Home Informatii utile ALTE MANIFESTĂRI DE CULTURĂ SI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ

ALTE MANIFESTĂRI DE CULTURĂ SI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ

 

ALTE MANIFESTĂRI DE CULTURĂ SI SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ

 

 

DOR DE EMINESCU

 

Cu binecuvântarea şi participarea nemijlocită a P.S. Ioan, în fiecare an, de 15 ianua­rie, ziua de naştere a poetului naţional Mihai Eminescu, la Centrul Cultural „Patriarh Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc şi la Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, au loc manifestări cultural artistice, recitaluri de poezie, expoziţii de carte, spectacole prezentate de elevii din cele două municipii, cu partici­parea profesorilor, actorilor de la Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sf. Gheorghe şi alţi iubitorii ai poeziei „poetului nepereche”. De fiecare dată, se recită din lirica eminesci­ană, sunt interpretate melodii pe versuri de Eminescu, sunt depănate impresii despre locurile în care a trăit şi a creat poetul naţional, amintindu-ne cu toţii că aşa cum arăta Prea Sfinţitul Părinte Episcop Ioan „Eminescu este un geniu al binecuvântatului grai românesc, grai prin care am primit şi transmitem mai departe bucuria Învierii”.

 

UNIRE-N CUGET ŞI SIMŢIRI

 

Continuând o sfântă tradiţie, împământenită atât în Miercurea-Ciuc, cât şi în Sfântu Gheorghe, cu binecuvântarea şi participarea PS Ioan, în cele două reşedinţe ale jude­ţelor Covasna şi Harghita, în fiecare an, ziua de 24 ianuarie este sărbătorită aşa cum se cuvine. Manifestările dedicate Unirii Principatelor Române cuprind vernisarea unor expoziţii documentare, simpozioane, evocări, momente artistice dedicate evenimen­tului, montajul de cântece şi versuri dedicate Unirii, iar în final participanţii se prind, cu mic cu mare, într-o simbolică Horă a Unirii, în pieţele centrale din municipiile Miercurea-Ciuc şi Sf. Gheorghe.

În această perioadă, când din nou se aud glasuri care solicită autonomie pe criterii etnice, evocarea acestor pagini luminoase din istoria neamului, ne îmbărbătează şi ne fortifică pentru viitoarele provocări, pe care, cu ajutorul lui Dumnezeu, sperăm că le vom depăşi cu bine.

 

BASARABIA – MEMENTO ISTORIC SI CONTEMPORAN

 

Continuând manifestările organizate după anul 1990, în fiecare an, la Sfântu Gheorghe, cu prilejul marcării Unirii Basarabiei cu România, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, împreună cu Fundaţia Naţională „Neamul Românesc” – Filiala Covasna, în jurul datei de 27 martie, marchează momentul unirii Basarabiei cu patria mamă, din 27 martie 1918. În decursul anilor, în cadrul simpozi­oanelor, dezbaterilor şi evocărilor care au avut loc, au fost abordate atât file din istoria acelor ore astrale ale neamului românesc – la care au participat şi intelectuali români născuţi pe aceste meleaguri (mitropolitul Nicolae Colan, episcopul Justinian Teculescu, scriitorul Romulus Cioflec), cât şi probleme actuale ale relaţiilor dintre românii de pe ambele maluri ale Prutului, cu participarea unor istorici şi oameni de cultură basara-beni, inclusiv celor mai importate personalităţi ale culturii şi vieţii publice basarabene: Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Dumitru Matcaş, Nina Josu ş.a

De fiecare dată, participanţii au stabilit să continue şi să diversifice legăturile dintre românii din Harghita şi Covasna şi românii basarabeni, prin participarea la manifestări culturale, ştiinţifice şi comunitare. S-a convenit să se continue demersurile comune adresate autorităţile de la Bucureşti şi Chişinău, în vederea uşurării obţinerii vizelor necesare românilor basarabeni pentru a putea călători în România. După trecerea în eternitate a poetului Grigore Vieru, din îndemnul şi cu participarea PS Ioan, personali­tatea marelui poet, care a făcut atât de mult pentru limba română şi unitatea neamului românesc, a fost comemorată la Topliţa, Miercurea-Ciuc şi Sf. Gheorghe, în cadrul generos oferit de Asociaţiunea ASTRA, Despărţământul Covasna – Harghita.

 

SERILE FILOCALICE

 

Cu binecuvântarea PS Ioan, în perioada Postului Mare, la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din Sf. Gheorghe, începând cu anul 1997 se organizează serile filocalice, prin preluarea iniţiativei organizării serilor duhovniceşti, pornită după 1990, prin strămutarea amvonului în afara spaţiului eclesial, având pre­zenţa unor părinţi ai vieţii mânăstireşti, ierarhi ai Bisericii noastre ortodoxe, profesori de teologie şi preoţi din cadrul eparhiei. De-a lungul anilor, credincioşii din Eparhie au avut astfel ocazia, să audă cuvântul lui Dumnezeu şi să recepţioneze mesaje de mare frumuseţe şi înţelepciune duhovnicească rostite de către părinţi duhovnici, deveniţi adevăraţi catalizatori sau formatori de conştiinţă. Dincolo de frumuseţea şi bogăţia cuvintelor ziditoare, atmosfera creată în aceste ocazii, s-a constituit într-o adevărată emulaţia spirituală, ai cărei beneficiari au fost, în primul rând, tinerii, cărora li s-a ofe­rit o alternativă şi o altă faţetă de înţelegere a realităţii şi de percepere corectă a unui mod sănătos de viaţă, într-un spaţiu urban atât de expus desacralizării.

În perioada 1998-2009, în cadrul Serilor filocalice, au prezentat conferinţe PS Ioan Selejan, PS Andrei Făgărăşanu, PS Sofian Braşoveanu, pr. Arhimandrit Teofil Părăianu, părintele Constantin Galeriu, pr. prof. Univ. dr. Ilie Moldovan, pr. ieromonah Antim David, pr. prof. dr. Vasile Olteanu şi mulţi alţi distinşi conferenţiari din Eparhie şi din principalele centre culturale ale ţării. Pe lângă conferinţele prezentate, Serile filocalice au cuprins şi vizionarea de casete video cu marii părinţi, adevăraţi stâlpi ai spirituali­tăţii noastre ortodoxe: părinţii arhimandriţi Ilie Cleopa, Arsenie Papacioc, Ioanichie Bălan, precum şi pelerinaje la mânăstirile „Sâmbăta de Sus”, „Dealul” din Târgovişte, Izvorul Mureşului ş.a.

 

PREZENŢE ROMÂNEŞTI ÎN

PROGRAMUL ZILELOR SFÂNTU GHEORGHE

 

În cadrul Zilelor Sfântului Gheorghe, în fiecare an, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan, împreună cu asociaţiile culturale româneşti din judeţul Covasna, organizează mai multe manifestări de cultură şi spiritualitate românească.

Anual, de sărbătoarea Sf. Mare Mucenic Gheorghe, patronul Catedralei Ortodoxe din municipiul Sf. Gheorghe, după săvârşirea Sfintei Liturghii, are loc festivitatea acor­dării titlului de Cetăţean de Onoare al comunităţii româneşti din municipiul Sfântu Gheorghe, unui număr de 10 persoane, în semn de preţuire şi recunoştinţă, pentru întreaga lor activitate depusă în slujba acesteia. Solemnitatea decernării acestui titlu, este precedată de o slujbă de pomenire a credincioşilor români din Sf. Gheorghe trecuţi la cele veşnice care, prin munca lor, în toate domeniile de activitate, au contribuit la păstrarea şi afirmarea românităţii şi ortodoxiei şi la o bună convieţuire cu populaţia de etnie maghiară, pe aceste frumoase meleaguri din inima României.

În programul Zilelor Sfântu Gheorghe, în fiecare an, sunt incluse expoziţii de icoane şi de ouă încondeiate, evocări, lansări de cărţi, mese rotunde şi simpozioane dedicate cinstirii memoriei înaintaşilor. Spre exemplu, în anul 2006, cu binecuvântarea şi parti­ciparea PS Ioan, la Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a avut loc colocviul ştiin­ţific şi expoziţia documentară cu tema: Gheorghe Papuc (1928-1993), fiu al Covasnei – un preot ales şi vrednic om de cultură. Pe scenele din centrul oraşului, alături de formaţiile folclorice ale concetăţenilor maghiari, sunt prezente formaţii de dansuri şi cântece populare româneşti din Eparhie şi din alte localităţi din ţară. O prezenţă con­stantă şi mult îndrăgită de către publicul din Sf. Gheorghe, o reprezintă Centrul de pic­tură şi meşteşuguri tradiţionale „Românaşul”, al Centrului Cultural „Miron Cristea” din Miercurea-Ciuc, care încântă publicul vizitator cu expoziţiile de icoane ortodoxe pe sticlă şi ouă încondeiate şi cu spectacolele folclorice prezentate.

 

ÎNĂLŢAREA DOMNULUI – ZIUA EROILOR

 

După înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, cu binecuvântarea şi participarea P.S. Ioan, sărbătoarea Înălţării Domnului, zi în care se cinstesc şi eroii neamului, a fost marcată după tradiţia românească. La toate parohiile din eparhie cu acest prilej au loc slujbe de pomenire ale eroilor neamului urmate de evocări şi depu­neri de coroane de flori la monumentele şi cimitirele eroilor.

O amploare deosebită are manifestarea organizată an de an la Monumentul Mausoleu de la Topliţa-Secu, înălţat, în anul 1925, de către Patriarhul Românei Miron Cristea în memoria celor 771 de ostaşi români care şi-au dat viaţa în luptele pentru reîntregirea naţională din Primul Război Mondial.

De-a lungul anilor, împreună cu P.S. Ioan la ceremoniile laice şi religioase desfăşura­te aici (depuneri de coroane, defilarea gărzii de onoare, spectacol folcloric), au partici­pat înalţi demnitari ai statului român (Ion Iliescu, Valer Dorneanu, Vasile Dâncu, alţi miniştrii şi parlamentari), precum şi reprezentanţii autorităţii publice locale împreună cu mulţime de credincioşi din toate localităţile din zona Topliţa.

Prezent la aceste manifestări, în anul 2004, poetul Adrian Păunescu a compus poezia „Dumnezeu, la Topliţa Română”:

Parcă nu mai e aşa de greu,

Parcă om cu înger se îngână,

Dacă se întoarce Dumnezeu,

În Ardeal, la Topliţa Română.

 

Pe Pământ, aici în defileu, Dânsul ţine universu-n mână Şi e omul nostru Dumnezeu În Ardeal, la Topliţa Română.

 

Sfântul Monument-Mausoleu Pare o celestă, aspră, stână, Peste care baci e Dumnezeu, În Ardeal, la Topliţa Română.

 

Doamne, Domnul nostru Dumnezeu, Ne rugăm ca urma să-ţi rămână Şi să vii s-o pomeneşti mereu În Ardeal, la Topliţa Română.

 

ZILELE LOCALITĂŢILOR

 

O manifestare organizată în ultimii ani de aproape toate localităţile cu populaţie românească din judeţele Harghita şi Covasna o reprezintă Zilele localităţii. Organizate de primăriile locale, în colaborare cu parohiile ortodoxe, şcolile generale şi căminele culturale din aceste localităţi programul manifestărilor respective începe cu participa­rea la hramul bisericii din localitate, continuă cu simpozioane, dezbateri, evocări pe teme de istorie locală, lansări de cărţi şi se încheie cu spectacole folclorice susţinute de formaţii din cele două judeţe dar şi de invitaţi din alte zone ale ţării, inclusiv îndrăgiţi rapsozi ai cântecului popular românesc.

La Topliţa, Zilele localităţii sunt organizate odată cu Zilele Miron Cristea; la Bilbor, de fiecare dată, este omagiat fiul localităţii Octavian Codru Tăslăuanu; la Întorsura Buzăului programul manifestării cuprinde şi Festivalul folcloric Ciobănaşul. Toate aceste sărbători constituie momente de trăire în comuniune şi de afirmare a culturii şi tradiţiilor locale.

 

 

MARCAREA ELIBERĂRII ORAŞULUI

SFÂNTU GHEORGHE, DE SUB OCUPAŢIA STRĂINĂ

 

În fiecare an, pe data de 8 septembrie, la sărbătoarea Naşterii Maicii Domnului, în organizarea Instituţiei Prefectului Judeţului Covasna şi Garnizoanei Militare Sf. Gheorghe, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Fundaţiei Naţionale „Neamul Românesc”, Filiala Covasna, Cercului Militar Sf. Gheorghe, a pa­rohiilor ortodoxe Sf. Gheorghe şi Dobolii de Jos, au loc o suită de manifestări prilejuite de marcarea eliberării municipiului Sf. Gheorghe de sub ocupaţia străină. La 8 septem­brie 1944, oraşul Sf. Gheorghe a fost primul oraş din Ardealul de Nord, eliberat de sub ocupaţia străină, prin jertfa de sânge a ostaşilor români şi sovietici. Pentru a marcarea evenimentelor din septembrie 1944, după slujba de pomenire a ostaşilor români căzuţi pentru eliberarea oraşului Sf. Gheorghe de sub ocupaţia străină, săvârşită la Catedrala Ortodoxă, au loc simpozioane, colocvii, evocări, cu participarea unor istorici, cercetă­tori, arhivişti, ofiţeri reprezentanţi ai Asociaţiilor Cultul Eroilor şi a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere. În cadrul manifestărilor se desfăşoară ceremonialul militar şi religios şi depuneri de coroane la Placa comemorativă de la Primăria municipiului Sf. Gheorghe, la cimitirul eroilor din Dobolii de Jos şi la troiţa din localitatea Arcuş, ridi­cată în memoria generalului Grigore Bălan, căzut în luptele pentru eliberarea acestei părţi de Ţară Românească.