat studii şi articole, (aproape) în toate cele 11 numere, din rândul cărora amintim: arheologii Gheorghe Lazarovici, Valeriu Cavruc, Viorica Crişan, Florea Costea, Cristian Şchuster, Carol Kacso, Valeriu Sârbu, Adrian Sabin Luca, Corneliu Beldiman, San Buzea, Alexandru Comşa, Gheorghe Dumitroaia, Mihai Rolea ş.a, istoricii Ioana Cristache Panait, Ioan Ranca, Ana, Grama, Constantin I. Stan, Vasile Lechinţan, Liviu Boar, Elena Mihu, Virgil Pană ş.a., etnografii Nicolae Moldovan, Nicolae Bucur, Felicia Diculescu, Constantin Catrina, Valer Pop, Dorel Marc, Zorel Suciu, Florina Matei ş.a., sociologii Traian Rotariu, Maria Cobianu-Băcanu, Lily Rain, Codrina Şandru ş.a.

De-a lungul anilor, o parte din semnatari au trecut la cele veşnice: Szekely Zoltan, Nicolae Cordoş, Raul Şorban, Valeriu Lazăr, Traian Bosoncă, Ilie Fonta, Octavian Zegreanu, şi Emil Burlacu. Baicu?

Revista datorează mulţumiri membrilor Colegiului de redacţie care au asigurat un standard deosebit publicaţiei încă de la începuturile sale. Ei sunt: Viorica Crişan, Ovidiu Muntean, Vasile Lechinţan, Violeta Pătrunjel, Bato Attila, Alina Iancu, Marius Dănilă, Ivan Suciu, Liliana Lazea, Andrea Chiricescu, Dan Lucian Buzea, Dorel Marc şi Erich-Mihail Broanăr.

Cu intenţia mărturisită de a face mai eficientă circulaţia unor documente şi idei, în medii interesate de anume subiecte, nu fără eforturi, am continuat să oferim autorilor extrase, câte 25 la fiecare număr..

Deşi a crescut odată cu societatea ultimului deceniu, şi în sensului evoluţiei acesteia, constatăm că obiectivele -generoase şi de largă respiraţie- formulate în “Cuvânt la început de drum”, apărut în Angvstia 1/1996, sub semnăturile lui Gheorghe Lazarovici şi Ioan Lăcătuşu, îşi păstrează actualitatea: „Cercetarea interdisciplinară a istoriei românilor din sud-estul Transilvaniei şi Carpaţii Răsăriteni este o prioritate a ştiinţelor sociale româneşti. Paginile din istoria Carpaţilor Răsăriteni sunt o parte a istoriei Transilvaniei, şi aşa deficitară mai ales la nivelul marilor sinteze. Studiile cumulând diferite discipline ale istoriei şi ştiinţelor sociale, vin că completeze istoria unei părţi din pământul ţării. De la savanţi la tineri colegi, de la episcop la preot, în paginile anuarului îşi fac loc, an de an, lucrări de sinteză sau studii de caz. (…) Am dori ca acest crainic, cu nume roman, Angvstia, să fie purtătorul mesajelor oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă către populaţia acestor zone. Anuarul va îmbrăţişa toate epocile, disciplinele istorice şi ştiinţele înrudite, în special etnografie, etnologie, demografie şi sociologie. Aceasta vine să împlinească vrerea de a-i da istoriei locale posibilitatea afirmării. Nu trebuie uitată munca nepărtinitoare şi atitudinea înaintaşilor din aceste zone. În ultima vreme documente însemnate din aceste zone din istoria românilor şi a pământului românesc au luat drumul depozitelor, deşi înaintaşii ne-au dat numeroase exemple pozitive de conlucrare şi cercetare nepărtinitoare, cu adevărat nepărtinitoare”.

 

 

 

Lucrări de licenţă, masterat, doctorat elaborate cu sprijinul

Centrului Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”,

Centrului European de Studii Covasna-Harghita şi

Direcţiei Judeţene Covasna a Arhivelor Naţionale, în perioada 1996-2014

 

 

I. Lucrări de licenţă

 

  1. Lazăr, Cristian Costel, Românii din judeţul Ciuc în perioada interbelică, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, Bucureşti, 1996
  2. Marc, Dorel, Miron Cristea – teolog, om politic şi de cultură în perioada dualismului austro-ungar, Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Istorie, Sibiu, 1997
  3. Suciu, Emanuel Sebastian, Viaţa bisericească în judeţul Covasna după 1918 şi până azi, Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”, Sibiu, 1997
  4. Câmpeanu, Cosmin, Problema afirmării sociale şi profesionale la tinerii maghiari din Sfântu Gheorghe, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă socială, Cluj-Napoca, 1997
  5. Moisă, Gabriela, Forme ale identităţii şi strategii identitare la tinerii din Sfântu Gheorghe, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă socială, Cluj-Napoca, 1997
  6. Deleanu (Vezeteu), Rodica, Studiu de geografie umană. Municipiul Sfântu Gheorghe, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Geografie, Bucureşti, 1998
  7. Băilă, Maria, Biserică şi comunitate. Discurs eclesiastic ortodox şi viaţă cotidiană în Trei Scaune (1750-1850), Universitatea „1 Decembrie 1918”, Facultatea de Istorie, Alba-Iulia, 1999
  8. Pătrunjel, Violeta, Biserica şi viaţa românească în judeţul Covasna (1944-1945), Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Teologie „Andrei Şaguna”, Sibiu, 1999
  9. Iancu, Alina, Oituzul – gazetă independentă de informaţie culturală, socială şi politică, , Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Litere şi Arte, Sibiu, 1999
  10. Ferchiu, Delia Gabriela, O perspectivă a relaţiilor interetnice, Universitatea „Transilvania”, Facultatea de Drept şi Sociologie, Braşov, 1999
  11. Oancea, Dan, Biserici româneşti din judeţul Ciuc, Facultatea de teologie, Bucureşti, 2000
  12. Bădescu, Marius Claudiu, Elite etnice şi negocierea resurselor, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă socială, Cluj-Napoca, 2002
  13. Pârvu, Sebastian Lucian, Şirul preoţilor din sud-estul Transilvaniei din secolul al XIX-lea, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologie, Bucureşti, 2002
  14. Suciu, Dan, Organizaţii nonguvernamentale din judeţul Covasna, Colegiul de Administraţie Publică Sf. Gheorghe a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, 2002
  15. Anghel, Cristian Ioan, Învăţământul confesional în provincia Trei Scaune în sec. XIX, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologie, Bucureşti, 2003
  16. Negrea, Romeo, Românii din judeţul Covasna în perioada interbelică 1918-1940, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologie, Bucureşti, 2001
  17. Cosneanu, I., Arhitectura tradiţională din zona staţiunii balneare Covasna, Facultatea de Arhitectură, Bucureşti, 2006
  18. Tudoran, Raluca, Scaunul Trei Scaune –Aspecte economice, sociale şi administrative în lumina Conscripţiei de la 1785, Academia de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza”, Facultatea de Arhivistică, Bucureşti, 2005
  19. Măgheran, Elena, Reflectarea procesului de obţinere a autonomiei Ţinutului Secuiesc în presa de limba maghiară din Judeţul Covasna, Universitatea „Transilvania”, Facultatea de Drept şi Sociologie, Braşov, 2007
  20. Chirvase, Adrian, Administraţia publică în Transilvania sub impactul dualismului austro-ungar (1866-1918), Facultatea de Drept a Universităţii “George Bariţiu”, Braşov, 2006
  21. Butunoi, Sebastian, Biserica ortodoxă din judeţul Harghita în timpul regimului comunist, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Alba Iulia, 2008
  22. Gavrilă, Ionuţ, Biserica Ortodoxă din Covasna şi Harghita în regimul comunist, Facultatea de Teologie „Patriarh Justinian”, Bucureşti, 2008
  23. Pleşa, Florina, Comuna Araci – Orizontul local, Universitatea Transilvania, Facultatea de Psihologie, Braşov, 2008
  24. Gârlean, Iustin, Biserica ortodoxă din Covasna şi Harghita în perioada ocupaţiei hothyste, Facultatea de Teologie „Patriarh Justinian”, Bucureşti, 2008
  25. Ujică, Emanuela, Familia etnic mixtă în zona Topliţa, Facultatea de Sociologie, Univesitatea Transilvania Braşov, 2008
  26. Diana, Olar, Statutul maghiarilor din Covasna şi Harghita, Universitatea Bucureşti, Facultate de Litere, Departament Relaţii Internaţionale şi Studii Europene, 2008
  27. Donos, Alina, Caracteristici geodemografice ale etniei maghiare din municipiul Sfântu Gheorghe, Universitatea Bucureşti, Facultatea de geografie, Secţia Turism, 2008
  28. Hagiu, Alexandra, Zăbala- studiu demografic, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultate de Teologie, 2008
  29. Timar, Miruna, Biserica ortodoxă din Întorsura Buzăului. Ieri şi azi, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultate de Teologie, Asistenţă Socială, 2008
  30. Ciucu, Anna, Istoria învăţământului confesional din judeţul Covasna în secolul al XIX-lea, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Psihologie-Pedagogie, Cluj-Napoca
  31. Broanăr, Erich-Mihail, Ierarhi ortodocşi născuţi în judeţele Covasna şi Harghita. Legăturile acestora cu meleagurile natale, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultate de Teologie Ortodoxă, 2012
  32. Cosneanu, Ioan, Viaţa monahală în Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultate de Teologie Ortodoxă, 2014

 

 

II. Lucrări de masterat şi grad didactic

 

  1. Lazăr, Cristian Costel, Relaţiile interetnice în spaţiul secuiesc în perioada interbelică, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Istorie, Bucureşti, 1997
  2. Marc, Dorel, Miron Cristea şi organizarea unitară a Bisericii Ortodoxe Române, Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Istorie, Sibiu, 1998
  3. Dumbravă, Daniela, Medierea conflictului. Paradigma Creştină, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Sociologie, Bucureşti, 2001
  4. Surdu, Alexandru, Publicistica lui Nicolae Colan, Universitatea „Lucian Blaga”, Facultatea de Litere şi Arte, Sibiu, 2006
  5. Bădescu, Claudiu, Influenţa mass-media asupra integrării, dominării sau segregării culturale, Universitatea „Babeş-Bolyai” Cluj-Napoca, 2003
  6. Pătrunjel, Violeta, Calvarul Bisericii şi a preoţilor ortodocşi români din judeţul Covasna în contextul administraţiei sovietice – 15 noiembrie – 6 martie 1945, Facultatea de Teologie Ortodoxă, Bucucreşti, 2004
  7. Pârvu, Sebastian, Şirul preoţilor din sud-estul Transilvaniei din secolul al XIX-lea, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Teologie, Bucureşti, 2004
  8. Bodnari, Mircea, Comunităţile săteşti din judeţul Treiscaune în perioada interbelică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, lucrare de grad didactic în curs de elaborare
  9. Preda, Elena, Aspecte confesionale din depresiunea Întorsurii Buzăului la sfârşitul secolului al XIX-lea, Universitatea Bucureşti, 2007
  10. Nedelea, Vasile, Biserica ortodoxă din judeţul Covasna în timpul regimului comunist, Universitatea Lucian Blaga Sibiu, Facultate de Teologie Ortodoxă, 2014

 

 

III. Lucrări de doctorat

 

  1. Lăcătuşu, Ioan, Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita, Universitatea „Babeş-Bolyai”, Facultatea de Sociologie şi Asistenţă socială, Cluj-Napoca, 2002
  2. Şandru, Codrina, Reţele sociale ale elitelor locale în Harghita şi Covasna, Universitatea Bucureşti, Facultatea de Sociologie, Bucureşti, 2006
  3. Bădescu, Claudiu, Mass-media şi conflictele interetnice, Universitatea din Freiburg, Elveţia, 2007
  4. Marc Dorel, Aspecte etnoculturale specifice zonei Topliţei şi Mureşului, Universitatea „Lucian Blaga”, Sibiu, 2010
  5. Pentilescu, Ilie, Conflictualitatea etnico-religioasă şi terorismul – Dimensiunea politico-militară, 2010
  6. Ploşnea, Nicoleta, Biserici, şcoli şi comunităţi rurale româneşti din Harghita şi Covasna, Institutul „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca, 2011
  7. Administraţia publică teritorială, Codrin Dumitru Munteanu, Editura „Universul Juridic”, colecţia Monografii, Bucureşti, 2011
  8. Lazăr, Costel Cristian, Biserica Ortodoxă Română din estul Transilvaniei după al Doilea Război Mondial, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza”, Iaşi, 2013
  9. Dobreanu, Ana, Sud-estul Transilvaniei. 1900-1914. Studiul socio-politic, 2013
  10. Pârvu, Sebastian-Lucian, Românii din scaunele secuieşti în Revoluţia de la 1848-1849, Institutul „George Bariţiu” al Academiei Române, Cluj-Napoca, 2014 (în curs de finalizare)
  11. Constantin Secară, Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic, proiect postdoctoral, Bucureşti, 2013

 

 

IV. Cercetări

 

  1. Rotariu, Traian, Semeniuc, Maria, Mezei, Elemer, Evoluţia structurii etnice şi confesionale a populaţiei judeţului Covasna între 1850-1992, Cluj-Napoca, 1996
  2. Dâncu, Vasile, Interculturalitate în judeţul Covasna, Cluj-Napoca, 1997 (împreună cu Centrul de Cultură Arcuş)
  3. Bruno, Ştefan, Dimensiunile urii interetnice în Secuime, 1998
  4. Cobianu-Băcanu, Maria, Relaţiile interetnice din Harghita şi Covasna, Bucureşti, 1998-2009
  5. Rain, Lilly, Familia etnic mixtă, Ed. Arcuş, Sfântu Gheorghe, 2001 (împreună cu Centrul de Cultură Arcuş)
  6. Lechinţan, Vasile; Grama, Ana; Mihu, Elena; Cristache Panait, Ioana; Sfârlea, Mircea, Istorie, cultură şi spiritualitate românească în sud-estul Transilvaniei
  7. Dobrică, Petrononel şi Baltasiu, Radu (coord.), Proiectului de Lege privind statutul minorităţilor naţionale din România şi consecinţele lui socio-culturale, Centrul European pentru studii în probleme etnice, Institutul de Sociologie al Academiei Române,
  8. Baltasiu, Radu (coord.), Slăbirea comunităţi româneşti din Covasna şi Harghita, Bucureşti, 2013
  9. Nicolae Bucur, Constantin Catrina, Tezaur de etnografie şi folclor în judeţele Covasna şi Harghita, Editura Eurocarpatica, 2012
  10. Constantin Secară, Situaţia actuală a folclorului muzical în comunităţile româneşti din zona arcului intracarpatic
  11. Redactarea unor lucrări monografice al localităţilor: Vâlcele (Nicolae Moldovan), Araci (Cătălin Vlădărean), Vama Buzăului (Corina Bărăgan), Poiana Sărată (Ciprian Hugianu), Mărcuş (Tartler Elena)